1,125 matches
-
și la persoane sănătoase atunci când ele sunt surmenate sau prezintă o fatigabilitate marcantă. 3) Amneziile reprezintă pierderea totală sau parțială a capacității de fixare sau de evocare a memoriei. Există 2 tipuri de amnezii: a) Amnezia de fixare (anterogradă): este amnezia ce progresează spre viitor, faptele vechi fiind conservate. Apar în sindromul Korsakov, în psihoza afectivă bipolară sau în tulburările nevrotice. b) Amneziile de evocare (retrogradă): se referă la o amintire ce până atunci a fost bine conservată și nu mai
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de fixare sau de evocare a memoriei. Există 2 tipuri de amnezii: a) Amnezia de fixare (anterogradă): este amnezia ce progresează spre viitor, faptele vechi fiind conservate. Apar în sindromul Korsakov, în psihoza afectivă bipolară sau în tulburările nevrotice. b) Amneziile de evocare (retrogradă): se referă la o amintire ce până atunci a fost bine conservată și nu mai poate fi reconstituită. Apar în sindroamele de involuție. Amnezia retrogradă se asociază întotdeauna cu cea anterogradă și are o întindere și intensitate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Apar în sindromul Korsakov, în psihoza afectivă bipolară sau în tulburările nevrotice. b) Amneziile de evocare (retrogradă): se referă la o amintire ce până atunci a fost bine conservată și nu mai poate fi reconstituită. Apar în sindroamele de involuție. Amnezia retrogradă se asociază întotdeauna cu cea anterogradă și are o întindere și intensitate mai redusă. Există și amnezii lacunare, când subiectul are lacune în evocarea perioadelor trecute și amnezii psihogene evenimente uitate ce au o încărcătură afectivă negativă. 4.1
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
referă la o amintire ce până atunci a fost bine conservată și nu mai poate fi reconstituită. Apar în sindroamele de involuție. Amnezia retrogradă se asociază întotdeauna cu cea anterogradă și are o întindere și intensitate mai redusă. Există și amnezii lacunare, când subiectul are lacune în evocarea perioadelor trecute și amnezii psihogene evenimente uitate ce au o încărcătură afectivă negativă. 4.1.3.2. Dismnezii calitative I. Iluziile mnezice se referă la evocări eronate ale unor fenomene sau acțiuni trăite
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și nu mai poate fi reconstituită. Apar în sindroamele de involuție. Amnezia retrogradă se asociază întotdeauna cu cea anterogradă și are o întindere și intensitate mai redusă. Există și amnezii lacunare, când subiectul are lacune în evocarea perioadelor trecute și amnezii psihogene evenimente uitate ce au o încărcătură afectivă negativă. 4.1.3.2. Dismnezii calitative I. Iluziile mnezice se referă la evocări eronate ale unor fenomene sau acțiuni trăite de subiect, dar care nu sunt situate în spațiul și timpul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Apare în stările de epilepsie și în cele de intensitate psihotică. 3) Automatismul ambulator: bolnavul este prezent ca un robot, este perfect coordonat motor, evoluând fără a se rupe de mediu. Este o stare episodică și este urmată întotdeauna de amnezie. 4) Somnambulismul: este un echivalent epileptic. Spre deosebire de automatismul ambulator, acesta apare și se manifestă numai în somn. Bolnavul se scoală și efectuează robotic activități motorii complexe: se plimbă, urcă scări, coboară, se întoarce și se culcă la loc. Persoana are
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
4) Somnambulismul: este un echivalent epileptic. Spre deosebire de automatismul ambulator, acesta apare și se manifestă numai în somn. Bolnavul se scoală și efectuează robotic activități motorii complexe: se plimbă, urcă scări, coboară, se întoarce și se culcă la loc. Persoana are amnezia episodului. 5) Transa hipnotică: este determinată de sugestia hipnotică. 4.1.6.5. Tulburări de fidelitate a reflectării 1) tulburări referitoare la orientarea în spațiu; 2) tulburările orientării în timp; 3) tulburările orientării autopsihice; 4) tulburările orientării alopsihice; 5) tulburări
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a o termina, mai includ: impulsivitatea și raptusurile anxioase. 1. Actele impulsive-sunt activități psihomotorii cu debut și sfârșit brusc, pe care bolnavul nu le poate controla. Sunt cazuri în care există o reală îngustare a câmpului conștiinței, o dovadă fiind amnezia parțială a episodului și caracterul neprevăzut, neașteptat al acțiunii. Ca acte impulsive menționăm: piromania -provocarea de incendii; cleptomania este un "furt" impulsiv (de obicei se fură obiecte de mică valoare, care nu sunt comercializate); dromomania plecarea nemotivată în călătorii mai
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tensiuni psihice ce nu o poate depăși. * Fuga epileptică cu îngustarea stării de conștiință în momentul în care începe fuga, copilul redevine conștient după câteva ore sau chiar zile (apare la copiii epileptici, idioți, psihopați impulsivi, isterici). Copilul rămâne cu amnezie ulterioară. 7) Vagabondajul Ambele forme de fugă pot continua cu vagabondaj. Copilul are conștiința acestei conduite. Copilul se lipsește de locuință, săvârșește unele acte antisociale. La școlarul mic vagabondajul poate fi reacția la pedeapsa nejustă sau datorată insucceselor școlare (evitarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
categorie generală. Principalii factori etiopatogenici sunt ereditatea, factorii sociali și factorii de mediu. Cele mai multe cazuri de întârziere mentală se datorează nu unei singure cauze, ci unei interacțiuni de factori ereditari și de mediu. Capitolul 7 Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia 7.1. Delimitări conceptuale Demența Demența se caracterizează prin pierderea memoriei, deteriorarea limbajului și a capacității de a executa activități voluntare și incapacitatea de a recunoaște obiecte și persoane. Cea mai comună cauză a demenței este boala Alzheimer dar poate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Delirium-ul Simptomele delirului implică dezorientare, pierderea recentă a memoriei sau opacifierea stării de conștientă. Condițiile medicale, operațiile, diferite medicamente, febra mare și infecțiile sunt doar câteva cauze ale delirului. Acesta trebuie tratat de urgență pentru a evita leziunile creierului. Amnezia Tulburarea de amnezie poate implica și amnezia retrogradă care reprezintă o pierdere a memoriei față de evenimente trecute și amnezia anterogradă care are loc imediat după un șoc și cauzează incapacitatea de a-și însuși noi informații. Amnezia poate rezulta din
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
delirului implică dezorientare, pierderea recentă a memoriei sau opacifierea stării de conștientă. Condițiile medicale, operațiile, diferite medicamente, febra mare și infecțiile sunt doar câteva cauze ale delirului. Acesta trebuie tratat de urgență pentru a evita leziunile creierului. Amnezia Tulburarea de amnezie poate implica și amnezia retrogradă care reprezintă o pierdere a memoriei față de evenimente trecute și amnezia anterogradă care are loc imediat după un șoc și cauzează incapacitatea de a-și însuși noi informații. Amnezia poate rezulta din anumite boli, leziuni
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
recentă a memoriei sau opacifierea stării de conștientă. Condițiile medicale, operațiile, diferite medicamente, febra mare și infecțiile sunt doar câteva cauze ale delirului. Acesta trebuie tratat de urgență pentru a evita leziunile creierului. Amnezia Tulburarea de amnezie poate implica și amnezia retrogradă care reprezintă o pierdere a memoriei față de evenimente trecute și amnezia anterogradă care are loc imediat după un șoc și cauzează incapacitatea de a-și însuși noi informații. Amnezia poate rezulta din anumite boli, leziuni ale creierului cauzate de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
medicamente, febra mare și infecțiile sunt doar câteva cauze ale delirului. Acesta trebuie tratat de urgență pentru a evita leziunile creierului. Amnezia Tulburarea de amnezie poate implica și amnezia retrogradă care reprezintă o pierdere a memoriei față de evenimente trecute și amnezia anterogradă care are loc imediat după un șoc și cauzează incapacitatea de a-și însuși noi informații. Amnezia poate rezulta din anumite boli, leziuni ale creierului cauzate de răni și consumul îndelungat de substanțe. Probleme de gen și culturale Femeile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evita leziunile creierului. Amnezia Tulburarea de amnezie poate implica și amnezia retrogradă care reprezintă o pierdere a memoriei față de evenimente trecute și amnezia anterogradă care are loc imediat după un șoc și cauzează incapacitatea de a-și însuși noi informații. Amnezia poate rezulta din anumite boli, leziuni ale creierului cauzate de răni și consumul îndelungat de substanțe. Probleme de gen și culturale Femeile suferă de demență mai mult decât bărbații pentru că trăiesc mai mult. Oamenii care aparțin grupurilor socio-economice mai sărace
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îi favorizează mai mult pe cei mai educați. Demența este caracterizată prin declinul permanent al funcționării intelectuale iar delirul implică dezorientare temporară și pierderea memoriei. Demența și delirul sunt două dintre cele trei tulburări cognitive. Cea de-a treia este amnezia. Aceste tulburări se caracterizează prin disfuncții la nivelul cogniției cauzate de o condiție medicală (ca și HIV sau traumatisme cranio-cerebrale) sau de intoxicare cu substanțe de asemenea prin deficitul memoriei, tulburarea limbajului, incapacitatea de a planifica sau organiza și incapacitatea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau identifica obiecte. Această etichetă a fost modificată de DSM-IV, pentru că se referă la faptul că alte tulburări nu sunt cauzate de factori biologici chiar dacă multe tulburări regăsite în DSM-IV au cauze biologice. Deteriorarea cognitivă regăsită în demență, delir și amnezie poate fi prezentă și în cazul altor tulburări psihologice. (Currin, J.B., Hayslip, B., Schneider, L.J. & Kooken, R.A., 1998)97. De exemplu, oamenii care suferă de schizofrenie au dificultăți de exprimare și de percepție. Oamenii cu depresie pot avea probleme de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburări psihologice. (Currin, J.B., Hayslip, B., Schneider, L.J. & Kooken, R.A., 1998)97. De exemplu, oamenii care suferă de schizofrenie au dificultăți de exprimare și de percepție. Oamenii cu depresie pot avea probleme de concentrare și de memorie. Demența, delirul și amnezia sunt diagnosticate când tulburarea la nivelul cogniției apare ca și rezultat al bolilor non-psihiatrice, intoxicării cu substanțe dar nu și când acestea apar ca simptome ale altor tulburări psihice ca și schizofrenia sau depresia. Demența este o tulburare care implică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de boala Pick * Demența provocată de boala Creutzfeldt-Jakob * Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2.1. Demența Studiu de caz În afara unei lovituri la cap produsă în tinerețe, d-l. Anghel nu a avut probleme medicale sau psihice până la vârsta
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
boala Pick * Demența provocată de boala Creutzfeldt-Jakob * Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2.1. Demența Studiu de caz În afara unei lovituri la cap produsă în tinerețe, d-l. Anghel nu a avut probleme medicale sau psihice până la vârsta de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2.1. Demența Studiu de caz În afara unei lovituri la cap produsă în tinerețe, d-l. Anghel nu a avut probleme medicale sau psihice până la vârsta de 56 de ani. La acea vreme, angajat
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
medicale, traumatisme, intervenții chirurgicale, substanțe ilicite, medicamente, febră ridicată, infecții; delirium-ul trebuie tratat imediat prin identificarea și intervenția la nivelul cauzelor acestuia, pentru a preveni leziuni cerebrale sau eventuale accidente pe care pacientul le poate provoca. 7.2.3. Amnezia Studiu de caz Pacientul este un zugrav, în vârstă de 46 de ani, cu un istoric de abuz îndelungat de alcool. A mai avut două internări pentru detoxifiere, dar datele heteroanamnestice arată că nu a mai consumat alcool de câteva
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
printre care se pot enumera: deficitul mnezic, deficitul limbajului, dezorientarea, incapacitatea de a recunoaște obiecte sau persoane, inabilitatea de abstractizare sau de a planifica și executa o activitate, pe când în tulburarea amnestică doar memoria este afectată. O persoană afectată de amnezie nu va reuși să rețină noi informații (amnezie anterogradă) sau să evoce evenimente trecute sau informații învățate anterior (amenzie retrogradă). Tulburările amnestice sunt deseori consecutive perioadelor confuzive, dezorientării sau delirium-ului. Pacienții amnezici din filme, care își pierd brusc toate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
limbajului, dezorientarea, incapacitatea de a recunoaște obiecte sau persoane, inabilitatea de abstractizare sau de a planifica și executa o activitate, pe când în tulburarea amnestică doar memoria este afectată. O persoană afectată de amnezie nu va reuși să rețină noi informații (amnezie anterogradă) sau să evoce evenimente trecute sau informații învățate anterior (amenzie retrogradă). Tulburările amnestice sunt deseori consecutive perioadelor confuzive, dezorientării sau delirium-ului. Pacienții amnezici din filme, care își pierd brusc toate amintirile, sunt frecvent reprezentați în mod nerealist. Cei mai mulți
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evoce evenimente trecute sau informații învățate anterior (amenzie retrogradă). Tulburările amnestice sunt deseori consecutive perioadelor confuzive, dezorientării sau delirium-ului. Pacienții amnezici din filme, care își pierd brusc toate amintirile, sunt frecvent reprezentați în mod nerealist. Cei mai mulți pacienți suferind de amnezie își pot aminti evenimente din trecutul îndepărtat, dar nu și cele din trecutul apropiat. De exemplu, pacientul poate preciza unde a frecventat liceul sau facultatea, dar nu este capabil să spună când s-a internat. În cazuri de amnezie profundă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]