3,481 matches
-
ecran se reflectă diferite suprafețe strălucitoare (cum ar fi ferestre sau lămpi de iluminat). Similar, dacă munca se desfășoară într-o ambianță zgomotoasă poate fi dificilă comunicarea, fapt ce conduce la neînțelegeri și alte tipuri de erori. Interfața utilizator-organizație. În afară de ambianța fizică mai există un număr mare de factori organizaționali care influențează utilizatorul. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt: numărul de ore lucrate, munca în schimburi, pauzele de lucru, relațiile de cooperare-conflict, etc. Rolul specialistului în ergonomie este de a proiecta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încheietura mâinii nu are o poziție neutră, datorită înclinării tastaturii. Figura 8.8. Poziția optimă (a) și cea nerecomandată (b și c) în lucrul cu calculatorul. Figura 8.9. Amenajarea ergonomică a locului de muncă computerizat 8.4. FACTORI AI AMBIANȚEI DE MUNCĂ Condițiile în care își desfășoară angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori ce pot influența performanțele și atitudinile acestuia. Cei mai importanți factori (alții decât factorii psihosociali și de salarizare) sunt cei fizici, chimici și biologici (tabel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în care își desfășoară angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori ce pot influența performanțele și atitudinile acestuia. Cei mai importanți factori (alții decât factorii psihosociali și de salarizare) sunt cei fizici, chimici și biologici (tabel 8.1.). Factorii ambianței de muncă sunt elemente constitutive, structural-funcționale ale locului de muncă, aflate într-o interdependență cu celelalte componente ale sistemului om-mașină-mediu, ei fiind de o mare diversitate (Roșca et al.,1982): Tabel 8.1. Factori ai ambianței de muncă Factori fizici
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tabel 8.1.). Factorii ambianței de muncă sunt elemente constitutive, structural-funcționale ale locului de muncă, aflate într-o interdependență cu celelalte componente ale sistemului om-mașină-mediu, ei fiind de o mare diversitate (Roșca et al.,1982): Tabel 8.1. Factori ai ambianței de muncă Factori fizici microclimatul: temperatura, umiditatea, curenții de aer, radiațiile calorice; hiper/hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
umiditatea - prin vapori de apă, aburi, aerisirea; mișcarea aerului - datorată circulației diferitelor volume de aer cauzată de încălzirea inegală. radiații calorice - unde electromagnetice de propagare a unor particule (cuante); 8.4.1.1.TEMPERATURA AMBIENTALĂ Temperatura este un factor al ambianței, cu efecte asupra stării de sănătate, efortului și rezultatelor muncii executanților. Devenim conștienți de temperatura mediului în momentul când avem senzația de frig sau cald, care se declanșează datorită dezechilibrului dintre condițiile termice ale mediului și cele ale corpului nostru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mușchilor (Tat, 1999). Repartizarea acestei călduri (proprii) nu este uniformă, dar ea rămâne constantă (cca. 370C) în interiorul creierului, în inimă și în organele din abdomen, constanța temperaturii la nivelul acestor organe fiind o condiție a desfășurării proceselor vitale. Realizarea unei ambianțe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice a organismului (temperatura subiectivă) se bazează pe un echilibru stabil între temperatura și umiditatea mediului (figura 8.10.). Figura 8.10. Zona de confort în funcție de temperatură și umiditate. (Bailey, 1982 apud. Smither, 1988). Menținerea temperaturii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Deși suntem în permanență înconjurați de sunete, atât la locul de muncă cât și în oricare alt loc, în majoritatea cazurilor ne putem desfășura activitatea ignorând „zgomotul ambiental”. Dar odată cu creșterea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambianței de viață și muncă, permanent, nedorit, care influențează negativ nivelul de performare profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozității sau a scăderii cantitative și/sau calitative a nivelului muncii prestate. Pentru a înțelege efectele zgomotului asupra angajaților
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un rol preponderent și în activitatea profesională, fiind implicate în 90% dintre modalitățile de recepție a informațiilor. Datorită acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în obținerea performanțelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianței luminoase o constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux-ul, definit ca volumul fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafață (Saal, Knight, 1988). La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 8.4.): natural
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
efectuează lucrări ce necesită valori diferite ale intensității luminii, în raport cu particularitățile sarcinilor. Dispunerea și orientarea surselor de lumină trebuie astfel adaptate încât direcția cea mai frecventă a privirii să nu coincidă cu direcția luminii reflectate. 8.4.5. Cromatica industrială Ambianța cromatică, prin efectele sale fiziologice și psihologice, are un rol important în desfășurarea activității la locul de muncă, prin influențele ei asupra consumului de energie ale organismului, asupra stării de oboseală, precum și asupra rezultatelor muncii. Prin coloritul în mediul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de muncă, prin influențele ei asupra consumului de energie ale organismului, asupra stării de oboseală, precum și asupra rezultatelor muncii. Prin coloritul în mediul de muncă se urmărește îndeplinirea următoarelor funcții: funcția de realizare a senzației de confort: prin realizarea unei ambianțe favorabile, care să apropie ambianța industrială de armonia și echilibrul culorilor din natură; funcția de micșorare a oboselii: neutralizarea senzațiilor neplăcute prin efecte psihice și fiziologice contrarii; funcția de semnalizare: precizarea conținutului și funcției diferitelor componente ale panourilor de comandă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
asupra consumului de energie ale organismului, asupra stării de oboseală, precum și asupra rezultatelor muncii. Prin coloritul în mediul de muncă se urmărește îndeplinirea următoarelor funcții: funcția de realizare a senzației de confort: prin realizarea unei ambianțe favorabile, care să apropie ambianța industrială de armonia și echilibrul culorilor din natură; funcția de micșorare a oboselii: neutralizarea senzațiilor neplăcute prin efecte psihice și fiziologice contrarii; funcția de semnalizare: precizarea conținutului și funcției diferitelor componente ale panourilor de comandă, a conductelor ce transportă diferite
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de semnalizare: precizarea conținutului și funcției diferitelor componente ale panourilor de comandă, a conductelor ce transportă diferite substanțe; funcția de securitate: se deosebește de funcția de semnalizare prin rolul precis și obligatoriu al semnificației în ceea ce privește aplicarea lor. În vederea creării unei ambianțe optime de lucru, specialiștii în ergonomie iau în considerare proprietățile de reflectanță a diferitelor culori, proprietate care se măsoară cu fotometrul (Jurcău, 2003). La un capăt al scalei se află culoare albă (care reflectă lumina în proporție de 84%), iar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încăperilor, mobilierului și echipamentelor urmărește atât un scop utilitar (îmbunătățirea performanțelor), cât și unul estetic, fiind necesară adaptarea lor la diferite tipuri de munci (tabel 8.4.). Tabel 8.4. Efecte compensatoare ale cromaticii industriale Caracterul muncii și condițiile de ambianță Caracterul culorilor recomandate Culoare Muncă manuală cu eforturi fizice dinamice Procese de supraveghere Culori odihnitoare (nuanțe pastel) Bleu, roz, vernil Muncă monotonă Culori stimulative (nuanțe vii) Roșu, portocaliu Muncă la temperaturi ridicate Muncă în încăperi iluminate natural Culori reci Verde
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încăperi iluminate natural Culori reci Verde, bleu Muncă la temperaturi scăzute Muncă în încăperi iluminate artificial și puțin aerisite Culori calde Crem, roz, portocaliu Munca în locuri zgomotoase Culori liniștitoare Verde, albastru, vernil Bogathy (2002) prezintă următoarele recomandări pentru o ambianța cromatică optimă: să se utilizeze pentru pereții interiori culori care nu distrag atenția și care rețin murdăria (gri, verde-albăstrui); să se folosească tonuri calde (crem, roz) în halele friguroase și tonuri reci (verde, bleu) în halele supraîncălzite; culorile pereților și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mașinile să fie colorate diferențiat: părțile mobile, tăioase, periculoase în roșu, galben, portocaliu iar corpul mașinii în gri, bleu, albastru luminos; dispozitivele de comandă să fie codificate cromatic, ceea ce facilitează discriminarea și identificarea lor; în uzinele automate, se recomandă ca ambianța cromatică să utilizeze culori calde pentru a menține nivelul de vigilență; pentru pereți și plafon, galben deschis în diferite nuanțe cu elemente decorative în portocaliu. Mașinile și tabloul de comandă vor fi vopsite în verde bleu, o culoare saturată, cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al ACM (Association for Computing Machinery) care prezintă informații despre interacțiunea om-calculator. Întrebări de auto-evaluare: Explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Descrieți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Exemplificați diferitele interfețe dintre utilizator și echipament, loc de muncă, ambianță, organizație. Argumentați perspectivele diferite de abordare ale psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. Descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abordarea sistemică și cea tradițională. Descrieți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Exemplificați diferitele interfețe dintre utilizator și echipament, loc de muncă, ambianță, organizație. Argumentați perspectivele diferite de abordare ale psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. Descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres, Cluj-Napoca. cuvinte cheie viziune
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres, Cluj-Napoca. cuvinte cheie viziune sistemică, tehnologie, ergonomie, interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
arhitectura urbană, iar în fața lor pe sub pomi, sunt buchiniștii la care generații de studioși și-au găsit hrana intelectuală și generații de amatori și-au oferit civilizata voluptate a răsfoirii și colecționării de cărți.” Din această cuprindere eidetică a unei ambianțe ce dă în modul cel mai eminent sentimentul de „civilizație”, decurg două elemente definitorii ale noțiunii: edificiile și cărțile. Ele presupun siguranța așezării teritoriale și garanția durabilității ei, pentru a putea construi pe planuri mari: presupun, de asemenea răgazul necesar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
universitar”, spiritul său nu era câtuși de puțin unul de catedră. Greu s-ar putea închipui un spirit mai degajat, mai nedogmatic, mai cotidian în spontaneitate. Dar e sigur că a iubit Universitatea și că s-a simțit bine în ambianța ei, care oferea unui intelectual de briliantă manifestare și cu studii temeinice (cum de tânăr se dovedise) o audiență permanentă și vie, o mare libertate și un climat studios și comunicativ. Mai cu seamă la Iași (atunci) viața universitară avea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și fără imaginea societății și epocii. Memoriile lui Casanova, bunăoară, interesează mai puțin prin relatarea performanțelor galante (de altminteri foarte trase de păr, dar de multe ori, când nu sunt numai curată lăudăroșenie, revelatorii pentru caracterul picaresc și libertin al ambianței) decât prin tabloul așa de variat și de pregnant ai Europei de atunci. Latura personală a memoriilor, chiar când autorul, cum e cazul de obicei, își exagerează importanța sau se plasează într-o lumină avantajoasă, e totdeauna de natură testimonială
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fel ca toți cei care se scandalizează (o demonstrează banalitatea limbajului lor), mă înșel și eu sau dacă revolta mea este justificată prin rațiuni speciale. Dar să încheiem. În anii ’50, hegemonia culturală aparținea PCI, care o gestiona într-o ambianță cu adevărat antifascistă și într-un sincer, chiar dacă în parte deja retoric, respect pentru sistemul de valori al Rezistenței. Apoi, apariția noii forme de Putere reală (adică un fascism complet altul) a creat o nouă hegemonie culturală burgheză, pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
premisă cunoașterea principiilor comportamentului uman; (c) calități conceptuale/administrative - abilitatea de a coordona și integra toate interesele și activitățile în cadrul organizației (F. Mann și R. Katz, apud Vlăsceanu, 1993). Combinarea optimă a celor trei tipuri de deprinderi este dictată de ambianță: nivelul ierarhic la care se situează managerul, tipul de organizație etc. (Vlăsceanu, 1993). Roco (1981, 1985) identifică trăsăturile șefului unui colectiv de creație (modelul poate fi extrapolat la managerii din organizațiile noncomerciale): orientat spre valori moral-profesionale, asigură o atmosferă de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
periodic inițiat și condus de critic. Nu lipsit de interes se relevă prozatorul în romanul Împăcare (1985), continuat cu Ultimii ani (1999). G. Călinescu este prezent și aici ca model venerat de personajul principal, Grigore Vântu, care îl evocă în ambianța universitară ieșeană a anilor ’30, într-un roman cu caracter cvasidocumentar, Manuscrisul profesorului Grigore Vântu. Romane de introspecție, confesiv-lirice, clădite pe structura unor povești de dragoste, Împăcare și Ultimii ani atrag prin fluența și, pe alocuri, chiar tensiunea narațiunii, prin
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
Facultății de Științe din București. Prezență discretă, ușor enigmatică, semănând mereu și fără efort doar sieși, M. își leagă debutul, produs în 1921, cu schița La vie, dar și o bună parte a activității de revista „Viața românească” și de ambianța literară de aici. În afara câtorva colaborări sporadice la alte periodice, semnează frecvent în paginile revistei „Însemnări ieșene”. Cărțile de proză publicate - Miniaturi (1923), Cucoana Olimpia (1924), Umbre chinezești (1930) și Instantanee (1945) - s-au aflat în atenția criticii. Volumul de
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]