3,836 matches
-
să mențină spiritul religios al românilor. Organizația fiind desființată oficial în 1949, G. este, ca și ceilalți membri, hărțuit de Securitate. În 1959 este arestat, anchetat și condamnat la doisprezece ani de temniță grea pentru activitate religioasă interzisă și subversiune anticomunistă. După Malmaison și Jilava, internat în lagărul Strâmba din Deltă, face muncă forțată la stuf, în bălțile Dunării. În 1962, beneficiind de amnistie, este eliberat și vreme de șapte ani lucrează pe diverse șantiere și în fabrică. În 1969 obține
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
Catacombes” (1971-1992), consacrată cauzei creștinilor din lumea comunistă, indiferent de confesiune sau etnie. Prin intermediul acestui „mesager” al speranței, prin cărțile publicate în Franța, prin conferințe și emisiuni radiofonice, duce o lungă și neobosită campanie de unire a energiilor în lupta anticomunistă. Evenimentele din 1989 nu pun capăt stării de lucruri care marcase două decenii din viața scriitorului. În 1992, după încetarea apariției revistei „Catacombes”, înființează la Paris (împreună cu Nicoleta Valeria Grossu și la sugestia acesteia) asociația „Le Devoir de souvenir” și
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
treacă în Occident contractând o căsătorie de conveniență cu un cetățean italian. Divorțează și, după câteva luni petrecute în Palestina, unde își câștigă existența ca funcționară umilă („corectând texte pentru tipar”), se refugiază la Paris. Aici intră în legătură cu exilul românesc anticomunist, colaborează la unele reviste și publicații, precum la „Buletin de informații al românilor din exil”, dar și la presa franceză de dreapta, denunțând regimul de teroare instaurat în România. În țară publicase traduceri din literatura rusă (A. E. Griboedov, Seghei
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
majoritatea scriitorilor români refugiați la Paris, de la Mircea Eliade și Emil Cioran la Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și Constantin Amăriuței. Figura cu totul remarcabilă a acestui cerc literar va fi Paul Celan, invitat să adopte pentru prima dată o atitudine anticomunistă și tot pentru prima dată intrat, prin intermediul amfitrioanei, în contact cu cei mai de seamă reprezentanți intelectuali ai exilului românesc din Franța. Tot din inițiativa scriitoarei, căreia i s-au alăturat Mircea Eliade, Emil Cioran și Jeanne Nicolesco, s-a
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele aceluiași gen nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici de o istoriografie negaționistă apărută pe fundal naționalist și anticomunist, fie că este vorba de istorici români (Gheorghe Buzatu) sau americani (Kurt Treptow), a căror specializare românească s-a bucurat de sprijinul instituțional al istoriografiei „oficiale”. Diviziunile politice ale istoriografiei românești de dupa 1989 au fost marcate de opere memorialistice ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
vedea repetată istoria cu membrii PCR din ilegalitate, despre care se spunea că „puțini au fost, [dar] mulți au rămas”, se regăsește În luptele pentru conservarea caracterului distinctiv, de „elită”, al exilului. Comparația, jenantă pentru un exil În mare parte anticomunist, cu istoria PCR poate fi dezvoltată, În măsura În care exluderea din exil a unor grupuri pe criterii politice, etnice ori „culturale” poate aminteșe supărător de politică epurărilor postbelice succesive prin care partidul comunist și-a asigurat monopolul puterii. Exilul este abordat În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rece și condițiile supraviețuirii În exil au redefinit frontierele dintre diferitele grupuri politice. Stigmatizarea exilului ca fiind În totalitate compus din fasciști și lachei ai imperialismului a avut ca principal efect pervers omogenizarea și radicalizarea politică prin impunerea unui consens anticomunist și antimarxist. Studiile istorice recente precum cel al lui Pierre Gremion privind „inteligență anticomunismului” (Gremion, 1995) au Înregistrat etapele acestor transformări. Instituții de informare (contra-propagandă) precum Radio Free Europe și asociații de apărare a drepturilor omului, precum Amnesty Internațional, ori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai degrabă structuri comunitare. În acest context, apariția disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical (adepți ai soluției intervenției militare) și al uzurii exilului (necunoașterea realităților interne ale țărilor „comunizate”). Noii strategii americane și occidentale („destinderea”) i-au corespuns În Est măsurile de liberalizare internă relativă și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
noi generații, atrasă de mitul unei rezistente naționale eroice. Celebrarea grupurilor de rezistență armata din munți (active până În 1955) era un răspuns la punerea În discuție a pasivității românilor Înainte de decembrie 1989 prin inventarea mitologica a unei continuități a rezistenței anticomuniste. Cei care nu și-au renegat trecutul, În maniera lui Mircea Eliade, au fost sacralizați că fondatori de istorie, În vreme ce ceilalți, «democrați» Într-un regim de democrație populară repudiata că totalitara, sau foștii fasciști reabilitați sub Ceaușescu și acceptându-i
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
divergență asupra fondului chestiunii. Pe de altă parte, simpatia pe care o putea arăta Monica Lovinescu celor care se revendicau, Într-un fel sau În altul, de la Eugen Lovinescu, nu putea depăși cadrul politic strimt al acestui post de radio anticomunist. A se vedea În acest sens evoluția relațiilor dintre Monica Lovinescu și Eugen Simion, principalul editor al operei lui Eugen Lovinescu și critic literar «lovinescian». Îndeosebi grupul literar din jurul revistei Săptămînă (culturală a capitalei) a lui Eugen Barbu, transformată În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ani, simbolul opoziției literare În România, pe care au fost nevoiți să o părăsească (Goma În 1978, Tudoran În 1984), remînÎnd foarte activi În exil. După 1990, Goma a abandonat literatura romanesca pentru jurnalismul polemic și eseul istoric, pe teme anticomuniste, antiintelectuale, antisemite și revizioniste, cf. Goma (2004). Tudoran a fost și el implicat În polemici pe tema «iudeo-bolșevismului», cf. Michael Shafir (2002). Mă spirjin pe interviurile pe care le-am realizat În anii 1987-1988, ca și pe cunoștințele pe care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
orientarea acestei „reviste sociale și politice a sindicaliștilor în exil”, cum era subintitulată, spre aspectele culturii: „Din pricina mea, care o redactam de la prima până la ultima pagină, s-ar fi putut intitula mai curând «România intelectuală»” (Virgil Ierunca). Publicație de atitudine anticomunistă și antisovietică, menită să supună atenției românilor din exil procesul de degradare politică, socială și culturală din țară, R.m. acordă acestor aspecte aproape întregul spațiu publicistic în rubrici permanente sau de mai scurtă durată: „Situația în România”, „Buletinul de știri
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai târziu în jurnalul său), vizează aspecte și evenimente majore din lupta anticomunistă, precum procesul de la Berna al tinerilor contestatari români ( Singurul verdict) sau revoluția ungară. Editorialele R.m. evaluează alteori efectele lipsei de rezistență a scriitorilor români față de regimul comunist (Ideofilii de la București), regim privit cu multă luciditate: „Nu există un singur ideal
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
volumul Amintiri în uniformă al lui Mihai Niculescu. Atât prin calitatea și varietatea materialelor multiplicate, cât și prin valoarea semnăturilor cuprinse în fiecare sumar, R.v. este una dintre cele mai izbutite publicații românești apărute în exil. Manifestând o limpede atitudine anticomunistă și antisovietică, revista combate cu luciditate și oscilațiile, cedările ideologice, politice și intelectuale ale democrației franceze. N.Fl.
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
Dumitrescu, iar din 1995 de Nicolae Prelipceanu, cu o întrerupere în 1997, când, pentru o scurtă perioadă, responsabil va fi Călin Stănculescu. Publicația își precizează o platformă politică nouă, în condiții de libertate, constituindu-se, accentuat, ca tribună de luptă anticomunistă. Deseori editorialele vor fi semnate de Octavian Paler, Tia Șerbănescu, Nicolae Prelipceanu, Tudor Octavian. Pagina culturală iese de două sau de trei ori pe săptămână. O atenție deosebită se acordă literaturii (cronici, interviuri, eseuri scrise de autori consacrați) până în 1993-1994
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
când acesta închină, între altele, un imn lui Gh. Gheorghiu-Dej. Curând însă are loc o reorientare, o „dezbrobodire”, o dezertare din rândul soldaților partidului. Scrie mult, dar nu publică nimic, se manifestă doar în cenacluri literare, uimind cu poemele fățiș anticomuniste, incluse mai târziu în volume precum Coșmarurile din carcera comună (1992). Versurile în care poetul caută supremul adevăr ajung să ocupe tot mai mult loc în preocupările lui. Producția aceasta va fi adunată în Revelații sacre (I-II, 2001-2003), cu
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
1989). Implicată, în primăvara lui 1989, într-o acțiune a „grupului Băcanu”, este anchetată și transferată disciplinar la „Muncitorul sanitar”, interzicându-i-se dreptul de semnătură. În 22 decembrie 1989 participă la transformarea „României libere” în primul ziar independent și anticomunist din România, devenind totodată membră în consiliul de conducere al cotidianului și al Societății „R”. Se numără printre fondatorii Alianței Civice. În 1991, în urma unor amenințări, pleacă din țară și se stabilește la New York, unde va obține un masterat la
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
iar în 1956 e redactor și cronicar dramatic la revista „Teatru”. Vine al doilea prag dramatic din viața acestui om care nu vrea să își plieze coloana vertebrală după cum i-o cer vremurile noi. Ca un efect al reprimării revoluției anticomuniste din Ungaria (1956), pe fondul unei sporite vigilențe față de posibilii „dușmani ai poporului”, este arestat în septembrie 1957 pentru „omisiune de denunț”, condamnat la un an, apoi la trei, în final la șapte ani de închisoare și patru de interdicție
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
o parapolitică (în sensurile polare ale prefixului para: "alături de" și "împotriva"). Atitudinea este ceva care se ia, ca un bun personal, împotriva unei anumite stări de lucruri - și inevitabil împotriva cuiva. Este așadar, prin simțul proprietății și al contestării, esențial anticomunistă. Ea trebuie cu prioritate resemnificată și conceptualizată în postcomunism.
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
o viață, de nerecunoscut în trupul slab cărat de gardieni spre locul execuției. Iadul prin care trece Rubașov este, însă, mai cutremurător decît mutilarea trupească, este sacrificiul pe locul de veci al iluziei revoluționare. Astfel, Rubașov nu este eroul clasic anticomunist, nu e nici omul din mulțime, care vrea să-și salveze propria intimitate și bucățica de libertate personală, din Orwell, și nici militantul convertit la democrația tradițională. Ceea ce-l definește e mai puțin stagiul îndelungat în rîndurile comuniștilor ilegaliști dintr-
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
devastatoare experiență istorică. Sunt importante aceste mărturii, în orice caz, pentru ruși, pentru polonezi, pentru cehi, astfel cum s-a văzut și din faptul că au fost reprezentați la Simpozionul de la Sighet de mari nume ale disidenței, ale opoziției politice anticomuniste din țările lor. După cum importante s-au dovedit aceste mărturii și pentru alții pentru scriitori, ziariști, istorici din Europa vestică sau din America, cercetători ai problemelor comunismului, de asemenea prezenți la Simpozion. Încă din anii trecuți, internaționalizarea manifestărilor de la Sighet
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
La începutul săptămînii trecute s-a anunțat în ziarele centrale că în Piața Scînteii (cum o știe toată lumea), în fața fostei Case a Scînteii și pe soclul unde a stat zeci de ani statuia lui Lenin va fi amplasat Monumentul luptei anticomuniste. S-a dat un concurs, iar cîștigătorul este sculptorul Mihai Buculei. În comentariul său despre acest monument și locul amplasarăii sale Cornel Nistorescu scrie următoarele în EVENIMENTUL ZILEI: "Ce treabă au cu lupta anticommunistă Casa Scînteii și Piața Scînteii, de unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
la ceilalți ziariști care s-au perindat prin Casa Scînteii, fiindcă altfel români care au scris și vorbit pe față împotriva dictaturii au existat, n. Cronicar). Se mai întreabă Nistorescu: "Ce legătură au Răzvan Theodorescu și guvernul Năstase cu lupta anticomunistă? Nu vă vine să rîdeți că actuala putere ridică un asemenea monument?" Directorul Evenimentului evaluează apoi prețul monumentului: "Ne costă 560.000 de euro. 400.000 construcția, plus 160.000 drepturile de autor. E scandalos de mult. Ne costă ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
E scandalos de mult. Ne costă ca la balamuc pentru a scoate ochii populației că respectăm jertfe ale poporului roman, jertfe cam puține" (din nou editorialistul se înșeală. Sute de mii de români au sfîrșit în pușcării din cauza convingerilor lor anticomuniste, aceștia nu pot fi ignorați). Unde sîntem însă cu totul de acord cu dl Nistorescu: locul unui asemenea monument nu putea fi mai prost ales. Cui îi vine să se reculeagă în memoria celor ce au luptat împotriva comunismului în fața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
apar cronici literare de Petre A. Butucea. Este consemnată moartea poetului Octavian Goga, se tipărește un articol omagial Bogdan Petriceicu Hasdeu, iar în 1936 e inclus articolul Calvarul profesorilor, semnat de Liviu Rebreanu. Publicistica are o orientare pronunțat naționalistă și anticomunistă, pe alocuri prolegionară și filocarlistă. Gazeta mai cuprinde știri din actualitatea internă și externă, cronici științifice, sportive, școlare și agricole, cugetări, epigrame, o rubrică intitulată „Colțul femeii”, anunțuri, poșta redacției. Alți colaboratori: Sandu Tudor, V. D. Stănciulescu, Gh. Dăncuș, Nicolae
SOLIDARITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289785_a_291114]