2,414 matches
-
rădăcinile cultului, atât de familiar străbunicilor noștri. Etica ne preocupa doar cu titlu de provizorat. Cum puteam deveni mai buni sau cum s-ar înmulți virtutea - aceste întrebări ni s-au părut foarte curând niște dileme inactuale și neîncăpătoare pentru amfiteatrele universității. Impudoarea curiozității, teama narcisistă de eșec, pasiunile dialectice, vanitatea jargoanelor - toate astea ne-au slăbit elanul. Am făcut pe propria piele experiența caleidoscopică a modernității. Arderea de tip religios a grupului de prieteni s-a stins, spre sfârșitul facultății
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Universității București 1, 75-90 [132] Purcaru, I. (2008). Diversitatea ponderată Guiașu și distribuții optime de probabilitate cu aplicații în economie. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 1, 19-36 [134] Purcaru, I. (2009). Optimal diversification in allocation problems. Amfiteatru Economic, 26, 494-502 [135] Purcaru, I. (2011). Unele conexiuni entropice între distribuții probabiliste. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3-4, 49-54 [136] Purcaru, I. (2011). Diversity and a three-dimensional allocation problem. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
la timpul potrivit, împărtășeau cu preopinenții lor credința în virtutea cardinală a formării, de la paideia la îndoctrinare. Cu toții se bucurau că studenții lor, tabulae rasae al căror vid era înțeles ca infinită șansă de a învăța (numai de la ei!), stau în amfiteatru și săli de seminar, vin la consultații oricând nu sunt în clasă ori la bibliotecă, arhivă, librărie, operă, filarmonică, muzeu, expoziție. Iconoclasmul și activismul Stângii occidentale din anii ’60 au pus capăt acestei stări ideale. Greve, sit-ins, revolte, demonstrații, lupte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mormane de stînci, risipite în grupuri fantastice, veți descoperi adesea niște forme leviatanești pietrificate, năpădite de o iarbă care, în zilele cu vînt, își sparge de ele talazurile verzi. De asemenea, în regiunile muntoase, unde călătorul e veșnic împresurat de amfiteatre înalte, poți zări ici-colo, în treacăt, din vreun unghi prielnic, cîte un profil de balenă decupat în crestele unduitoare. Dar trebuie să fii tu însuți un adevărat vînător de balene, pentru a vedea aceste priveliști; iar dacă vrei să te
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
universitare. • Calitatea cadrelor didactice: „cadrele didactice au un rol esențial în pregătirea teoretică, profesională și morală a viitorilor juriști. Școala de drept românească s-a mândrit ani de-a rândul cu profesori deosebit de bine pregătiți, ale căror cursuri făceau ca amfiteatrele să fie pline, iar manualele lor să fie epuizate rapid. Astfel, se remarcă în principal o lipsă de interes pentru cercetare și documentare permanentă a majorității profesorilor cu vârste de peste 65 de ani. Nivelul redus al salariilor în învățământul universitar
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Popescu, Lucian Mihai, Revista Dreptul nr. 8/2000, pp. 9-11; Chirica, Drept Civil - contracte speciale, pp. 290-299. Moment organizatoric: - pregătirea materialului: notițe, legislație; - pregătirea spațiului de instruire. Conținut: Proiect de curs1tc "Proiect de curs1" Disciplina: Drept Constituțional Locul de desfășurare: amfiteatru Anul de studiu: I Tema: Cetățenia română Subiectul: noțiunea de cetățenie Tipul activității: Curs (însușire de noi cunoștințe) Durata: 100 minute Obiectiv fundamental: însușirea de noțiuni de cetățenie, moduri de dobândire și pierdere a cetățeniei române. Obiective operaționale: - cognitive: 1
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
speța). Mijloace de învățământ: decizii ale Curții Supreme de Justiție (ICCJ); Codul Penal; Costică Buloi, Avram Filipaș, Constantin Mitrache, Instituții de drept penal, Editura Trei, București, 2004. Desfășurarea activității: Proiect de curs1tc "Proiect de curs1 " Disciplina: Criminalistică Locul de desfășurare: amfiteatru Anul de studiu: IV Tema: Terorismul internațional Tipul activității: dobândirea de noi cunoștințe Durata activității: 100 minute Obiective operaționale: - cognitive: O1 - să definească noțiunea de act de terorism. O2 - să cunoască atât urmările actelor teroriste, cât și punctele în care
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
miliarde de lei se soluționează în fond de Tribunalele Administrativ-Fiscale. În speță, competent să judece va fi Tribunalul București - secția a VIII-a. Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Drept constituțional Data: 3.10.2006 Locul de desfășurare: amfiteatru Anul de studiu: I Semestrul: I Subiectul: Societatea, statul și dreptul Tipul activității: seminar-dezbatere (prima activitate) Scopul activității: cunoașterea noțiunilor de bază despre societatea umană, stat și drept, înțelegerea importanței dreptului constituțional ca principală ramură a dreptului și însușirea terminologiei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
la Moscova, devenind profesor de estetică la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, unde este și rector între 1970 și 1976. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai colaborat la „Revista de filosofie”, „Gazeta literară”, „Era socialistă”. Estetician de formație marxistă, A. încearcă, în volumele Ce se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea fenomenului artistic contemporan din perspectiva unei gândiri marxiste
ACHIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
al mai multor academii și institute de sociologie din străinătate, activitatea lui Dimitrie Gusti a rămas elocventă în memoria cunoscătorilor. Omagiul adus academicianului și sociologului Dimitrie Gusti a fost marcat de Academia Română prin ample manifestări. Pe 23 februarie 2005, în Amfiteatrul „Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române au fost rostite alocuțiuni ale unor figuri marcante ale societății românești. Astfel, cuvântul de deschidere a aparținut acad. Gheorghe Vlăduțescu, vicepreședinte al Academiei Române, urmat de prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Limbă și literatură, nr. 1, 1980, pp. 11-26 (și În Avram, 1987, pp. 193-206). Avram, Mioara, „Un nou semn de punctuație”, Limba română, nr. 2, 1979, pp. 193-198 (și În Avram, 1987, pp. 211-216). Beldescu, 1995. Blandiana, Ana, „Inefabila virgulă”, Amfiteatru, nr. 1, 1970, p. 1. Cernicova-Bucă, 1999. Cernicova-Bucă, 2007. Ciobanu, Fulvia, „Unele Întrebuințări ale liniei de pauză În scrierea noastră actuală”, Limba română, nr. 3, 1980, pp. 193-196. Colignon, 1993. Drincu, 1983. Drincu, Sergiu, „Punctuația lui «și»”, Limba și literatura
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Laboremus”. Urmează cursurile secției română-franceză de la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În timpul studenției este redactor la revistele studențești „Echinox” (1973) și „Napoca universitară” (1974-1975). După licență (1975), devine profesor la Chișinău-Criș (1975-1978), redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1978-1989), din 1990, director editorial la „Cuvântul”, apoi șeful departamentului Cultură-Monden la ziarul „Cotidianul”. În 2002, revine ca director la „Cuvântul”. Debutează cu critică literară în „Echinox”, în 1973. Publică mai întâi știri, reportaje, recenzii, apoi eseuri și articole de
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
Semlac, j. Timiș), prozator. Este fiul Anei (n. Sfordon) și al lui Petru Bulza, muncitor. După absolvirea Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara (1972), lucrează ca ziarist și publicist-comentator la diferite ziare și reviste timișorene. Debutează la „Amfiteatru”, în iulie 1977, cu un fragment de roman, Calul alb. Colaborează la „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna României”, „Viața studențească”. În romanele Iulie (1979; Premiul Comitetului Central al UTC) și Casa șerpilor (1982), ca și în culegerea de reportaje Lumini
BULZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
Bulza, muncitor. După absolvirea Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara (1972), lucrează ca ziarist și publicist-comentator la diferite ziare și reviste timișorene. Debutează la „Amfiteatru”, în iulie 1977, cu un fragment de roman, Calul alb. Colaborează la „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna României”, „Viața studențească”. În romanele Iulie (1979; Premiul Comitetului Central al UTC) și Casa șerpilor (1982), ca și în culegerea de reportaje Lumini bănățene (1979), B. încearcă, pe urmele lui I. Slavici și ale lui Titus
BULZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
grupului oniric” (care îi reunea pe Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a.). Din 1983, a lucrat, timp de doisprezece ani, în redacția revistei ieșene „Convorbiri literare” (corector la început, mai târziu redactor, redactor-șef adjunct). A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Argeș”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „România literară” (revistă în care ține, din 1992, rubrica „Cerșetorul de cafea”) ș.a. Este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2002). Aparent, într-o primă instanță, poezia lui B. s-ar
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
la București liceul (1954-1957) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1963-1969), debutând foarte timpuriu cu versuri la „Tânărul scriitor” (1957). Cel dintâi volum, De pe pământ, îi apare în 1963. Din 1973, este redactor la revistele „Amfiteatru” și „Viața studențească”, iar după 1990, la „România literară”. Distinsă cu numeroase premii, B. va fi laureată a Premiului Uniunii Scriitorilor (1972), a Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1974) și a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2001). A fost
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
strălucite: necunoscutul e însuși califul Harun, travestit în neguțător sau hagiu; sau e un emir venit din insulele de mărgăritare ale Oceanului Indian. La fel l-am întâlnit eu pe autorul Desfășurării într-o seară din 1945, când, într-unul din amfiteatrele Universității din București, câteva sute de studenți ascultau recitări de poezie și lecturi în proză. S-a suit pe estradă un om tânăr, cu fața frământată, care a citit «ca pe nimic», cum ar zice el, o poveste despre un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
secretar de redacție, în perioada 1994-1997, al revistei „Educație și cultură” (editată de Casa Corpului Didactic Mureș) și redactor-șef al revistei „Târnava”. Debutează în revista „Flacăra”, în 1983, cu versuri. Colaborează la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Luceafărul”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Carte de vise (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu teza Fața și reversul textului (I. L
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
prozatoare. Este fiica Otiliei (n. Diacu) și a lui Gheorghe Coman, preot; scriitorul Romulus Rusan este soțul ei. După studii liceale la Oradea (1955-1959), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1962-1967). Lucrează în redacția revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1968-1974), ca bibliotecară la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1975-1977) și ca redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Între 1973 și 1974 a beneficiat de o bursă la Universitatea din Iowa City, în 1991 are o bursă la
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
redactor-șef la „Alma Mater”, lucrând apoi ca redactor la revista „Cronica”. A debutat în aceeași revistă, în 1968, iar în volum, în 1974, cu Anotimpul corăbiilor. Publică mai cu seamă în revistele ieșene „Cronica” și „Convorbiri literare”, dar și în „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Scânteia tineretului”, uneori semnând cu pseudonimul Petru Bogdan. B. scrie o poezie a seninătății aproape netulburate, inițial articulată pe simbolurile convenționale ale poeziei patriotice: țara, „cariatide brazii”, plaiul, fluierul. În Anotimpul corăbiilor, încrederea în Partid („Orice zidesc
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
poet și prozator. Este fiul Constanței (n. Voican) și al lui Ion Bănulescu. După studiile liceale în București, la „Dimitrie Cantemir” (promoția 1979), va absolvi (1988) Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești. În 1981, Constanța Buzea îi publică în „Amfiteatru” primele poeme. În centrul universului său poetic, scria Nicolae Manolescu pe coperta a patra a volumului de debut al lui B., Te voi iubi pân’la sfârșitul patului (1993; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), stă „sexul bărbatului acoperit cu
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
din această școală bizară în care erau acceptați, de-a valma, tineri talentați, cu studiile liceale terminate, dar și femei de serviciu, proaspăt alfabetizate, „cu origine socială sănătoasă”. Este apoi redactor la „Albina” (1952), „Scânteia tineretului” (1954-1964), redactor-șef la „Amfiteatru” (1966-1968). Pentru că numele său (Ion Mihalache) seamănă cu cel al omului politic țărănist Ion Mihalache, tânărul scriitor este nevoit să-și aleagă un pseudonim, unul care-i va aduce notorietate: Ion Băieșu. Debutează în „Viața Buzăului” (1951) cu versuri. Publică
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
al Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1973, cursuri fără frecvență). Este apoi bibliotecar la Clubul ICTB (Apaca) din București. Debutează cu poezie în revista „Ateneu” (1967), fiind încurajat de Ioanid Romanescu. Colaborează cu versuri, eseuri și recenzii la „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Familia”, „România literară”, „Caiete critice”, „Cuvântul românesc” (Canada), „Sinteze”. Participă la mai multe cenacluri literare și înființează el însuși unul, în cadrul Clubului ICTB. Debutul editorial are loc în 1989, cu
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
predă literatura comparată la Universitatea de Vest din Timișoara. În 1997 își ia doctoratul în litere cu o teză despre Dimitrie Cantemir. Împreună cu Cornel Ungureanu coordonează, începând din 1997, Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Echinox”, „Familia”, „Dialog”, „Agora”, „Cuvântul”, „Meridian”. Este vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Comparată (din 1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Echinox”, „Familia”, „Dialog”, „Agora”, „Cuvântul”, „Meridian”. Este vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Comparată (din 1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor). Cartea adoptă formula romanului senzațional, prelucrată în spirit parodic, ludic, prin activarea unui întreg arsenal de
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]