2,667 matches
-
investigații repetate, cu un același instrument (chestionar) sau cu unele apropiate. Tehnica panel se folosește îndeosebi atunci când se urmărește evidențierea schimbărilor petrecute, în cadrul unei populații, în ceea ce privește opiniile,atitudinile, comportamentele etc. Un exemplu clasic de utilizare a eșantioanelor fixe, care sunt anchetate în mod repetat la intervale mici de timp, este cel legat de studiul audienței de care se bucură anumite mijloace mass-media, cum ar fi posturile de radio, de televiziune sau ziarele. Avantajele pe care le prezintă folosirea unui același eșantion
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Această suprafață se împarte într-o mulțime de zone mai mici, care devin ele însele obiecte de selecție aleatorie, simplă sau stratificată. În cadrul zonelor alese, se poate proceda la un nou stadiu de selecție sau, dacă unitățile sunt mici, se anchetează toți indivizii surprinși aici. Această procedură are posibilități de aplicare tot mai largi, pe măsura progreselor realizate în tehnicile de cartare, mai ales prin utilizarea imaginilor luate din sateliți. Natura arealelor delimitate este foarte diversă și depinde de cuprinderea anchetei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să intri (conform pasului folosit deja sau datorită adresei inițiale) este apartamentul 2, atunci, pe baza regulii pasului de 5, ar trebui să intri la apartamentele 2, 7, 12, 17, 22, 27, 32 și 37. Cum nu e permis să anchetezi decât trei persoane din același bloc, vei intra doar la 2, 7 și 12. După aceea, treci la clădirea următoare, dar iei în calcul și apartamentele identificate inițial, dar neanchetate- 17, 22, 27, 32 și 37, în cazul nostru. Aceasta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în 2006, de mass-media noastră, mai multe posturi de televiziune prezentând rezultatele unui studiu (ale unei anchete) asupra comportamentului sexual al românilor. Așa am aflat că ai noștri concetățeni (nu ni s-a dat și intervalul de vârstă al celor anchetați!) au în medie 15 contacte sexuale pe lună dacă sunt bărbați și 10 dacă sunt femei! De unde provine diferența nu ni s-a explicat; n-au simțit nevoia s-o facă nici autorii cercetării (care au crezut atât de orbește
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lui mai ales, dacă Geronimo se îmbăta la cârciuma din sat, dacă-și cunoscuse bunicii și dacă și-i amintea cu obrajii încinși ca o roșie. I se păruse ciudat și lipsit de orice noimă acest fel de a-l ancheta, avusese îndrăzneala să întrebe motivul și răspunsul fusese la fel de înțepat precum ancheta, având în plus o vagă doză de mister: Există credința transmisă de grecii din vechime, confirmată de studiile de medicină de azi, că păcatele părinților sunt plătite de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
superstiții, născociri ale oamenilor din popor care, atunci când își dădeau drumul, nu se mai puteau opri cu una cu două. Cu toate astea, în spatele vorbelor care circulau, se aflau mereu adevăruri de care trebuia să se țină seama. A fost anchetat multe ori zile-n șir de o comisie de călugări. Aceștia țineau să precizeze că nu aveau nicio tangență cu autoritatea legilor spaniole, ci, pur și simplu, voiau să lămurească poziția deloc clară a călugărului Campanella. Tommaso nu era impresionat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pelerin prin lume pentru a cunoaște mai profund oamenii, pentru a trage învățăminte și dobândi experiența care să-i fie de folos pentru când se-ntoarce în mânăstire. De altfel, așa fusese stabilit încă de la Napoli, când, din greșeală, fusese anchetat. Nu veți dori cumva să repetați greșeala numai fiindcă nu m-am întors în Calabria conform dispozițiilor? Nu se fixase data întoarcerii mele și m-am gândit,deci, că nu era un păcat să vizitez câteva universități și să deprind
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ai îndrăznit să concepi construirea unor caravele pentru a naviga fără pânze și fără vâsle, folosindu-te de o mașină care sustrage sunetele spațiilor nesfârșite ale cerurilor? Doar delirul e semn de bunătate și de gândire rațională. Vreți să-mi anchetați și visele? Vreți să faceți dintr-un fluture un urs, și dintr-o sapă o cruce? Ți-ai imaginat și chiar ai scris că se poate zbura cu ajutorul unui aparat mecanic. Mintea ta e putredă, viziunile tale pot abate lumea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mult în cazul că l-ar fi predat Sfintei Inchiziții din Roma ce aplica ideile lui Torquemada* drept axiome sacrosancte. Toate astea le făcea pentru a câștiga timp, pentru a zăpăci de cap acea adunătură decisă să-l osândească. Mă anchetați pentru a afla anumite motive și a lămuri fapte ce s-au întâmplat cu adevărat, sau numai ca să mă sufocați câte puțin în fiecare zi până la exasperare? Mă întrebați spre a vă da seama dacă într-adevăr am conspirat, sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a fi aplicată. Deasupra unei traverse înguste de lemn subțire, pusă pe muchie suspendată și susținută de doi butuci, era adus să se așeze cel torturat ce trebuia să stea în echilibru ore-n șir, uneori zile-ntregi, în timp ce era anchetat necontenit de judecători. De-o parte și de alta se aflau doi jandarmi chitiți gata să-l pună la loc pe nefericit imediat ce acesta ar fi cedat, și să-l brutalizeze dacă refuza să răspundă. Supliciul a durat cam patruzeci
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
scurtă de toamnă, țăranii semănau cu strângere de inimă puținul grâu pus deoparte. Căpătă oleacă de putere din acele amintiri, se ridică, își regăsi complet toată puterea și scuipă în direcția acelei mutre în togă ce nu contenea să-l ancheteze: Du-te și trudește pe câmp sub vipia soarelui și sub biciul vântoaselor, și-o să vezi dacă ceea ce întrebi e important. Biserica s-a aranjat doar ca să-și piardă timpul, iar Regele a organizat tribunale numai de minți înguste. Mai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
urmat să aibă loc? Călugărului îi îngheță sângele în vine. Nu cumva voiau să-l transfere din nou, să-l înlăture dintr-un loc unde se-mprietenise cu atâta lume și unde era respectat și iubit, sau voiau să-l ancheteze și să-l tortureze? Stinse pe loc candela, se aruncă pe saltea și se prefăcu că sforăie. Glasul gardianului răsuna prietenos, ca de obicei, și cei doi ce-l însoțeau aveau un fel de a vorbi ce nu aducea cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-i poți vedea decât separat pe fiecare. - Aici nu-i numai vina lui Ioanide, zise madam Valsamaky. Elvira a fost totdeauna independentă. Unde se duce ea nu merge și altul, ea are lumea ei. Copiii îi seamănă. - Din ce trăiește? anchetă iarăși cu naivă compătimireGonzalv Ionescu. - Din ce trăiește! ridică din umeri Pomponescu. E profesorla Școala de Arhitectură; chiar dacă nu construiește des, are lucrări, e imposibil să moară de foame. Dacă n-are bani, de vină e dezordinea. - Poate și Elvira
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cât ar fi durat și boabele. Preocuparea lui începu a fi care era ziua justă când găina ar fi încetat definitiv să ouă, ca s-o taie fără a pierde vreun ou. Începu deci să consulte cărți despre găini, să ancheteze pe alții asupra mediei de producție a fiecărei rase, scrise în străinătate specialiștilor (aci Smărăndache înflorea pe canavaua principală, ca și poeții populari). O babă îl încredință că nu există alt mijloc decât a căuta găina de ou. Conțescu ceru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de convulsivă ca și față de Georgicele lui Virgil. În rezumat, Suflețel, descendent de țăran, se afla în fața mulțumirii de a trăi în civilizație. Afară de aceasta nu visa mare lucru. Suspecta îndeosebi pe alții de a se fi aranjat și-i ancheta asupra venitului pe care putea să-l producă anume funcție: "Iei vreo douăzeci de mii de lei?" Când Gaittany îl invita în mașina sa, Suflețel se urca jovial ca pe un topogan, făcând gesturi agitate la cei rămași pe jos
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe madam Valsamaky-Farfara cu misiunea specială de a vesti că, în caz de acceptare, Pomponescu ar primi o vizită oficioasă. Abia în acel stadiu al convorbirilor, Gaittany telefonă doamnei Pomponescu și o încredință că avea într-adevăr însărcinarea de a ancheta dispozițiile ministeriabilului. Cele două Pomponești convocară deci pe Pomponescu. . - Ascultă, Jean, deschise focul madam Pomponescu-consoarta, până când ai să stai la o parte? De ce nu intri în minister, unde e locul tău? - Ca să intru, o ironiză amabil Pomponescu, trebuie întîide toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nici sclavă. Conflictul dintre Ioanide și ea se repeta cu Pomponescu într-o variantă surdă. Ioanide dorea să fie ocolit discret de femeie în clipele lui de abstracțiune, Pomponescu G. Călinescu simțea nevoia de a sta în fața unei oglinzi. Ministrul anchetă în repetate rânduri pe Smărăndăchioaia prin raport la Ioana. . - Crezi că e satisfăcută de mine? Ce spune, cum mă vede?Zadarnic se strădui Smărăndăchioaia să smulgă de la Indolenta elementele unui portret al lui Pomponescu, aceea nu-și compusese o asemenea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ciudate atitudini o află Ioanide prin Gulimănescu. Acesta avea satisfacția de a comunica știrile rele amicilor, persecutîndu-i cu ipotezele cele mai sinistre. De câte ori un lucru dezagreabil se întîmpla cuiva sau un zvon neplăcut circula, Gulimănescu îl chema la telefon, îl ancheta dacă știe, agrava pe cât îi sta în putință accidentul. . - Ce faci, domnule? zise Gulimănescu. Nu te-am văzutde-un car de vreme! . - Ce să fac? Muncesc. . - La ce? . - Am o biserică și o primărie locală.- Știu asta! Dar mai lucrezi la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a metodei sociologice constă în retrasarea genezei sociale a problemelor ridicate (Bourdieu, 1992). În speță, când este vorba de anchete privind "practicile culturale", sociologul trebuie să înceapă prin a-și pune întrebări despre protagoniști, despre interesele și obiectivele lor: cine anchetează, de ce, cum și de când? Atitudinea sociologică ține mai curând de această comprehensiune a intereselor de a defini "lucrurile" decât de căutarea definiției lor corecte. Acest punct de vedere este împins la extrem de teoria critică a Școlii de la Frankfurt (Adorno, Horkheimer
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
masă. Cronologia anchetelor 1949: Prima anchetă privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua în considerare bunurile sau serviciile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
70-100 100-150 150-200 200-300 > 300 Cheltuieli culturale (în mii de franci) 2 699 3 789 5 416 7 408 9 767 15 474 Coeficient bugetar (%) 3,5 3,5 3,6 3,6 3,6 3,5 Sursa: după CREDOC-INSEE, ancheta Bugetul familiilor, 1995, preluat în Développement culturel, nr. 132, februarie 2000, p. 7. • Tehnica După Augustin Girard, dezvoltarea noilor suporturi și metode de difuzare face parte din factorii principali de evoluție a practicilor, într-o măsură mult mai mare decât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea - „la Galați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înseamnă fixarea lui în acea denumire, la fel ca eșecul școlar prin celebrul "efect Pygmalion". * Elevi între 8 și 11 ani (n.trad.). 28 Calitatea ordinală a acestor scări a fost, bineînțeles, testată. 29 Aceste rezultate provin din școli defavorizate anchetate în 1998-1999-2000, eșantionul fiind alcătuit din 7 679 de indivizi. * Instituts Universitaires de Formation des Maître Intitute Universitare de Formare a Învățătorilor 30 Adică metoda "globală" care n-a fost niciodată cu adevărat aplicată în Franța, dar care este o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
București, Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Roethlisberger, F. J., Dickson, William, J. (1939) Management and the Worker, Cambridge, MA: Harvard University Press Rotariu, T., Iluț, P. (coord.) (1996) Sociologie, Cluj-Napoca, Editura Mesagerul, a Rotariu, T., Iluț, P. (1997) Ancheta sociologica și sondajul de opinie. Teorie și practică, Iași, Polirom Roth A. (1986) Individ și societate, București, Editura Politică Sandu, D. (1999) Spațiul social al tranziției, Iași, Polirom. Schwandt, Thomas. A. (2001) Dictionary of Qualitative Inquiry. (2nd ed.). Thousand Oaks
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din România. Aceasta se realizează prin colectarea de informații care privesc diferite aspecte sociale: locuire, sănătate, educație, utilizarea timpului liber, ocupare, venituri, dotarea locuinței cu diferite facilități și bunuri de folosință îndelungată. Corelarea acestor informații cu caracteristicile sociodemografice ale persoanelor anchetate permite determinarea relațiilor de cauzalitate între diferite fenomene sociale (sărăcire, intrări sau ieșiri pe piața forței de muncă, abandonul școlar, izolarea socială, migrația internă și externă etc.) și definirea caracteristicilor economice și sociale ale persoanelor în dificultate. 5.2. Indicele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]