KorAP: Find »[drukola/base=anarhie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...80 >

1,979 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

teorie degenerativă, un adaos ad hoc al teoriei care era incoerent cu afirmațiile sale de bază, dar care era necesar pentru "salvarea" ei de erorile teoretice inerente ale premiselor sale fundamentale. Realismul ofensiv și cel defensiv Predicțiile bazate exclusiv pe anarhie și polaritate sunt atât de indeterminate încât au rareori o valoare semnificativă. Dacă teoriile realiste se vor a fi de utilitate substanțială pentru analiști și decidenți, trebuie incluse și alte variabile nu în felul ad hoc și incoerent în care

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
nu neapărăt să maximizeze decalajele în favoarea lor înșile. Statele-națiune nu sunt "maximizatori de decalaje". Ele sunt, în termenii lui Joseph Grieco, "pozițio-naliști defensivi" (Mastanduno 1991:79, n. 13). Dimpotrivă, John Mearsheimer este de părere că "statele caută să supraviețuiască în anarhie maximizându-și puterea în raport cu alte state" (1990:12). Statele sale sunt "maximizatori de putere pe termen scurt" (1994/5:82); adică, poziționaliști ofensivi. După cum arată Fareed Zakaria, "cea mai bună soluție a problemei eterne a incertitudinii vieții internaționale este ca un

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
aliații, situație ilustrată și de sprijinul Statelor Unite pentru integrarea europeană în anii 1950 și 1960. Atât aliații, cât și adversarii pot avea interese comune sau divergente, ceea ce ajută la elaborarea unor predicții mai precise. Interesele comune facilitează cooperarea deși, desigur, anarhia și avantajele relative conlucrează întotdeauna împotriva acesteia. Dimpotrivă, interesele divergente pot împiedica sau preveni echilibrarea împotriva unui inamic comun. Realismul structural al lui Waltz ne îngăduie doar să prezicem că alianțele se vor forma. Luarea în considerare a coalizării, a

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
mari virtuți teoretice; a explica totul cu o singură variabilă este utopia oricărui teoretician. Este important să apreciem atractivitatea abilității lui Waltz de a spune unele lucruri foarte importante despre relațiile internaționale, aproape oriunde și oricând, având ca fundamente doar anarhia și distribuția capacităților. O asemenea teorie, în domeniul său de aplicabilitate, are o putere considerabilă. Snyder apreciază totuși corect, în viziunea mea că Waltz este vinovat de "parcimonie excesivă, în sensul că aportul explicativ al unor elaborări suplimentare depășește costurile

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
la structură (care este doar unul din elementele definitorii ale sistemului). În mod similar, realiștii ofensivi și cei defensivi tratează de obicei motivațiile drept prezumate sau stipulate, identificând tipuri abstracte de actori și funcționând astfel tot la nivelul sistemului. În măsura în care anarhia și distribuția de capacități determină alegerea obiectivelor ofensive sau defensive, teoria poate fi chiar riguros structurală. Norme, instituții și identități Snyder identifică de asemenea ceea ce el numește modificatori structurali, "influențe pe întreg sistemul care sunt structurale în natura lor inerentă

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
trebuie" (Tucidide 1982: Cartea V, Cap. 89). Cei puternici sunt deseori constrânși chiar de drepturile statelor slabe. Ei pot, desigur, să violeze normele suveranității. Dar predicțiile bazate pe, să spunem, regula non-intervenției nu sunt mai "indeterminate" decât cele bazate pe anarhie și polaritate. Iar răspunsul la întrebarea dacă logica dreptului sau cea a puterii este răspunzătoare cel mai frecvent pentru comportamentul internațional este o chestiune empirică, nu teoretică. Să ne gândim de asemenea la principiul autodeterminării, care a jucat un rol

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
parte a secolului al XX-lea. Urmărind această linie de analiză (vezi și Buzan, Jones și Little 1993) ajungem în zona slabă a spectrului realist, despre care am vorbit la început. Snyder este în mod clar un realist: el evidențiază anarhia și lupta pentru putere și este sceptic față de puterea relativă a normelor și instituțiilor. Dar abordarea sa față de instituții și norme este neobișnuit de deschisă, sugerând conversații interesante cu analize non-realiste convergente. De exemplu, Alexander Wendt (1999: Cap. 6) demonstrează

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
să se distrugă unii pe ceilalți, "rivali" care concurează dar care nu amenință supraviețuirea celuilalt și "prieteni" care au renunțat la forță în relațiile dintre ei. Realismul în fapt devine un caz special de inamiciție, și anume ceea ce Wendt numește anarhie "hobbesiană",. Suveranitatea, înțeleasă ca dreptul la integritate teritorială și independență politică, transformă relațiile după modelul celor existente între rivalii lui Locke, cu rivalitatea substanțial moderată de abolirea războiului de agresiune. Mare parte a realiștilor subestimează totuși semnificația instituțiilor, așa cum se

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
politici. Subordonarea moralității față de putere este prezentată deseori ca o propoziție descriptivă a faptelor din viața politică internațională. "Acțiunile statelor nu sunt determinate de principii morale și angajamente legale, ci de rațiuni de interes și putere" (Morgenthau 1970: 382). "În anarhie, statele nu își pot permite să fie morale. Posibilitatea unui comportament moral rezidă în existența unui guvern eficient care să poată descuraja și pedepsi acțiunile ilegale" (Art și Waltz 1983:6). Asemenea prezumții sunt însă în mod evident false. Tot

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
le apere, forța etică independentă a unei norme încălcate este adesea o parte semnificativă a calculului normativ pe care îl fac atât statul în cauză, cât și cei care judecă fapta. De asemenea, trebuie să ne amintim că și în anarhie, impunerea coercitivă este uneori posibilă, cel mai evident prin mecanismul de "fiecare pentru sine" (self-help). În plus, există diferite mecanisme pentru a induce, chiar și atunci când nu pot forța, conformitatea cu normele. Opinia publică, atât la nivel național cât și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
toate acestea, statele se conformează uneori normelor morale atât de dragul lor, cât și în urma luării în considerare a costurilor neconformării. De fapt, statele ajung în mod normal la concluzia că în unele situații își pot permite să fie morale, în ciuda anarhiei internaționale. De exemplu, intervențiile umanitare din Kosovo, Timorul de Est și Darfur, deși târzii și limitate, pur și simplu nu pot fi înțelese fără a lua în calcul forța normativă independentă a normei anti-genocid și a principiilor umanitare. Asemenea preocupări normative sunt

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
manieră contrară principiilor morale private de exemplu, să acorde o mai mare importanță salvării vieții propriilor soldați decât a soldaților adversarului. Controversa apare cu privire la când, unde și cât de des este necesară cu adevărat violarea normelor morale. Realiștii susțin că anarhia și egoismul contrâng atât de sever spațiul destinat preocupărilor morale, încât nu ar fi o prea mare exagerare să spunem că, în anarhie, statele nu își pot permite să fie morale. Aceasta este totuși o ipoteză empirică contingentă, asupra căreia

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
cu privire la când, unde și cât de des este necesară cu adevărat violarea normelor morale. Realiștii susțin că anarhia și egoismul contrâng atât de sever spațiul destinat preocupărilor morale, încât nu ar fi o prea mare exagerare să spunem că, în anarhie, statele nu își pot permite să fie morale. Aceasta este totuși o ipoteză empirică contingentă, asupra căreia oamenii raționali pot, în mod acceptabil, să se contrazică. Chiar și dacă o acceptăm, ea nu ne oferă o bază pentru a exclude

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Kennan, citată mai sus, conform căreia considerațiile non-morale "trebuie lăsate să triumfe". Tot astfel, Mearsheimer, pe aceeași pagină unde susține că instituțiile "au doar o importanță marginală" o afirmație controversată dar plauzibilă empiric, înrădăcinată în analiza realistă standard a impactului anarhiei expune de asemenea pretenția evident falsă că instituțiile "nu au un efect independent asupra comportamentului statelor" (1994/5:7). Se întâmplă adesea ca susținătorii înfocați ai unei teorii să alunece pe nesimțite dinspre simplificări teoretice (justificabile) către afirmații descriptive (nejustificabile

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
ar fi ținut cont de implicațiile negative ale faptului că există un număr mare și important de lucruri asupra cărora realismul nu ne spune nimic. Realismul pur și simplu nu reușește să explice cea mai mare parte a relațiilor internaționale. Anarhia, egoismul și distribuția de capacități nu pot explica o vastă majoritate a lucrurilor care se întâmplă în aceste relații. Răspunsul realist cum că ei explică "cele mai importante lucruri" este o judecată normativă discutabilă. Mai mult, dată fiind lipsa de

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
în realitate, capitalismul liberal a supraviețuit amenințării marxismului. Acesta implică, de asemenea, faptul că neorealismul a trecut cu vederea "principala tendință macropolitică de pe scena politicii mondiale de astăzi: extinderea ariei liberale de pace" (Linklater: 1993: 29). Contestarea viziunii conform căreia anarhia condiționează comportamentul internațional este argumentul lui Doyle pentru a susține că există un grup din ce în ce mai mare de state pacifiste care au învățat să își rezolve diferendele fără a recurge la violență. Probabila expansiune a acestei sfere pacifiste este considerată cea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
neorealismului, dar folosind teoria alegerii raționale și teoria jocurilor pentru a anticipa comportamentul statelor, instituționaliștii liberali caută să demonstreze că înțelegerea dintre state poate fi intensificată chiar și în lipsa unui jucător hegemonic, care să asigure conformitatea cu regulile. Pentru ei, anarhia este atenuată de regimuri și de cooperarea instituțională care duce la niveluri mai înalte de predictibilitate și de regularitate a relațiilor internaționale. Regimurile constrâng comportamentul statelor prin formalizarea așteptărilor fiecărei părți printr-un acord, acolo unde există un interes comun

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
dintre cele mai fascinante dimensiuni ale relațiilor internaționale. Ei argumentează că există un nivel surprinzător de ridicat de ordine și un nivel surprinzător de scăzut de violență între state, dacă ne gândim că ele se află într-o condiție de anarhie (în sensul absenței unei autorități politice superioare). Ei își invită cititorii să reflecteze la probabilul nivel de violență, frică, insecuritate și neîncredere, chiar și în cele mai pașnice societăți, dacă autoritatea suverană s-ar prăbuși. Cel mai probabil rezultat ar

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
a oamenilor) și din perspectiva clarificării tezei că membrii Școlii Engleze oferă o descriere limitat progresistă a politicii mondiale. După cum s-a discutat în Capitolul 2, realismul pune accentul pe competiția nesfârșită pentru putere și securitate în lumea statelor. Suveranitatea, anarhia și dilema securității reprezintă termeni cruciali în dicționarul lui; în principal, ideea progresului global îi lipsește din vocabular. Principiile morale și progresul social apar ca relevante pentru politica internă, în care domină încrederea deoarece securitatea este asigurată de către stat, dar

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
sau utopiști se concentrează asupra posibilității unei comunități mondiale. Școala Engleză recunoaște că fiecare abordare conține intuiții despre condiția politicii internaționale. Ipoteza realiștilor că statele, spre deosebire de indivizii din societatea civilă, sunt obligate să-și asigure propria securitate în condiții de anarhie, este importantă, ca și evidențierea faptului că adversarii caută să se înșele prin manevre dibace, să se controleze și să se domine unii pe alții. Oricum, această perspectivă surprinde numai o parte a substanței politicii mondiale. Sistemul internațional nu este

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Ei argumentează că viziunea utopică a unei comunități universale umane se bazează pe faptul că preocuparea pentru drepturile omului, pace și justiție a influențat multă vreme dezvoltarea politicii mondiale. La fel ca realiștii, membrii Școlii Engleze pleacă de la condiția de anarhie, dar sunt mai înclinați să ia în serios argumentele privind reformele globale, în loc să le trateze drept soluții periferice în politica mondială sau drept căi prin care fiecare stat concurează pentru influență și putere. Ei subliniază că vizionarii greșesc crezând că

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
lumina dezbaterilor curente și a evoluțiilor din domeniu. De la putere la ordine: societatea internațională Am văzut că Școala Engleză este în principal preocupată de explicarea gradului surprinzător de înalt de ordine care există între comunitățile politice independente în starea de anarhie. Unii, ca Wight (1977: 43), erau fascinați de numărul mic de societăți internaționale care au existat în istoria umană și de perioadele lor scurte de viață, toate exemplele anterioare fiind distruse de imperii după câteva secole. Wight (1977: 35-9) notează

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
menținerea păcii între ele, dar nu în aceeași măsură cu statele nonliberale. Problema crucială este în ce măsură "interiorul" afectează "exteriorul", cu alte cuvinte, în ce măsură preferințele naționale interne sunt depășite de nevoia de a beneficia de putere și securitate în condiții de anarhie. Pentru membrii Școlii Engleze este esențial să înțeleagă modul în care "interiorul" influențează "exteriorul" și invers. Lucrarea lui Wight (1977) despre legitimitatea internațională ilustrează acest aspect. O parte a acestui eseu tratează translația de la principiul de guvernare dinastic către convingerea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
notăm cum se situează Școala Engleză în raport cu alte ramuri actuale ale teoriei Relațiilor Internaționale. Se poate face o paralelă între studiile asupra societății internaționale ale Școlii Engleze și argumentele instituționaliste neoliberale despre cum este posibilă cooperarea chiar și în contextul anarhiei. Membrii Școlii Engleze nu i-au urmat pe instituționaliștii neoliberali în utilizarea teoriei jocurilor pentru a explica modul în care se poate dezvolta cooperarea între egoiști raționali (Keohane 1989a). Într-adevăr, noțiunea că teoria internațională poate începe cu egoiștii raționali

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
legale ale societății internaționale. Se poate face o paralelă cu constructivismul (vezi capitolul 8 din acest volum), care pretinde că interesele statului sunt construite social și influențate de normele globale. Similar, membrii Școlii Engleze sunt de acord cu constructivismul că anarhia este, cum o spune faimoasa frază a lui Wendt, "ceea ce statele o fac să fie" (Wendt 1992). De asemenea, ambele școli văd suveranitatea nu ca pe o realitate de neschimbat a politicii mondiale, ci ca pe un fenomen al cărui

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]