1,796 matches
-
a dovedit că este un mare maestru. 54 p. f. Carrassat - i. marCadé, o.c., 10‑20. 55 Giorgio Vasari (Arezzo 1511‑ Florența 1574) - pictor italian: și‑a început formarea la Arezzo. A fost foarte mult influențat de Michelangelo și Andrea del Sarto. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 90 Cele două fresce din capela paulină nu mai prezintă aproape nimic din strălucirea culorilor și chiar contururile desenelor fiindcă ele au fost realizate de o altă mână, după ce încăperea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
bucuria fiecăruia dintre noi, în mândria de a ne simți oameni și noi îl prețuim ca atare. 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu Leonardo da Vinci, originar din Toscana, și‑a făcut ucenicia la sculptorul și pictorul Andrea del Verrocchio 23, care se bucura de un mare renume la 22 Romain Rolland - dramaturg, nuvelist, eseist, istoric și muzician și care a primit pre‑ miul Nobel în literatură. 23 Andrea del Verrocchio (1435‑1488) - sculptor, aurar și pictor italian
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Toscana, și‑a făcut ucenicia la sculptorul și pictorul Andrea del Verrocchio 23, care se bucura de un mare renume la 22 Romain Rolland - dramaturg, nuvelist, eseist, istoric și muzician și care a primit pre‑ miul Nobel în literatură. 23 Andrea del Verrocchio (1435‑1488) - sculptor, aurar și pictor italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
din capela Sixtină. În scurt 28 Pietro di Cristoforo Vannucci zis il Perugino sau Pietro Perugino (1450‑1523) - pictor renascentist italian, reprezentant al „Școlii din Umbria”. În operele sale primite cu entuziasm din partea contemporanilor, se reunesc naturalismul și claritatea lui Andrea del Verrocchio cu CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Mona Lisa 129 timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a dovedit că este un mare maestru. 54 p. f. Carrassat - i. marCadé, o.c., 10‑20. 55 Giorgio Vasari (Arezzo 1511‑ Florența 1574) - pictor italian: și‑a început formarea la Arezzo. A fost foarte mult influențat de Michelangelo și Andrea del Sarto. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 90 Cele două fresce din capela paulină nu mai prezintă aproape nimic din strălucirea culorilor și chiar contururile desenelor fiindcă ele au fost realizate de o altă mână, după ce încăperea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bucuria fiecăruia dintre noi, în mândria de a ne simți oameni și noi îl prețuim ca atare. 4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu Leonardo da Vinci, originar din Toscana, și‑a făcut ucenicia la sculptorul și pictorul Andrea del Verrocchio 23, care se bucura de un mare renume la 22 Romain Rolland - dramaturg, nuvelist, eseist, istoric și muzician și care a primit pre‑ miul Nobel în literatură. 23 Andrea del Verrocchio (1435‑1488) - sculptor, aurar și pictor italian
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Toscana, și‑a făcut ucenicia la sculptorul și pictorul Andrea del Verrocchio 23, care se bucura de un mare renume la 22 Romain Rolland - dramaturg, nuvelist, eseist, istoric și muzician și care a primit pre‑ miul Nobel în literatură. 23 Andrea del Verrocchio (1435‑1488) - sculptor, aurar și pictor italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din capela Sixtină. În scurt 28 Pietro di Cristoforo Vannucci zis il Perugino sau Pietro Perugino (1450‑1523) - pictor renascentist italian, reprezentant al „Școlii din Umbria”. În operele sale primite cu entuziasm din partea contemporanilor, se reunesc naturalismul și claritatea lui Andrea del Verrocchio cu CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Mona Lisa 129 timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cum am păcălit marea cacealma socială. Kligman ne arată aceste practici cotidiene dincolo de ședințele de partid. Femei tăceau vinovat despre propriile practici de subminare a politicii pronataliste, aplaudând cuvântările lui Ceaușescu despre „datoria patriotică a femeii române”. Femei care foloseau andrele, rădăcini de plante, garouri, apă oxigenată, masaje în forță ca să păcălească „planul de făcut copii” al regimului. Doftoroaie de țară ajutau femeile „să scape de lucrul acela”. Medici și moașe înfierau focarele avortive în ședințe, făcând chiuretaje clandestine pe mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
i schimbe viața. Atunci când s-a apropiat de ea mirosea a ceva deosebit (odată, pe câmpie, a simțit acest miros de floare, de curat). I-a întins mâna, sfioasă și nedumerită. Într-o bocceluță, bunica îi puse doar cele cinci andrele și un ciorap pe jumătate împletit. Așa, ca o laudă, ca o cunună a faptului că fetița ei de șase anișori știe să facă un lucru deosebit. Nimic mai mult. Atât a putut să-i ofere ea la plecare. Nu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
copil mai necăjit decât Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în mișcare ritmică și rapidă. Toți se minunau când, dimineața își răsfățau privirile pe un lucru bine conturat și frumos. Dar, uneori a fost și răsplătită... Cine mai avea rochie în sat, așa, ca a Murei? Era roșie, cu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
tîrziu. Mai văd și scara luminată: dar am văzut-o de multe ori de atunci. Iată acum un eveniment din copilăria lui Benvenuto Cellini, așa cum îl povestește acesta la începutul memoriilor sale: "Eram în vîrstă cam de trei ani, iar Andrea Cellini, bunicul meu, mai trăia, avînd însă peste o sută de ani. Într-o zi, cu prilejul înlocuirii unei țevi de la un rezervor de apă, ieșise de acolo un scorpion mare, pe care ai mei nu-l văzuseră și care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
recomandări pentru Obama privind Rusia", Nezavisimaia Gazeta, 16 martie 2009. 279 Helene Cooper, Peter Baker, "Căutând să o ia de la capăt, SUA și Rusia demarează discuțiile legate de armament", International Herald Tribune, 1 aprilie 2009. 280 Hans-Hagen Bremer, Otfried Nassauer, Andrea Nusse, "Cât de realistă este viziunea lui Obama asupra unei lumi fără arme atomice?", Tagesspiegel, 6 aprilie 2009. 281 Agerpres, 2 aprilie 2009. 282 Conferința comună de presă a președinților Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse, CNN International, 6 iulie 2009. 283
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SPR-RSČ-ului anilor '90 par să fi ieșit din politică, deși o parte din ostașii de rând ai partidului au rămas activi într-o varietate de partide și mișcări, cel mai notabil caz fiind cel al fostul editor al săptămânalului Republika, Andrea Cerqueirová, devenită acum un proeminent jurnalist militant, care scrie despre problemele lesbienelor și ale feministelor. O parte din activiștii tineri ai formațiunii Republicanii lui Miroslav Sládek (RMS) au rămas totuși activi în zona extremei drepte cehe. Tomáš Vandas fostul secretar
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
79, 81; și discurs, 60, 63, 68, 76; și elită de partid, 57, 63; și lider, 57, 67; și politici, 59, 68, 73, 74, 75, 82; și program, 56-63, 73, 82 voință generală (a poporului), 27, 40, 64, 90 Volkens, Andrea, 153 verzi (Austria), 190, 191, 219, 220 W Warren, Mark, 30, 104 Way, Lucan, 37, 250, 262, 281, 336 Weyland, Kurt, 12, 17, 18, 21, 26, 28, 223, 225, 260, 266, 287, 313, 350 X xenofobie, 66, 202, 203 Z
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dimensiunea stânga dreapta). Scala stânga/ dreapta dezvoltată de Budge și Robertson (1987), plecând de la platformele partidelor politice europene este constituită din 13 itemi pentru stânga și 13 pentru dreapta. Autoarea doreșete să mulțumească celor de la Comparative Manifestoes Project și dr. Andrea Volkens, pentru sprijinul generos în realizarea acestui studiu. 3 Procentul de teme de stânga al platformei este scăzut din procentul de teme de dreapta. 4 Am selectat fiecare al cincilea element repertoriat de Lupa Ciudadana: în total 81 de speechuri
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
personale sau a meditațiilor asupra naturii drept subcategorii ale formei, ceea ce, fără îndoială, îi va tulbura pe avocații literaturii non-ficționale. Paterson complică lucrurile cînd include eseul despre arta culinară a lui M.F.K. Fisher, Cum să gătești un lup, memorialul lui Andrea Lee, Jurnal rusesc, și comics-ul lui Art Spiegelman, Șoarecele: Poveștile unui supraviețuitor, o poveste cu caracter biografic bazată pe istoria tatălui care a a supraviețuit Holocaustului. Paterson este profesor al prestigiosului Colegiu de jurnalism al Universității din Maryland. Deci
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Kramer, Mark: Literary Journalism (în colaborare cu Norman Sims), 27, 222 Kraus, Karl, 91 Krehbiel, Henry E., 55, 107 Kydde, Thomas, 140, 141 LaPierre, R. T., 299 Lardner, Ring, 66, 204, 223 Lawrence, T. E., 92, 217, 218, 261 Lee, Andrea: Russian Journal, 32 Legge, Dominica, 127 Lewis, C. S., 133, 136 Lewis, Joe, 252 Liebling, A. J., 222, 240, 243 Lincoln, Abraham: asasinarea lui ~, 92 Lippmann, Walter, 204, 296, 297, 307 London News Chronicle, 335 London, Jack: People of the
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și directorii implicați în activitatea instituțională, nu mai este preocupată de opoziția față de instituție, ci mai curând de modificarea și solidificarea ei, ca soluționare a unei "probleme". Ca atare, critica este interiorizată, derivând într-o "instituționalizare a criticii", după cum observă Andrea Fraser 146. Consecința acestei "instituționalizări" auto-reflexive ar fi crearea unor instituții critice. Co-optarea totală a criticii instituționale de către instituții, prin intermediul educației, al deschiderii canonului istoriei artei și al praxis-ului cotidian, ar presupune, în accepția lui Sheikh, o cooptare a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forțe care apar în joc. În una dintre cele mai citate discuții cu privire la condițiile prezente ale criticii de artă, organizată de revista October 191 și desfășurată la New York în decembrie 2001, cu participarea lui George Baker, Rosalind Krauss, Benjamin Buchloh, Andrea Fraser, David Joselit, James Meyer, Robert Storr, Hal Foster, John Miller și Helen Molesworth, s-a insistat, de asemenea, pe relația consistentă dintre critică și starea de criză. George Baker, de pildă, a adus în discuție productivitatea acestei relații, pentru ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ceea ce s-a întâmplat cu practica artistică în raport cu variatele segmente ale sferei publice a culturii avangardiste a devenit dificil de apreciat odată cu dezinteresul publicului față de contextul, istoria, intențiile și dorințele legate de instituțiile artistice și piața de artă. Dezvoltând discuția, Andrea Fraser sesizează că am avea de-a face cu diferite tipuri de piață de artă, care s-ar putea constitui ca un context de evaluare a situației actuale a criticii. Astfel, s-ar putea distinge între o piață de artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
după care s-ar ghida Baker ar fi acela de a aduce în atenția discursului public practici care ar fi reprimate, trecute sub tăcere. Orientând discuția de la reflecția asupra criticii aplicate practicii artistice la reflecția asupra critici ca practică artistică, Andrea Fraser vede critica de artă ca o practică etică de evaluare auto-reflexivă a modalităților în care participăm în reproducerea relațiilor de dominare care ar include exploatarea monopolurilor competenței și a altor forme de autoritate instituționalizată. Câtă vreme diviziunea muncii în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
muncii de legitimare, sarcina critică a artiștilor ar fi aceea de a se angaja în critica instituțională. Cât privește întrebarea ridicată de David Joselit referitoare la capacitatea de absorție de către artiști a practicii critice discursive elaborate de criticii de artă, Andrea Fraser, despre care Helen Molesworth spunea că nu ar avea nevoie de un critic câtă vreme ar produce critică pe cont propriu, răspunde că artiștii ar absorbi critica în diferite moduri, de la asumarea teoriilor elaborate de diferite scrieri critice la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Simon Sheikh, Notes on Institutional Critique, în cadrul proiectului TRANSFORM, secțiunea discursivă transversal. do you remember institutional critique?, dezvoltat de European Institute for Progressive Cultural Policies începând cu 2005, http://transform.eipcp.net/transversal/0106/sheikh/en 146 apud Simon Sheikh: Andrea Fraser, "From the Critique of Institutions to an Institution of Critique", Artforum, septembrie 2005, XLIV, nr. 1, pp. 278-283. 147 apud Simon Sheikh: Julia Bryan-Wilson, "A Curriculum of Institutional Critique", în Jonas Ekeberg (ed.), New Institutionalism, Oslo: OCA/verksted, 2003
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Raunig, Instituent Practices. Fleeing, Instituting, Transforming, în cadrul proiectului TRANSFORM, secțiunea discursivă transversal. do you remember institutional critique?, dezvoltat de European Institute for Progressive Cultural Policies începând cu 2005, http://transform.eipcp.net/transversal/0106/raunig/en 150 apud Gerald Raunig: Andrea Fraser, "From the Critique of Institutions to an Institution of Critique", Artforum, septembrie 2005, pp. 278-283. 151 apud Gerald Raunig: Michel Foucault, Diskurs und Wahrheit, Berlin: Merve 1996 [Discourse and Truth: http://foucault.info/documents/parrhesia/]. 152 Hito Steyerl, The
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]