2,942 matches
-
unor resurse expresive ale limbajului puțin solicitate până în acel moment. Există, totodată, și posibilitatea ca scriitorii aceștia să încerce să creeze alte mituri, un univers secund bazat pe tendințele inconștientului de a răspunde compensatoriu frustrărilor eului. În acest ultim caz, angoasa răzbate dintr-o rețea de simboluri, tratate cu seriozitate sau cu fină ironie. Astfel de perioade ale evoluției literaturii dezvoltă tendințe opuse, manifestări extravagante, toate constituite însă pe fundamente comune. O astfel de perioadă de cumpănă a literaturii române o
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Voce fără trup, venind din înalt, dar și din negură, destramă iluzia și lasă loc renașterii. Exclamațiile care pigmentează textul țin poate de retorica romantică, dar structura poemului e apropiată de cea a alegoriei baudelairiene. Spațiul exterior e cel al angoasei care își ia libertatea să capete proporții "cosmice". Lumina este "închisă", "asediată", pentru a avea acces la ea trebuie să se deschidă "porțile" turnului, un simbol ascensional, dar și unul al sinelui care încearcă să se contureze ("Ah! În noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unei dihotomii ontologice între lumea ideilor și cea reală. Singura realitate cunoscută sau intuită de umanitatea aceasta confruntată cu iminența morții este aceea sumbră, cenușie a suferinței. Poate de aceea și pastelurile lui Caraion sunt adesea proiecții fantasmatice, grotești ale angoasei. Legătura cu universul acvatic se realizează într-o manieră diferită, nu mai este prezentată aici o lichefiere a lumii care se îndreaptă lent către moarte, căci moartea este deja aici: "diminețile gâlgâie, sângele se scutură-nchegat/ și numai inimile noastre văd
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aici elementele sacralității sunt negate, se refuză autoiluzionarea - "Noi am crezut într-un Dumnezeu excroc, ce nu ne-a mai dat mălai -/ (...) Nu mai credeți, oameni de argilă, c-a trăit Iisus într-o iesle."), altele sunt proiecții ale propriilor angoase. Lipsa de distincții între real și imaginar, ștergerea granițelor permite elementelor angoasante să circule în ambele sensuri. Sunt proiecții ale temerilor personale asupra exteriorului, dar există și o invazie a lumii coșmarești din care se constituie prezentul/ contemporaneitatea asupra eului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sensuri. Sunt proiecții ale temerilor personale asupra exteriorului, dar există și o invazie a lumii coșmarești din care se constituie prezentul/ contemporaneitatea asupra eului poetic. Viziunea de la no. 7 este mai mult decât reprezentativă în acest sens. Proporțiile stării de angoasă sunt sugerate prin utilizarea pluralului care generalizează, imposiblitatea de salvare este întărită prin adjectivul participial din incipitul textului care fixează eul poetic, în particular, și omul, în general, într-un etern spațiu sufocant: "Închiși în camere pătrate, presimțim/ din geam
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceeași putere de a șoca, iar uneori frizând absurdul. Topos central al poeziei lui Caraion, târgul decăzut este înfățișat cu negustori obosiți, cu pensionari maniaci, cu șomeri, cu hamali și prostituate, un astfel de cadru nu poate să inspire decât angoasă și aceasta se materializează, ca de atâtea ori, în obsesia morții. Starea de apatie învăluie totul, în perimetrul orașului nimeni nu poate să scape de sub vraja-i: "Cerul e brun, cerul e plictisit ca o tavă/ transmisă întâmplător,/ în partea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
simbol răsturnat, îngerii sunt o modalitate de transmitere a graiului divin, pogorârea lor nu e însă una în calitate de mesageri, de purtători ai luminii, ci este o procesiune a renunțării și a deznădejdei, ei nu pot să mai comunice decât o angoasă devenită cosmică ("Dinspre cer îngerii coborau/ Înfiorați de spectrul Titanului", Îngerii). Pierderea comunicării cu sacrul creează o mitologie a alterității, dublul uman, sinele, devenind el însuși divinitate. Dacă lumea nu poate fi cunoscută, cucerită atunci atenția căutătorului se va orienta
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
căutătorii ai absolutului pe care-l intuiau, pe care îl considerau imposibil de atins, dar menit să provoace căutări perpetue, Tonegaru e mai aproape de închiderea bacoviană într-un univers claustrant, cu deosebirea că de data aceasta nu se mai percepe angoasa, ci o anumită resemnare, o adaptare la mediul acesta, acceptat ca atare, ca făcând parte din firescul existenței. Hirsuta, dedicată "domnului Șerban Cioculescu", surprinde imaginea christică și o supune degradării, e o ipostază pe care o asimilează, trecând-o însă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care, fără să impresioneze prin originalitate, se înscriu în peisajul dramaturgiei contemporane. Dezvelirea (scrisă în 1983) se subsumează unui filon productiv al teatrului modern și utilizează parabola, aluzia, limbajul ambiguu și sugestiv, pentru a dezbate chestiuni moral-civice ale culpabilității, responsabilității, angoasei, pentru a dezvălui instalarea represiunii arbitrare și a totalitarismului, consimțite prin pasivitate. Mesajul antitotalitar e abil construit. Iason și Medeea (scrisă în 1985) se raliază altui „filon”, de altfel înrudit, al teatrului secolului al XX-lea: cel al revizitării temelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
este aducerea, în stare brută, a documentelor în textul epic. Alături de mulțimea scrierilor „de frontieră” ale lui S. există și un mic roman veritabil: Nimeni nu se naște erou (1962), care reunește, într-o structură clasică, teme predilecte ale modernității: angoasa vinovăției, obsesia ratării vieții, ca urmare a unei infirmități fizice. Chiar dacă poartă mărci evidente ale literaturii vremii (cadru sătesc contemporan, iubita personajului principal - șoferiță de autocamion etc.), cartea scapă în bună parte ideologizării conjuncturale. SCRIERI: Eu, Tică și alții..., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
prin care este exprimată această teamă extremă. Genul (genre) horror, combinat cu genul (gender) feminin într-o societate încă patriarhală precum cea americană, cel puțin atunci când a apărut în SUA și în vestul Europei al doilea val al feminismului, reflectă angoasele profunde legate de reconfigurările rolurilor de gen (gender) în schimbare și oferă unui segment important al populației o supapă pentru eliberarea temerilor și frustrărilor resimțite după ce energica și băiețoasa Rosie the Riveter a fost trimisă înapoi la bucătărie în perioada
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
evoluției nefavorabile a bolii. Bolnavii văd lumea spitalului dominată de o atmosferă rece, deprimantă, deosebită de cea de familie. De multe ori, este necesar să asiste la dramele bolnavilor cu care trebuie să conviețuiască în salon, să suporte neplăceri sau angoase acestora. Deși în multe cazuri, bolnavii sunt bine informați, continuă să aibă serioase și legitime nesiguranțe privind evoluția bolii. În ciuda necesității lor, multe metode de investigație, sunt greu suportabile și așteptate de bolnavi cu o stare sporită de anxietate, dată
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Mircea A. Diaconu, Dinu Flămând. Poezia cetății umane, CL, 1999, 2; Cistelecan, Top ten, 145-147; Dicț. esențial, 313-315; Țintă fixă - Dinu Flămând, VTRA, 2001, 6-7 (număr special); Petraș, Panorama, 294-295; Popa, Ist. lit., II, 579-580; Tudorel Urian, Un olimpian al angoaselor, RL, 2003, 29; Mircea Iorgulescu, Echinoxiștii, „22”, 2003, 713; Dicț. analitic, IV, 155-156. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
puțin tolerat, și-a pus o amprentă adâncă asupra operei sale în întregul ei”. Poemele lui românești pot fi aproximate cu dificultate prin recursul la referințe din spațiul modernismului autohton. Puternicul lor caracter de stranietate, amorsat într-un spațiu al angoasei, în care logica sensibilității comune se frânge și se retrage pentru a lăsa loc inciziilor metaforice în carnea unui existent nesigur și terifiant, nu este epuizabil prin invocarea experiențelor suprarealiste care își trăiesc în perioada imediat postbelică o a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
continuă să dea semnificații simbolice textelor sale de sorginte baladescă și mitografică (Mircea Iorgulescu vede aici o „proiecție” a eroilor pe orizontul „întemeierii”), creând în același timp o lume „nouă”. Vladia se reface acum din alte imagini enigmatice, ale oniricului, angoasei, halucinațiilor, din teamă și din coșmar kafkian, cu o „vânătoare” rituală, o construcție parodiind mitul întemeierii, cu un „castel” unde bărbații o fac pe „nebunii”. Personajele masculine sunt de multe ori „slabe”, „caraghioase”, niște bufoni cu rol de purificare prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
extaz, puritate, energia și frământarea, o egolatrie „înaltă”, orgoliul afirmat al persoanei libere și active, jubilația trăirii, aspirația spre esențializare și preferința pentru abstracțiune, trăirea aproape organică a orizontului ideatic. Poeta arborează o directețe tăioasă, consemnează eșecul, deruta, marasmul, aprehensiunile, angoasele, lirica ei fiind - în pofida peisajelor geometrice, reci ori a beatitudinii existențiale - una marcată de o melancolie de fond, fără încetare contracarată de elanuri controlat-inflamate, conjurând „triumful”: „Exersându-mi privirile/până ce n-ar mai arde decât/ triumful, strălucirea demnității mele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
le alegi. * * * Cât privește atitudinea În fața morții a oamenilor acestora ai muntelui, cred că este necesar să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atitudinea În fața morții a oamenilor acestora ai muntelui, cred că este necesar să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta duce indubitabil la conștiința
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de momentul extincției la orice creștin amplifică acea conștiință a păcatului. Duce aceasta la trăirea unor stări de angoasă? Din perspectivă psihologică angoasa este mai degrabă trăită decât gândită, În vreme ce anxietatea este mai degrabă gândită decât trăită. În starea de angoasă spiritul uman rămâne aproape imobilizat, determinat astfel de o stare afectivă, de un sentiment de neliniște. Situația aceasta duce indubitabil la conștiința nonsensului existenței. Că ne-am pierdut cu toții inocența odată cu Înaintarea În vârstă, acea stare de pace și liniște
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Situația aceasta duce indubitabil la conștiința nonsensului existenței. Că ne-am pierdut cu toții inocența odată cu Înaintarea În vârstă, acea stare de pace și liniște și că ea este de neredobândit, o știm cu toții. Rămâne așadar să descoperim că generator de angoasă este doar neantul despre care n-avem știință la vârsta inocenței. A avea credință Înseamnă Însă a spera, după cum a nu avea credință Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
este doar neantul despre care n-avem știință la vârsta inocenței. A avea credință Înseamnă Însă a spera, după cum a nu avea credință Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția angoasei existențiale poate fi depășită numai printr-un act de credință. Munteanului nostru din Carpați, În general, Îi este străină această stare de angoasă. Prin credință el Își poate recăpăta acea stare de grație a inocenței, deci acea stare de pace
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția angoasei existențiale poate fi depășită numai printr-un act de credință. Munteanului nostru din Carpați, În general, Îi este străină această stare de angoasă. Prin credință el Își poate recăpăta acea stare de grație a inocenței, deci acea stare de pace și liniște. Dacă aceasta este starea celui care a trecut Dincolo, stare pe care noi o putem doar intui citindu-i-o pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
10 noiembrie 1986, intervenția Primului-ministru al Marii Britanii ar fi putut marca o etapă în conștientizarea Occidentului. Singura rațiune de a fi a terorismului sub toate formele sale este aceea de a constitui o pregătire a unei subversiuni din ce în ce mai generalizate prin angoasă, apoi ațipirea conștiințelor: acceptarea comunismului-marxist ca singurul sistem politic și economic al viitorului, cînd el, de fapt, aparține trecutului. Doar eșecurile sale sînt ale prezentului. Fără îndoială, publicul nu se mai înghesuie ca pe vremuri la acest spectacol, conștient de
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
prezentului. Fără îndoială, publicul nu se mai înghesuie ca pe vremuri la acest spectacol, conștient de transformarea sa în terorism de masă, în gherile urbane ce tind să se generalizeze, în multiple atentate avînd drept scop: de a face insuportabilă angoasa cotidiană. Terorismul individual, desconsiderat, s-a reîntors la crimele de drept comun de care nu s-a deosebit niciodată. Totuși, imaturii caută să-și extindă și la alți imaturi nebunia lor, dorința de a pedepsi societatea pentru eșecurile lor și
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
una din cele șase forțe care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul. Ea constituie aspectul vieții mentale cel mai direct legat de Întregul organism. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția stărilor de angoasă, a sentimentelor de culpabilitate sau frustrare.” Adolescența este numită de unii psihologi „vârsta entuziasmului juvenil”, având caracteristică o agitație a comportamentului. Noua etapă este cea a afirmării pozitive de sine. Între copilăria amorțită Încă și maturitatea deseori sărăcită, viața În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]