5,110 matches
-
Pan Bijinski n-a fost, să ne înțelegem, un înger. Dar nici nu i se pot pune în cârcă sumedenia de grozăvii care circulau pe seama lui, parte născocitoare, parte parțial credibile, vehiculate toate prin acele canale incontrolabile care sunt creațiile anonime, strigăturile, proverbele, zicătorile, cimiliturile, legendele, basmele etc. Din câte am putut noi verifica, doar două din cele peste patruzeci de povești sinistre în care Bijinski a fost principalul protagonist sunt autentice, anume aceea din tinerețe cu dulapul și cea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-ar putea explica faptul că un atât de promițător și simpatic personaj cum e tânărul călugăr Iovănuț e sistematic uitat sau - mai grav - pur și simplu dat la o parte de mâna nedibace a unuia din povestitori? La sesizarea anonimă a unui grup binevoitor de cetitori pe care noi, naratorii secundari, am înaintat-o naratorilor principali spre studiu și rezolvare, ne facem spășiți nostra culpa și încercăm să oferim o minimă explicație acestei - oricum - impardonabile scăpări din vedere. Trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
asta a fost foarte prost plănuită încă de la început, și ăsta-i rezultatul. Mai bine acceptăm o înfrângere decât să regretăm un dezastru. — Mai e cineva de acord...? — Aici începe să fie cald și mi-e sete - observă un glas anonim. Iar mie mi-ar cădea foarte prost să ajung hrană pentru vulturi. Mecanicul studie cu atenție trupa demoralizată, păru să ajungă la concluzia că nici unul dintre acei duri mercenari nu era deloc dispus să facă o faptă eroică mai potrivită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pustii, printre cavouri Înnegrite de vreme ca ruinele unor cetăți, blazoane cu spade Încrucișate, cu șoimi, Cantacuzino, Șuțu, Sturdza, Ghica, născuți, repaosați, pentru binele și prosperitatea neamului și acolo, unde pietrișul drumului se lasă Înghițit de mormintele mici cu nume anonime, acolo aproape de Valea plîngerii, superbă și fără pereche, doamna albă cu umbrela. Nici un nume, nici o dată, intrată În unica, eterna identitate a frumuseții ei. Nimic care să ateste urmele vreunei vremelnicii pămîntene, doar jos, parcă strivit sub botinele mici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
neasemănător cu nimeni. Așa au apărut numele ca expresie a unei particularități prin care individul devenea un produs unic, de neconfundat. Dar mulțimile aneantizează particularul prin repetabilitate și ceea ce inițial fusese destinat a fi unic a devenit masă informă și anonimă. Oamenii aceia vechi, uitați În așezările lor mărunte, trăind În monotonia propriilor nume ca niște insule pierdute În imensitatea oceanului lumii, imaginați-vă sate Întregi de Popești, de Ionești, de Preoțești, cum ai spune grîu, porumb, orz, și cine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dat. Numai că era plin de carton. Mi-am ridicat capul și am pus mâna la gură chicotind. Eram impresionată. —Vreau să le iei, a spus. Le poți duce înapoi la galerie. Nu, am spus calmă. Am să le duc anonim. Ar fi aiurea să intru în galerie cu ele la braț, nu crezi? —De ce? A, da, înțeleg. în ciuda felului în care l-a lucrat pe Paul, Judy rămâne o hipioată nebună. —Judy, am spus îngândurată, când ai ascultat, Paul sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Lolitei a respins decis această atribuire, Bunin, credem, iese din discuție din mai multe motive strict literare), să reținem semnificația acestei curioase situații de operă fără autor cunoscut, în secolul în care nici un autor de operă nu dorește să rămână anonim. Situația se complică în momentul în care, în 1995, se publică Dicționarul scriitorilor ruși din exil în care numele M. Agheev figurează ca pseudonim pentru Mark Levi, o persoană care n-a mai publicat nimic, niciodată, deși a trăit până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
-și lege numele și activitatea de acel autor și de acea carte; în fond, (și) de aceea e frumoasă lumea literaturii unde, dincolo de rutina istoriei literare și de evoluția oarecum predictibilă a unor structuri și paradigme, apare deodată un autor "anonim" care tulbură o ierarhie de valori. Au fost, în ceea ce mă privește, două evenimente: Marginea Imperiului, în 1981, un roman al lui Tudor Dumitru Savu și, iată, în urmă cu doi ani, Ktistai al lui Dan Tomorug. Savu era, în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sale origini, era totuși creație omenească. Ceea ce o făcea captivată, necurată și nelegiuită. Acestui text vom Încerca noi să-i cercetăm originile, aruncînd o privire fugitivă asupra celor care au creat-o, care și-au atribuit cu insolență prerogativele divinului anonim, care În cele din urmă să putem demonstra dezastrul provocat de un atare gest. 2. Serghei Aleksandrovici Nilus, autorul Antichristului, pentru inițiați părintele Serghei, va intra pe scena istoriei direct din bezna feudalismului rus. Pierzîndu-și domeniile, va peregrina mănăstirile, aprinzînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
răscitită, acea carte mai păstra ceva din strălucirea de altădată a celebrei ediții. Pe paginile-i Îngălbenite rămăseseră dungi ale unghiilor și amprentele degetelor fostului proprietar - poate singurele sale rămășițe pămîntești. X compară cele două cărți. Chiar la Începutul cărții anonime dădu de un pasaj care i se păru cunoscut: „Ce le țin În frîu pe aceste bestii care se devorează reciproc și care Își spun oameni?“ era scris acolo. „La Începutul vieții sociale acționează forța dură și nestăpînită, iar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mare parte din Conspirație era o parafrază a originalului genevez.“ 12. Aceste două cărți - cea a lui Nilus, care va fi Însușită de grupări fanatice și care va pricinui vărsări de sînge, ca și cea de-a doua, cea sacrificată, anonimă, unică, orfană printre atîtea alte cărți - deci două creații divergente ale spiritului uman, atît de asemănătoare și totuși atît de diferite, zăcuseră timp de aproape șaizeci de ani la o distanță de patru litere, ca-ntr-un interval cabalistic (chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
că ar exista oameni diferiți de ei, ci doar unii care știu să disimuleze. „PÎnă cînd veți dovedi minciuna calomniei, va curge, suflețelul meu, multă apă pe Sena.“ Biografii vor afirma că era un intrigant Înnăscut pentru care ticluirea scrisorilor anonime devenise un hobby Încă din timpul liceului, pe care le adresa profesorilor, colegilor și chiar sieși. Ajuns În acea funcție Își va aminti de efectele nefaste ale jocului său juvenil. Avînd la dispoziție bani și presă va Începe să publice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
patru volume a lui monsieur Junius. Există indicii cum că un oarecare A. Tomić se folosise de datele lui monsieur Junius. Versiunea sa sub titlul Bazele adevărate va apărea la Split În anul 1929; la fel va apela și comentatorul anonim, care semnase cu Patrioticus și a cărui traducere va apărea la Belgrad cinci ani mai tîrziu, sub titlul neechivoc Cine subminează omenirea.) În Germania, Încrederea În autenticitatea ei va fi „fermă și trainică precum stînca“, pe baza acestei cărți formîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Aș putea spune că am simțit chestiunea Conspirației chiar pe pielea mea.) 19. Este foarte probabil ca această carte să fi produs o puternică Înrîurire nu doar asupra fostului pictor-amator, autorul faimoasei cărți Mein Kampf, ci și asupra spiritului unui anonim seminarist gruzin despre care vom mai auzi. În lumina pîlpîitoare a lumînării, În nopțile lungi ale troienitului surghiun siberian, pe cînd afară vuia viscolul, cuvintele Conspirației acționau, probabil, asupra lui mai viu decît Evanghelia. Astfel că un Îndreptar menit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
era că duelul avusese loc În zorii zilei cînd Carax trebuia să se căsătorească și că mirele nu se prezentase la biserică. Existau opinii pentru toate gusturile: unii Îl dădeau mort În acel duel, iar cadavrul abandonat Într-o groapă anonimă; alții, mai optimiști, preferau să creadă că, implicat În vreo afacere tulbure, Carax fusese nevoit să-și părăsească mireasa la altar și să fugă din Paris pentru a se Întoarce la Barcelona. Mormîntul fără nume nu a fost găsit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
inimă sînt deja prea adînci. În seara aceea de Început de vară, umblînd prin amurgul amăgitor a Barcelonei, nu izbuteam să-mi șterg din gînd povestirea Clarei despre dispariția tatălui ei. În lumea mea, moartea era un fel de mînă anonimă și de neînțeles, un vînzător la domiciliu care lua cu sine mame, cerșetori sau vecini nonagenari, ca și cînd ar fi fost vorba de o loterie a infernului. Ideea că moartea ar putea umbla pe lîngă mine, cu chip omenesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
numim fugari, adunau, cu părere de rău, ultimele amintiri, o fotografie de grup, alta cu dedicație, un inel din fire de păr, o statuetă a zeiței fericirii, o ascuțitoare de creioane de când era în școală, un cec înapoiat, o scrisoare anonimă, o batistuță brodată, o cheie misterioasă, un pix ieșit din uz având numele gravat, o hârtie compromițătoare, altă hârtie compromițătoare, dar aceasta pentru un coleg din biroul de alături. Câțiva dintre aceștia, gata să plângă, bărbați și femei care abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Așteptă ca lucrurile să Își Înceteze mișcarea, strângând din pleoape. Apoi, clătinându-se, se deplasă până la scrin, de unde scoase codicele cu Eneida. Printre pagini ascunsese o foaie. O găsise un străjer de gardă, Într-un balot de mătase, În aparență anonim. O citi pentru a nu știu câta oară. Încredeți-vă În lucrarea noastră, o Credincioși ai Iubirii, și primiți-i din cele patru zări pe cei ce vin să Îndeplinească planul. Mai Întâi va fi ridicat noul Templu, apoi porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
știința astrelor Încât să posede acea lucrare de mare preț. Și, mai mult, era În stare să o adnoteze, așa cum mărturiseau numeroasele observații Înscrise pe margini, cu o grafie Înghesuită și nervoasă, foarte diferită de aceea minusculă, carolingiană, a copistului anonim care transcrisese textul. Neobișnuit de asemănătoare cu a lui Însuși, observă el citind, ici și colo, câte o observație. Autorul acelor note avea ceva care, Într-un mod cu totul neașteptat, i-l apropia. Așa cum li se Întâmplă unor pelerini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cunoscuseră, în care se căsătoriseră, în care-și trăiseră cele mai frumoase clipe. Iar pentru Mișu era locul datorită căruia, într-un fel sau altul, ajunsese celebru. Mariana voia să poarte desuurile roșii primite de la Mișu pe vremea când erau anonimi. Mai era o oră până la spectacol. Camerele de filmat fuseseră deja montate. Mariana, în loc să repete sau să se machieze, se uita pe fereastra veceului, atentă la fiecare față mai suspectă. Nu mică îi fu surpriza când îl văzu apărând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
preț; e o mână care n‑are nevoie să se murdărească la locul de muncă. Se observă că mâna are îndemânare și finețe. Știe cum să procedeze. Să numere bani străini, câtă vreme e lumină afară, iar acum, în întunericul anonim, să ducă mâna unei fete la centrul vieții. Acolo‑i centrul, iată‑l, desigur, e penisul. Bună ziua! Tremurând ca gelatina se ridică precum un monument închinat unor lucruri mărețe. Ei, nu‑i așa că‑i din cale‑afară de frumos? Acum! Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
spus toate astea, Hans disprețuiește pâinea unsă special cu un strat foarte gros de margarină. Iar margarină! Fără salam, pfui! Și le trântește celor doi colegi în față că de eliberat trebuie să se elibereze individualistul, nu grupul indiferent și anonim, în care te pierzi și de unde nu mai poți ieși la suprafață decât dacă ești liderul lui sau dacă grupul e croit pe măsura ta, așa cum stau lucrurile cu grupul lui Hans, la alcătuirea căruia a contribuit și el. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mulți? — Rahat, Bruno, chiar nu e nevoie să-l desenezi pe dracu’ pe perete. Îmi dau și eu seama de riscuri, dar asta e afacerea în care suntem băgați. Ziariștii primesc buletine informative, soldații primesc misiuni, iar detectivii primesc scrisori anonime. Dacă aș fi vrut să am corespondență cu sigilii de ceară, m-aș fi făcut un afurisit de avocat. Bruno dădu din cap, trase un pic de peticul de pe ochi și apoi își transferă nervii asupra pipei - simbolul eșecului parteneriatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
tuns scurt, ceea ce îi accentua fruntea înaltă. Era un chip șiret, al unui expert în arta disimulării, și i se potrivea perfect. — Surprins? mă întrebă. — De faptul că șeful Poliției Criminalistice din Berlin ar putea să-mi trimită un bilețel anonim? Nu, că doar mi se întâmplă așa ceva tot timpul. — Ai fi venit dacă m-aș fi semnat? — Probabil că nu. — Sau dacă aș fi sugerat să vii în Prinz Albert Strasse în loc de locul ăsta? Hai, recunoaște că ai fost curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am plătit, Herr Gunther. Șoferul meu a lăsat banii în locul care mi s-a indicat, iar după vreo săptămână am primit nu un teanc de scrisori, cum mă așteptam, ci doar o singură scrisoare. Era însoțită de un alt bilețel anonim, care mă informa că autorul s-a răzgândit, că e sărac, că ar trebui să plătesc pentru fiecare scrisoare în parte și că în posesia lui se găsesc încă zece asemenea scrisori. De atunci am primit înapoi patru, care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]