1,927 matches
-
băieții din cartier. Imediat. Nu era cu viză. Pașaport - tren - Gara de Nord - Dedereu-Berlinul de Est, treceai de check point. Nu era ilegal, treceam prin fața vameșilor. Aranjat și sistematic. Ordonat, curat, ordonat... Și pe stradă se mergea ordonat. Curățenie în primul rând, amabilitate. Oamenii se purtau amabili cu tine. Te simțeai sub protecția evenimentelor din România. Ghinionul ăla Am tot încercat chestii cinstite. Tot ce-mi sta în putință am făcut. Că de-aia nici nu regret, adică nici nu regret din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
erau zeități tutelare. Volumul Exerciții pentru mîna dreaptă și Don Quijotte (apărut în 1931 la Editura Naționala, S. Ciornei cu un portret al autorului și cinci desene de Marcel Iancu, plus un desen de Milița Petrașcu) a fost primit cu amabilitate de critica modernistă (Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Lucian Boz, F. Aderca): facilitate umoristică, inteligență risipită în artificii sterile, calambururi ș.a, lipsa sensibilității compensată prin fantezism ironic și virtuozitate imagistică sînt cîteva dintre „etichetele” aferente. Plusul de „disciplină formală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Jane Green Eu și soacrămea Traducere din limba engleză de Alina Popescu Mulțumiri Doresc să le mulțumesc următorilor, pentru sprijinul și amabilitatea lor: Lui Heidi Armitage, Maxine Bleiweis, Margie Freilich-Den și tuturor celor de la Westport Library, lui Deborah Feingold, Dinei Fleischmann, lui Anthony Goff, Charlie & Karen Green, Stacy & Michael Greenberg, doamnei doctor Melanie Mier, lui Louise Moore, Jean Neubohn, Donnei Poppy, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și oftez. — Of, la naiba, Dan. Ar trebui să ajungem la ei În mai puțin de cinci minute. Nu, nu trebuie. Am contramandat. — Chiar așa? Și mai ești Încă viu? — Ha, ha, ha. Nu Întinde coarda. După schimbul nostru de „amabilități“, din tren, m-am hotărît că cina cu ei n-ar fi Însemnat decît că dregem busuiocul. S-a supărat? Nu, sigur că nu. Și-n tot cazul, dacă Înainte nu eram epuizat complet, acum cu siguranță sînt. — Deci, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
un gest blînd, de consolare. Îi spun că o iert, că Înțeleg faptul că nu Încerca decît să fie drăguță, că nu, nu vreau să returneze lucrurile acelea minunate și că, de fapt, fusesem supărată doar din cauza hormonilor, generozitatea și amabilitatea ei Încîntîndu-mă peste măsură. Sigur că e o tîmpenie, dar simt ceva ce n-am crezut nicicînd că voi simți față de ea: milă. În realitate, Îmi pare rău de ea și, deși știu prea bine cît de ticăloasă și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ciudat, nu se făcuse văzut. Andras, mimând regretul, mi-a spus că episcopul Magno era bolnav și nu putea primi pe nimeni. Banchetul a fost la înălțime în privința mâncărurilor și a vinurilor, a felului cum erau aranjate mesele, precum și datorită amabilității lui Gregorio și a nobilimii din Oderzo. Andras, pe care nu-l slăbeam din ochi, stătea în picioare într-un colț, neclintit, dar atent la tot ce se petrecea acolo. După ce m-am întors la episcopat să mă culc, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fiindcă ar fi fost deosebit de bun și de generos, ci fiindcă de la leproși și de la ceilalți loviți de morb, care încă erau pe picioarele lor, primea informații despre mișcările trupelor bizantine în zonă. Arcurile au fost lăsate în jos, dar amabilitățile s-au oprit aici. Chiar și cu Bovo s-au mărginit doar la câteva cuvinte de rămas-bun; l-am lăsat cu prietenii lui, dându-i banii cuveniți. Am plecat grabnic din acel loc de groază; mai aveam de străbătut ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe plajă - iar proful se apucase să Înalțe un vulcan pentru Kevin și apoi construise o pistă pe care să se joace cu acele alge spinoase În formă de cartof și se jucase cu el și Îl lăsase să câștige. Amabilitatea profului În fața fanteziilor cretine ale fratelui ei o debusolase. Era un om atât de simpatic. Colegele ei de clasă erau toate Îndrăgostite de el și sperau ca profesoara titulară să nu se Întoarcă Încă din concediul de maternitate, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În săli, cei doi din fața lor tăceau, nemișcați, În curtea școlii - amândoi dezamăgiți și jigniți. Trecură alte mame și alți tați. O salutară pe Maja cu zâmbete de complezență, iar Maja le răspundea tuturor cu un surâs artificial de supremă amabilitate. Le spunea tuturor: — Sper să ne revedem după-amiază, vă aștept. Recita. Emma și-ar fi dorit să fie ca ea - să răspundă indiferenței cu indiferență și disprețului cu detașare, dar nu era În stare. Totul o rănea. Orice aluzie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
câțiva oameni care veniseră la sala de dans și-i ascultaseră discursul - răbdători ca Iov În așteptarea momentului când aveau să se așeze la masă pentru brunch-ul (ce dracu’ o mai fi și asta?) pe care Îl oferea cu atâta amabilitate candidatul. Când vocea Îi răgușea și i se stingea, transformându-se Într-un șuierat, când gâtul i se usca și un spasm de tuse ruina efectul ultimei replici, Elio Înghițea câte un pahar de apă și o lua de la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu antrenoarea de bodysculpture. Nu mai era În trening. Avea pantaloni militari din material de camuflaj și o giacă de blugi, iar părul blond Îi era răsfirat pe spate - trăgea după ea un geamantan pe roți. — Pleci? o Întrebă cu amabilitate, căci Sarah fusese drăguță cu el În ziua aceea. — Cursul meu a luat sfârșit, În mai nu vin suficiente persoane pentru a putea fi plătită și eu, răspunse ea salutând cu un gest polițista severă din cabina de pază. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
privea drept în față, cântărind cu nerușinare drumul, soarele și lumea. Iar fața asta de dispreț, cu buza de sus aninată în miezul obrazului, îl enervase brusc, aducându-i în minte fața primului Ioniță și drumul prin livada de pruni, amabilitatea și pe urmă trădarea. Așa că se hotărâse brusc și dintr-o săritură intrase în vena umflată de sângele vijelios. Săptămânile pe care le petrecuse în Ioniță Zugravu îl făcuseră să înțeleagă că, dincolo de impertinența afișată, era un suflet speriat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fiica mea Mulțumiri Aș vrea săi mulțumesc Barbarei Haber, curator de cărți la Biblioteca Arthur și Elizabeth Schlesinger în domeniul Istoriei Femeilor în America, Colegiul Radcliffe. La sugestia ei, am aplicat pentru o bursă a bibliotecii Schlesinger, care a avut amabilitatea să susțină un proiect destul de îndepărtat de misiunea ei statutară. Colegiul Radcliffe m-a ajutat de asemenea prin Rebecca Wand, o minunată cercetătoare pe care am avut-o parteneră. Mulțumiri Departamentului de Studii Feministe al Universității Brandeis care m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de Așnan, iar eu am încercat să-mi fac curaj să-i vorbesc despre fiul ei. Dar n-am reușit decât să bâlbâi ceva și să roșesc. - Ți-e dor de mama ta, copilă? m-a întrebat ea plină de amabilitate. Am dat din cap că nu, dar probabil arătam așa de jalnic, că regina mi-a luat mâna și mi-a spus: - Îți trebuie puțină distracție, cred. O fată ca tine, obișnuită să stea sub cerul liber, probabil se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
temeam că data viitoare când urma să ne întâlnim aveam să fim doi străini. Aș fi putut să dispar pur și simplu în acei ani, fără ca cineva să-și dea seama, în afară de Meryt. Meryt era mereu acolo, plină de o amabilitate neabătută, chiar și atunci când mi-am întors fața de la ea și nu i-am mai dat nici un motiv să țină la mine. Moașa venise să mă vadă în fiecare zi în săptămâinile care au urmat nașterii lui Re-mose. Îmi schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fie a ta, a zis el, ajutându-mă să mă ridic. Nevasta lui nu se pricepe la plantat, iar mama spune că ai norocul lui Osiris însuși într-ale pământului. Atunci a fost rândul meu să mă simt stânjenită de amabilitatea lui. Cum de s-a întâmplat să întâlnesc atâția oameni drăguți în viața mea? Care era sensul unui asemenea noroc? Munca îl chema pe Menna înapoi acasă, așa că a trebuit să fim gata în câteva zile. Mai întâi, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dat din umeri: - Asta a fost demult, am zis. Te rog, continuă povestea, Shery. E ceva aproape magic, cuvintele tale mă fac să mai uit durerile și junghiurile. Mi-a aruncat o privire scurtă din care trebuia să înțeleg că amabilitate nu reușea să-mi ascundă rezerva. Dar a continuat oricum. - Zafenat Paneh-al e un ticălos plin de el, a zis ea, dovedind astfel câtă încredere avea în mine vorbindu-mi-l de rău pe stăpânul ei. Îi place să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și-a ridicat pălăria, apoi amândoi ne-au spus, sincere condoleanțe, le pare foarte rău pentru bietul bunicu’, iar eu iarăși n-am știut ce s-ar fi cuvenit să zic, dar mama a spus imediat că le mulțumește pentru amabilitate și că au venit, așa că am mulțumit și eu, iar cei doi au dat din cap, continuându-și drumul spre capelă, acolo se adunase un puhoi de lume, pe marginea aleii principale, largi, erau înșirate mașini negre, lucioase, demodate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
puternic al unui platou de argint care cădea pe podeaua cu dale. Ridicară cu toții ochii văzînd-o pe Jeanne care, rămasă În prag, scăpase platoul din mînă. Ryan reacționă primul la scuzele pline de tulburare Îngăimate de Jeanne. Îi luă cu amabilitate apărarea cînd Armelle o certă pe un ton sec, găsea că doamna Kermeur era foarte curajoasă asumîndu-și obligațiile de serviciu, date fiind Împrejurările care Îi loviseră familia. - E cumplit să pierzi un fiu, În orice mod s-ar Întîmpla acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu menhirii din care picură sînge... Îi Înspăimîntă, ce mai. Lucas trînti o Înjurătură pricepînd că situl rămăsese nesupravegheat. Își Înșfăcă tocul armei atîrnat În cuier și părăsi biroul, cu plicul În mînă. Tocmai o ruga pe Annick să aibă amabilitatea de a lăsa plicul la hotel cînd Își dădu seama că Morineau nu-l urmase. Glasul său Îl țintui locului pe tînărul jandarm care Încerca s-o șteargă discret. - Vii sau preferi să fii viitoarea victimă? Îi aruncă feroce Fersen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și pornesc spre ușă. După care mă opresc. Nu pot să las scrisoarea neterminată. O să mă obsedeze tot restul zilei. Deși m-am simțit bine în compania dumneavoastră, simt că este timpul pentru o nouă provocare. Vă mulțumesc mult pentru amabilitate. A dumneavoastră, Samantha Sweeting Las creionul jos și-mi împing scaunul înapoi, cu un scrijelit. În clipa în care ajung la ușă, mobilul îmi vibrează din nou. Guy, mă gândesc imediat. Îl iau și deja îl deschid, când văd cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
scuipa și i se scurgeau balele și‑i tremurau mâinile de stângăcie și febrilitate. El se delecta cu comediile bufe, cu gagurile răsuflate ale vodevilurilor, cu observațiile usturătoare, cu insolențele și hazul grosolan. Așa Încât n‑a fost deloc impresionat de amabilitatea mea prostească, de firava, liberala mea Încercare de hai‑să‑vedem‑și‑partea‑cea‑bună. Abe nu punea preț pe amabilitate. Când un student nu se conforma criteriilor lui, Îi spunea pe șleau: „M‑am Înșelat În privința ta. Locul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
gagurile răsuflate ale vodevilurilor, cu observațiile usturătoare, cu insolențele și hazul grosolan. Așa Încât n‑a fost deloc impresionat de amabilitatea mea prostească, de firava, liberala mea Încercare de hai‑să‑vedem‑și‑partea‑cea‑bună. Abe nu punea preț pe amabilitate. Când un student nu se conforma criteriilor lui, Îi spunea pe șleau: „M‑am Înșelat În privința ta. Locul tău nu‑i aici. Nu vreau să te mai văd prin preajmă”. Sentimentele celui respins nu‑l interesau. - E mai bine pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Oxford și Cambridge Încă puteai vedea robe academice găurite, peticite cu bandă de scoci. Îmbrăcămintea lui Rakhmiel Kogon degaja o anume acreală. Arăta ca un tiran, dar cu tirania impregnată pe față. Imposibil de camuflat prin blândețe, milă creștină sau amabilitate. Când ieșea În oraș, purta o pălărie mare de fetru și un baston gros - „ca să‑i cotonogesc pe țărani” - glumea el. Și chiar că era o glumă, pentru că preocuparea lui de seamă era politețea. Cu această politețe deschisese o vână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lui „Grielescu”, „Nanette” (evident inspirată de Christinel Eliade, poate cu adaos de Ninette Perlea, sora acesteia măritată cu Ionel Perlea), fostă figură mondenă În Balcani („franțuzită”, potrivit stereotipului, dar În fond cam țoapă), e acum decrepită, evită lumina zilei, așteaptă amabilități de la bărbații din anturaj, Începând cu soțul pe care-l ține sub control; din punct de vedere politic, „Nanette” e probabil inocentă, fiindcă e prea superficială. Vorbind despre „Nanette” și despre manierele cavalerești desuete ale lui „Radu”, un paradoxal acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]