1,253 matches
-
vă limiteze mai mult decât o fac feromonii pisicii mele favorite - la consecințele „cu ochi“ cum spune românul. Așa ați depășit 6 miliarde, dar nu de consumatori adevărați, adică de biomassă ci, cu toții, barem În intenție/speranță, de esențe. Ce? Amărâtul ăla de om de prin lumea a treia, nu visează la icre negre și elicopter personal? Elicopter? Altă risipă, câtă vreme aveți două picioare. Dar asta n’are nimic comun, sau chiar are cu concluzia: O lume (animală) Întreagă respectă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au putut Împământeni ceea ce le e lor caracteristic - ceea ce voi numiți manele -, dar au perpetuat folclorul românesc, precum Dinicu (nu unul, dar chiar o „dinastie“). Ah! Pare-mi-se că Însăși Edith Piaff a preluat ceva teme folclorice de la voi, amărâții de români, pe care i simțea poate, undeva prin Levant... fără să știe că acea „Sanie cu zurgălăi“ era de fapt o creație a cuiva, mai precis a lui Richard Stein... Recunoașteți că, din acest (al articolului de față) punct
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decât masca zâmbăreață menită să ascundă rictusul trist. Un soi de cașetă ce disimulează amăreala chininei. Dorel Schor a semnat cărți de factură diversă: "Șarpele și cupa" (Ed. Junimea), "Zmeul cel mic" (Ed. Albatros), tipărite în România și în Israel ("Amărâtul fericit", "Doctor în umor", "Consultații gratuite"). Cum se vede și după titluri, proza lui este așezată sub semnul satirei evident, și al umorului. A-i lipi însă autorului eticheta exclusivă "umorist" (chiar dacă el este înclinat s-o accepte) mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
câmpii cu grație" (cum zicea Călinescu), prefațând manualul de vânătoare al numitului Cornescu? Recenzentul de astăzi, din păcate, nu mai trage cu pușca, intrând în categoria foștilor vânători. Semn de bătrânețe: am devenit sentimental. De ce să împușc bietele viețuitoare? Un amărât de iepuroi alergând prin pădure ori pe arătură mi se pare, în veacul nostru, adevărată minunăție; de ce să-l iau în cătare? Poate lui Sardino n-o să-i convină, dar îl orânduiesc oarecum în aceeași categorie: face parte tot dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu asta ce-am făcut? Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! E sloganul cunoscut; Iarăși am votat ca proștii! Și cu asta ce-am făcut? - E înspăimântător că e atât de valabil și azi, după 70 de ani! Îmi spunea amărât un prieten. Cântece Joi 2 iulie 2009, spre marea mea bucurie și plăcere, la televizor s-a cântat dimineața Cântec de marinari, cântec pe care l-am cântat cu o colegă de la Academia de Înalte Studii Militare, Lidia, profesoară, o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
la cantină. Când îi spun despre ce-i vorba, se face cum îi buba și sare-n sus de-o prăjină: Măi! Acesta-i om normal? Ce l-a apucat să creadă că-mi pun mintea cu el? Pentru un amărât de cinci, pentru care nici n-a fost atent la tot ce-am spus? Și, nici una, nici două, îmi arată raglanul său, așezat în cuier, lângă masa unde stăm. Este tot atât de vechi și demodat ca și cel din sala de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
felul de licențe. El și Laur Înnoptau acolo, Însă doar În Andrei Își punea moșu’ nădejdea, el răspundea de tot ce mișcă din gestiunea Unității pe timpul nopții. Față de atâtea funcții și atâta bătaie de cap, ce-ar mai fi contat amărâtul ăla de salariu de sudor, pentru care semna de două ori pe lună pe stat și de care stăpânul nostru nu putea totuși să nu țină cont, așa că spre deosebire de mine și de văru’ Laur, lui Îi plătea tuburile la jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Astă iarnă când l-am găsit pe-aici n-avea viză pe buletin. Ce căuta el aici tocmai din Caracal? Un copil, deh, nea Victor a pus obrazul pentru el și-a zis că lasă-l că-i și el amărât și vai de capu’ lui. Și pe tine te-am lăsat fără viză pe buletin, Îi amintește lui Andrei. Oricine vine În curtea asta și pune maistru’ Gomoiu obrazu’ pentru el, am io grijă. Da’ dacă calcă pe bec, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prin vis mâinile spre grumazul lui, agățându-se, Îndesându-se În trupul lui tânăr și musculos ca Într-o mare a plăcerilor eterne dintr-un loc de verdeață și răcoare unde nu-i durere și Întristare. * Cât Îl mai așteptasem amărâții de noi, sfinte Dumnezeule, și ce-a mai răscolit părințelul Andrei prin toate centralele termice și toate bodegile Timișoarei, și tocmai când să ne luăm adio și să-l dăm dispărut definitiv, uite-l aici Întreg și nevătămat și gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
foame, toți au început să mănânce, după puțin timp, în tăcere. Se laudă sarmalele, gustul și compoziția, faptul că „se vede că sunt gândite pentru cazan, iar gustul de cazan, toată lumea o știe, ăsta nu-l prinzi, domnule, acasă, pe amărâtul ăla de aragaz de la bloc”, declară doamna Mariana, fericită nu doar pentru că și-a ostoit foamea, ci și pentru faptul că fiica dumneaei, o postadolescentă de 18-19 ani, grăsuță, cu carnea albă și cu o față devorată de coșuri, a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la tot ce se putea arde, oamenii erau smulși de la casele lor, erau Îmbarcați În trenuri și „plimbați”... Noi ne-am Întâlnit cu basarabenii acolo, În Transnistria, și erau chiar muritori de foame. Chiar față de noi, care eram și noi amărâți, ei au avut trei sau patru transferuri din astea - adică au fost duși dintr-un lagăr În altul, la Soroca, după aia au trecut Nistrul, apoi au revenit la Soroca și din nou au trecut Nistrul. Deci, cum să spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
minte că aveam un vecin de pat, un domn mai În vârstă, Herdan Îl chema, rudă cu acel Herdan care avea moară mare În București, era un tip foarte optimist, glumeț, ne făcea și pe noi să râdem, cât de amărâți eram. Dar În momentul când am ajuns și eu În delir, când m-am trezit, mi s-a spus că murise: intrase și el În delir, dar n-a suportat... Ce vreau să vă spun e că după ce am trecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
baracă pe aici, se făcea Încolonarea... uite că nu mai țin minte, cu spatele la gard sau cu spatele la baracă, nu mai țin minte asta, câte cinci: „Zu funf antreten”. Deci aici erau cinci oameni. Și venea nu Lageraltesterul..., cineva de la Stubendienst, un amărât de acolo, nu știu cine, și Începea să numere. Când au Început să apară morții, aici se puneau și morții... Tot câte cinci. Dacă erau numai trei, atunci puneau numai trei. Dacă erau opt puneau cinci și cu trei... Ca să numere mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
poate fi explicată decât prin interesele comune cu ale colaboratorilor-informatori, în acapararea unor averi uriașe, în devalizarea Țării de toate averile adunate în perioada comunistă. Într-o societate care se apreciază după profit, ne putem întreba ce câștigăm noi, ăștia amărâți, dacă deconspirarea merge până-n pânzele albe? În afară de un e-te-te și ală mă?! noi nu câștigăm nimic. Pe de altă parte, în psihologia românilor, este încrustată o admirație pentru cei „descurcăreți”, indiferent prin ce mijloace, așa că s-ar putea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai poți suporta. Acest fenomen insolit al politicii prețurilor, găsindu-și concretizarea în vorba de duh „ca la noi la nimenea”, este pigmentat cu apariții la televizor ale unor ajunși prin guvern care încearcă să ne îmbrobodească cu grija pentru amărâți, că, adică, prețurile nu au niciun motiv să crească. Ba, chiar, ar trebui să dea înapoi, ca și cum ar mai avea ei în mână vreo pârghie de influențare a prețurilor. Ar trebui inițiată, dezbătută și votată în prea costisitorul nostru parlament
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
2/3 din cât consumăm, noi cumpărăm de la cineva 1/3 și ne trezim că plătim gazele mai scump decât cei care nau deloc această resursă. Și la petrol cineva are grijă de arhitectura prețurilor. Protecția socială? Iei de la niște amărâți și dai la alți amărâți, nu te atingi de profiturile companiilor străine. Ceaușescu are toate motivele să se răsucească în mormânt, că a fost asasinat pentru subminarea economiei naționale. Legi mai vechi și mai noi au prevăzut că bogățiile subsolului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noi cumpărăm de la cineva 1/3 și ne trezim că plătim gazele mai scump decât cei care nau deloc această resursă. Și la petrol cineva are grijă de arhitectura prețurilor. Protecția socială? Iei de la niște amărâți și dai la alți amărâți, nu te atingi de profiturile companiilor străine. Ceaușescu are toate motivele să se răsucească în mormânt, că a fost asasinat pentru subminarea economiei naționale. Legi mai vechi și mai noi au prevăzut că bogățiile subsolului sunt ale statului, indiferent cine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
auzit mult prea des prostia fudulă cum că oricare întreprinzător face un serviciu social deosebit, dă de lucru, ca să nu moară de foame semenii lui, frații lui, sacrificându-se pe altarul altruismului. Ce mistificare! Întreprinzătorul X nu ar exista fără amărâții cu 500 lei pe lună, iar profitul lui este cu atât mai mare cu cât salariile sunt mici și prețurile mari. Ca să nu rămână mai prejos, și Președintele se zbate ca să-i scoată la liman pe cei ce n-au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
apartenența la un partid sau de vot, se vor face învârteli și furăciuni. Președintele ă îl invocăm pentru că este personajul cel mai vizibil ă este conștient că așa se va întâmpla, dar el și-a ales poza de solidaritate cu amărâții, îi compătimește, le dă încredere, politizează până și apa de ploaie, le promite ajutoare, fără să le poată da, banii sunt la Guvern, însă voturile sunt la amărâți. Deja s-au făcut liste cu cei care vor ajutoare și despăgubiri
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se va întâmpla, dar el și-a ales poza de solidaritate cu amărâții, îi compătimește, le dă încredere, politizează până și apa de ploaie, le promite ajutoare, fără să le poată da, banii sunt la Guvern, însă voturile sunt la amărâți. Deja s-au făcut liste cu cei care vor ajutoare și despăgubiri, fiindcă apa le-a înecat râmele pe ogor. Cine sunt aceștia? Sunt cei care și-au vândut voturile în alegerile locale, sunt cei care au tăiat sălbatic pădurile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se bată în uși de mascați, te gândești ce minciuni să spui procurorului, unde să dai șpagă, ca să scapi, câți avocați să-ți angajezi, pe numele cărei rude de gradul opt să-ți mai treci furăciunile, ce mai, ești un amărât, du-te naibii! Acum, când maurul și-a făcut treaba, maurul a plecat, cum rămâne cu demisionara jumulită de onoare? Cine o apără ? Ar trebui s-o apere PDL-ul, premierul și președintele. Sigur, nu mor de grija Rițoaiei, se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar putea să te plesnească peste ochi, de-ai să vezi stele verzi și păsărele ciripind, ca Pluto. Guvernul alege căile cele mai comode pentru a face rost de bani: dintr-un condei (curat condei, domnu Boc!) trece de la bugetul amărâților la bugetul general câteva zeci sau sute de milioane, fără bătaie de cap, în loc să-și pună mintea la contribuție și picioarele la spinare ca să facă rost de bani, de acolo de pe unde se mai găsesc. Am aflat că băncile au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să te indignezi cât vrei, să condamni practica de a-l stoarce de vlagă pe semenul tău, ți se va spune că angajatorul, agentul economic, face un act caritabil: dă de la el, din banii lui, un loc de muncă la amărâții care, altfel, ar muri de foame. Pentru acest act de caritate, patronul are fel de fel de avantaje de la stat, la care adaugă avantajele luate cu de la sine putere: salarii mici, prelungirea duratei zilei de muncă, neplata contribuțiilor pentru șomaj
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o idee - fac schițe rapide, nu opere finite. Și pentru aceste simple idei Încă se plătesc bani frumoși. Este o schimbare care m-a deplasat la un cu totul alt nivel. Sunt mai degrabă un consultant decât un AAA (alt amărât de artist). Sunt o grămadă de AAA pe stradă. Acum sunt om de idei și Îmi joc rolul. Clienții mei cumpără de la mine concepte“. Iar pe baza conceptelor, câțiva AAA finisează opera În cadrul companiei, dacă nu cumva aceasta este externalizată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
gravată cu o frumoasă ancoră încâlcită și cu simpla inscripție „Mutulică 1879-1918“. M-a nedumerit cumplit, până ce mi-am dat seama că „Mutulică“ trebuie să fi fost un marinar surdomut care nu și-a putut dobândi nici o altă identitate. Bietul amărât! Și acum să ne reîntoarcem la Capul Shruff. Fațada dinspre drum nu e prea interesantă, dar prin solitudinea situării ei prezintă o ciudată discordanță. Casa în sine e o vilă construită din cărămidă, cu două frontispicii, bovindouri la parter și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]