2,101 matches
-
mai știu cum te-am știut odată pe-acele cîmpuri binecuvîntate Unde-amintirea își dorește odihnă să-și găsească printre-a' lui Tharmas turme". Enitharmon răspunse, "Pentru ce brațele ți-ai aruncat în jurul Chipului Ahaniei? Te-am amăgit și te mai amăgi-voi încă. Urizen văzu păcatul tău și razele și le-a ascuns în nori întunecați. 330 Și încă mai veghez măcar că tremur și pește ceruri mă usuc În aprige vibrații de-ngrozitoare gelozie; căci ești al meu, Creat pentru a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ea ne-ncetat hrană lui Orc o plămădea, Silită de surorile cu inima de fier, Fiice-a' lui Urizen, Adunînd roada tainicului arbor, încercuindu-i rădăcina Ea se-întinse prin toate ramurile-n a lui Orc putere. Acestfel Urizen, pe șine amăgindu-se, se pregătea pentru război; 85 Și-atunci cînd toate fost-au isprăvite, deodată printre stele făcu semn, Nimicitoarea-i mîna dădu aprigă comandă; asurzitoare goarne súnă, Și tot adîncul gol răzbubui în uimitoarea războire. Urizen însă marea să turbare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
atac al sicilienilor și îl implora pe Arrigo să fugă, dar acesta refuză (În fra di noi și oppone). Elenă se află la mijloc între Procida care îi reamintește de fratele ucis și Arrigo care o acuza că l-a amăgit și i-a trădat sentimentele de iubire (Deh! vieni; îl mio mortale). Conștient că ceva nu este în regulă și că nuntă ar putea fi periclitată, Monforte ordona să sune clopotele. La auzul clopotului care sună, Elenă îi îndeamnă pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
doar în cămașă, străinul care, jefuind cu nerușinare bogățiile țării, a pricinuit în mod direct moartea localnicilor. Dar minune! Chiar când au vrut să-l sacrifice pe Jacob Lange, un țăran mai mult piele și os, bun doar pentru a amăgi foamea cel mult două zile Lange fusese primul tras la sorți -, iată că apăru în cârciumă eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl însoțit de șase jandarmi. Și n-au venit acești oameni binecuvântați cu mâinile goale, ci au adus cu ei
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
bani... Ai luat bani de la securitate? Gh. P. doi: ...Da... Și tu ai luat bani..., așa ai spus... Gh. P. unu: ...eu ți-am dat replica... Gh. P. doi: Măi Popescule, ai luat și tu bani de la securitate..., nu te amăgi... Gh. P. unu: Eu n-am luat nici un ban... ți-am spus c-am luat pentru că mă strîngeai de gît... Gh. P. doi: Ascultă, Popescu unu, numărule, obiect decăzut, care tot mai crezi că ești om... Să le luăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
îmi acord singur destule remize. Costache: Și ce-i rău în asta?! o remiză e, va să zică, o jumătate de cîștig... Octav: Dar și o jumătate de pierdere, nu? Porcăria e că reținem numai cîștigul... Și tot așa, pierzînd mereu, și amăgindu-ne că, totuși, cîștigăm, ne procurăm liniștea, și echilibrul... o balanță falsă. Mare lucru și mistificarea asta! Oare ce ne-am face fără ea! Mona: Așa e... Numai că tu vezi în fiecare cîștig o pierdere... Și asta nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu este iubire, posesiunea și dominarea nu sunt iubire, chinul de a nu fi iubit nu este iubire.” (Krishnamurti) Iubirea e ca un foc ce poate fi afectat de „fumul” ignoranței, lașității, interesului, senzualității, sexualității, geloziei și conveniențelor. Uneori, ne amăgim că iubim, dar nu realitate nu e decât un rest al „focului”, „cenușa” lui. Iubirea nu se păstrează ușor, ci presupune tărie, persistență, concentrare și nevoință. Nu tot ce se declamă a fi iubire ține de specificul acestei stări. Ea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la prima vedere a unei imagini. 2. De-a lungul istoriei, Marea Britanie a simțit nevoia de a menține ea „balanța puterii”. Cea mai democratică dintre statele europene, a luat decizia de a adera la proiect, ca un interes de contrapondere, amăgindu-se pas cu pas în postura de „partener izolat” și pus la colț prin: ”măcelărirea” măcelarilor (criza vacii nebune, mai apoi a pestei porcine), dând undă verde fermierilor francezi, care tot timpul au fost subvenționați din fondurile UEsubminând astfel comerțul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
indestructibile și pe darurile cerești pe care munca și banii nu le pot conferi”. Și dandysmul devine „o instituție În afara legilor, cu legi riguroase cărora li se supun toți supușii ei”. Caracterul colectiv al acestei instituții nu trebuie să ne amăgească. Căci, dacă, pe de o parte, Baudelaire ne-o prezintă ca emanând dintr-o castă, pe de altă parte, el revine de mai multe ori asupra faptului că dandy-ul este un declasat. În realitate, dandysmul baudelairian este o reacție
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lexical de origine latină din limba română ne ajută să ne imaginăm care era universul de credințe, practici, gesturi și reprezentări cu valoare religioasă, specifice acestor latinofoni din nordul Dunării, situați în afara Romaniei, și aflați în pragul creștinării. Astfel, "a amăgi" (arhaic), adică "a face semne cabalistice cu mâna, a descânta, a vrăji", din latinul vulgar admagire (de la magus-mag, vrăjitor și magia-magie, vrăjitorie), apoi "a fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
impresie de monotonie, metafora apare în ipostaze catacretice, dezambiguizante, retorismul pare că dictează „sentimentelor”. Rămâne însă timiditatea când bătăioasă, când retractilă, mereu orgolioasă, prin care C. își apără sensibilitatea și „nevindecata rană” care este poezia. Documentele haosului (1993), Cîntece de amăgit întunericul (1996), Duminica fără sfârșit (1998) și iar Documentele haosului (2003), care dispun poemele într-o ordine diferită de cea cronologică, reprezintă o sinteză a temelor și a motivelor lirice frecventate de autor. Refuzând contemplarea detașată și reflexivitatea temperată, poetul
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
contemplativă se întâlnește cu firescul răbufnirilor de orgoliu poetic, descinderile în necunoscut își găsesc reversul într-o profundă stare de însingurare, iar aceste două pulsiuni opuse sunt conciliate în intensitatea emoțională a versurilor. Fire romantică, C. relevă în Cântece de amăgit întunericul melancolii, nostalgii și elegii monocorde, într-un regim preponderent nocturn, unde se desfășoară, în singurătate, dialogul cu alteritatea. SCRIERI: Naștere vinovată, București, 1983; Intrarea în scenă, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, București, 1988; Preludiu pentru trompetă și patru pereți
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
desfășoară, în singurătate, dialogul cu alteritatea. SCRIERI: Naștere vinovată, București, 1983; Intrarea în scenă, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, București, 1988; Preludiu pentru trompetă și patru pereți, Piatra Neamț, 1992; Documentele haosului, Piatra Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Piatra Neamț, 1995; Cântece de amăgit întunericul, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Piatra Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Botoșani, 1998; Generația poetică ‘80. Portrete critice, Iași, 2000; Anecdote cu și despre Creangă, Iași, 2002; Cartea urmelor, Iași, 2002; Documentele haosului, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003. Repere bibliografice
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
fără a accede la consistența unei parabole. Dincolo de grația fadă a mondenității, piesa își are totuși momentele ei de febrilitate, ca și o anume energie în disputa de idei. Un labirint fără ieșire, prin care suflete cuprinse de patimi rătăcesc amăgite de părelnicia vieții, iată universul pe care ar vrea să-l sugereze tripticul Labirinte: Ariadna fără fir, Vapoare în ceață, „tragi-comedie”, Satele lui Potemkin, dramă psihologică pe o canava istorică (inclusă în 1929, sub pseudonimul Andrei Dănescu, în repertoriul Teatrului
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
așezat tabăra lângă Podul-Înalt. La câteva zile după Anul Nou, era o negură, s-o tai cu cuțitul. Ștefan-Vodă, bizuindu-se pe mintea lui și pe vrednicia ostașilor, a trimis, cu mare fereală, În spatele puhoiului turcesc oameni anume, care să amăgească dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război În Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan-Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci s-a urnit prin mlaștina
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a mințit cu basme, Chiar maica mea mi-a înșelat viața... Poporul, timpul, toate îmi șoptiră: Scoală-te, Decebal: tu vei fi mare! Ei bine... daca toți, toți mă-nșelară De ce să nu-i fi înșelat și eu?... I-am amăgit asupra vieței mele... Asupra minții ș-a puterei mele... I-am înșelat și i-am pierdut pe veci... O minte, minte, mârșavă unealtă Care slujești ca inima s-o-nșeli... {EminescuOpVIII 52} Vrei să convingi că n-am pierdut nimica
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
moșnegii îmbălsămiți ca mumii Pot trece tineretul în scandelele lumii... Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă milă, onori la cei deșerți Ațîță-i astfel unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel mai înalt. Mulțimea? Amăgește-o cu-a vitelor foloase, Învie, măgulește tu patemi dușmănoase. Zavistia și ura botează-le virtuți, Spre pradă și-nșelare tu mintea să le-ascuți Și zi viteaz la gâde, isteț [la] cel viclean Din lupi îți fă o oaste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
peteală pune-n păru-ți, pune flori azi în cunună * Vreau să râd... Că-mi râd de dușman...; Chiar nu caut răzbunare... [VISTIERUL] Dar, M[ăria] Ta, se poate?... [LĂPUȘNEANU] Taci!... a-ți vinde pe-un prieten Și a-i amăgi nevasta pe când e în închisoare Se putea... Totul se poate... Cum ești omorât de moarte... [FEMEIA] Ei, de voie, de nevoie, voi primi ș-această soarte... [VISTIERUL] Aide, draga mea mireasă... Așa [e] menit de lege, Te-amăgii de măritată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a-i amăgi nevasta pe când e în închisoare Se putea... Totul se poate... Cum ești omorât de moarte... [FEMEIA] Ei, de voie, de nevoie, voi primi ș-această soarte... [VISTIERUL] Aide, draga mea mireasă... Așa [e] menit de lege, Te-amăgii de măritată și te iau, se înțelege... FEM[EIA] O, tu ucigaș! Mă crede c-o făcui doar din iubire, [LĂPUȘNEANU] Cine-ar sta să te mai crează... Tu n-ai inimă și fire. Tu, vlădică, mergi la nuntă și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe frunte-o stea de foc. O, stai! o vino, scumpo, ca fruntea-ți să-ți dezmierd Și-n ochii mari, albaștri, ființa să mi-o pierd... Te-ai dus! te-ai dus, o mare, înghite-mă, mă sfarmă, Îmi amăgește mintea cu-a valurilor larmă. " (CHIPUL dispare) (el se urcă [în] luntre și-și dă drumul pe mare) (se-nsenină, s-aude glas de corn ) REGELE SOMN Răsună corn de aur și împle noaptea clară Cu chipuri rătăcite din lumea solitară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te iubesc... REGINA Iertare! Acesta este-un sunet, o vorb', -un... cu care Se pot coperi toate, minciuni, trădare, crime Dar cine-ntreabă oare ce-nsamnă vorba?... Nime. Iertare. Spune cari pot fi scuzele tale De cei iertarea astfel? M-ai amăgit pe mine? Iubirea te-a orbit... O cred ș-o iert... Cu astfel de lucru m-ai ferit Ca într-un fund de codru să stau la întuneric, Ca lumea și viața să-mi fie-un vis himeric... Ai fost
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu-amoru-ți mărirea de regine, Că m-ai ținut închisă, o floare izolată, În ocean * de codri... în valea încîntată, În ăst mormânt de piatră atât de surd și mare Ce îl numești castelu-ți... eu te-am iertat, barbare!! L-ai amăgit pe dânsul... mă înțelegi?... pe el Și vrei acum cu tine și eu să-l mai înșel?... Nu voi! Așa, frumoasă... îi voi cădea la picioare Și pentru-nșelăciune eu voi ruga iertare! De va ierta, atuncea te iert și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gândește el. FETELE Ei Marie, ce-ai de spus? O Doamne, norocu-n joc l-ai pus! IONEL Voi merge-n munți. CORUL PĂSTORILOR Rămâi Ionel! Rămâi Ionel! Gândește la iarna cu ger, ninsoare, Gândește la turma cea călătoare, Nu fii amăgit, Tovarăș iubit, De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc, Rămas bun, scumpă! - Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu ciute ușoare Pîn'calea-i schimba-va pe cer sfântul soare. MARIA O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mare cercare pe el l-ai pus. IONEL Voi merge-n munți. COR DE PĂSTORI N-o face Ionel, n-o face Ionel! Gândește la iarnă, la ger, ninsoare Gândește la turma cea călătoare {EminescuOpVIII 409} Tovarăș iubit, Nu fii amăgit De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc. Bun rămas, dragă! Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu sprintene ciute Pîn' soarele-n ceruri schimba-va de cale. MARIA O, Ionel, ce spui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n urmă amoroasa ta văpaie N-ar fi deșteptat în mine iar a inimei bătaie, {EminescuOpVIII 463} N-ar fi încălzit de-a pururi învălișul ei de gheață Pentru a schimba cu totul amărâta mea viață? CHALKIDIAS Da... Te-ai amăgit în mine... Ce păcat! LAIS Dezamăgit Ești și tu-n a mea privire... Așadară s-a sfârșit Toate între noi... CHALKIDIAS Sfârșit, da... LAIS (dup-o pauză) Însă fie orișicum, Totuși m-ai iubit și astfel nu se cade nicidecum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]