1,203 matches
-
fi paradoxul Mincinosului sau paradoxul lui Russell. Logica paraconsistentă este o salvare pentru situațiile în care contradicția pare de nedepășit, crede Newton da Costa 815. Alegerea unei logici paraconsistente în locul uneia clasice repune problema statutului anumitor antinomii, putând converti o antinomie ce pare a eșua într-o contradicție iremediabilă într-un paradox pentru care există, cel puțin în principiu, o soluție pozitivă 816. Logica paraconsistentă a oferit o alternativă la logica clasică, stopând eliminarea pe motive logice a contradicțiilor. Concluzia sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
oarecum irațională în consistență, pe care nu ezită să o numească "ideologia consistenței"821. Lucian Blaga nu a propus o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o logică. El era mai curând preocupat de depășirea logicii. Însă, gândirea antinomică pe care o promovează, în special prin metoda antinomiei transfigurate, pare să deschidă către o nouă logică. Chiar dacă este doar prefigurată, aceasta este o logică non-aristotelică. Metoda antinomiei transfigurate scoate intelectul din canoanele logicii aristotelice. Însă, structura metodei însăși pare să comporte o logică din categoria logicii contradictoriului sau a terțului inclus, exersată de Ștefan Lupașcu. De asemenea, metoda lui Blaga poate fi asociată într-o anumită măsură
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a treia cale", trecerea dincolo de extreme 827. Cu prilejul participării la simpozionul prilejuit de centenarul Lucian Blaga 828, Schrag descoperă similarități între noțiunea sa de "raționalitate transversală" și conceptul blagian al "antinomiei tranfigurate". Cu această ocazie, el reia problema situației filosofiei la sfârșitul secolului al XX-lea, zugrăvind tabloul complex al înfruntării dintre tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului solicită o "reconsiderare a resurselor rațiunii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului solicită o "reconsiderare a resurselor rațiunii", în scopul găsirii unui "nou mod de a gândi" care să depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității în rezolvarea contradicțiilor recalcitrante la nivel teoretic". Pentru Schrag, ideea antinomiei transfigurate așează confruntarea dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei noi logici a opoziției", una care evită atât "ireconciliabilitatea teoriilor conflictuale, cât și sublimarea lor hegeliană într-o de nepătruns unitate de sinteză superioară"830. Schrag
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei noi logici a opoziției", una care evită atât "ireconciliabilitatea teoriilor conflictuale, cât și sublimarea lor hegeliană într-o de nepătruns unitate de sinteză superioară"830. Schrag vede în metoda blagiană a antinomiei transfigurate un instrument care, împreună cu noțiunea propusă de el, ar putea contribui la depășirea crizei în care se află filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, confruntată cu antinomia dintre cele două perspective culturale și filosofice de care vorbeam. "Prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unitate de sinteză superioară"830. Schrag vede în metoda blagiană a antinomiei transfigurate un instrument care, împreună cu noțiunea propusă de el, ar putea contribui la depășirea crizei în care se află filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, confruntată cu antinomia dintre cele două perspective culturale și filosofice de care vorbeam. "Prin noțiunea noastră de raționalism transversal cum comunicare, suntem în măsură să facem diferența dintre logosul universal al modernității și antilogosul postmodernității, folosind resursele unei rațiuni extinse, ce poate să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rațiuni extinse, ce poate să acopere diferențele de credințe și perspective, convergând totodată cu acestea, fără a atinge coincidența până la identitate. De aceea, am descoperit cu emoție filosofică asemănarea de familie dintre noțiunea noastră de rațiune transversală și noțiunea de antinomie transfigurată, ce aparține lui Lucian Blaga"831. Într-adevăr, putem vorbi doar de o asemănare de familie între cele două concepte. Schrag, ca toți filosofii beyond-iști, urmărește depășirea opozițiilor prin atenuare. Blaga, în schimb, asumă un drum al identității contradictorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
considerarea valorii metodei lui Blaga la această trecere dintre secole este deosebit de importantă. Filosoful român prognoza o epocă în care colaborarea dintre doctrine opuse va înlocui discordia acestora, întrerupând succesiunea de sisteme contradictorii. Chiar dacă, deocamdată, filosofii nu au urmat calea antinomiilor transfigurate, preocuparea pentru depășirea opozițiilor pare să meargă în direcția prognozei sale. 5.3.5. Paradigma complexității Urmând drumul raționalismului deschis al lui Ferdinand Gonseth și Gaston Bachelard, continuând ideea acestora despre necesitatea unui nou discurs al metodei de factură
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noastră fenomenală"848. Complexitatea se impune acolo unde principiul de simplificare nu mai funcționează, unde se pierde distincția și claritatea, "acolo unde dezordinile și incertitudinile perturbă fenomenele, acolo unde subiectul-obeservator surprinde propria sa privire în obiectul observației sale, acolo unde antinomiile fac să devieze cursul raționamentului..."849. Morin ne avertizează să nu confundăm complexitatea cu complicația. Ceea ce este complicat poate fi redus la un principiu de bază simplu. Problema este că această bază, la care face recurs gândirea reductivă, este complexă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complexă. Physis-ul este nesimplificabil și complexitatea sa sfidează total înțelegerea noastră cu originea sa, textura sa infra-atomică, desfășurarea și devenirea sa cosmică"850. Complexitatea ne face sensibili la lucruri neliniștitoare pentru gândirea clasică: incertitudinea, incompletitudinea, imperfecțiunea, dezordinea, ambiguitatea, obscuritatea, misterul, antinomiile etc. În fața ei, gândirea simplificatoare poate să-și desfășoare arsenalul de metode și tehnici necesare inteligibilității, punând în ordine fenomenele, respingând dezordinea, îndepărtând incertul. Însă acest lucru, susține Morin, riscă să elimine celelalte caractere ale complexității, limitând extrem de mult gândirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicții, aceasta semnifică nu o eroare ci atingerea unui strat profund al realității care, tocmai pentru că este profund, nu poate fi tradus în logica noastră"870. Departe de a mai fi un semn de eroare și falsitate, apariția contradicției (a antinomiei, a paradoxului) este, în viziunea complexității, mai curând un indiciu al adevărului, reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem aici idei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestei paradigme a complexității. Consider că aici își poate afla deocamdată cea mai bună justificare contemporană. Dacă ar fi cunoscut gândirea lui Blaga, probabil Edgar Morin nu ar fi ezitat să-l invoce printre promotorii acestui mod de gândire. Metoda antinomiei transfigurate ar fi putut intra în cataloagele metodologiei complexității. Complexitatea poate fi o categorie utilă pentru a traduce unele dintre intuițiile lui Blaga. Situațiile pe care acesta le invocă drept caracteristice pentru minus-cunoaștere ar putea foarte bine să fie considerate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ar putea foarte bine să fie considerate drept situații de complexitate. Unele dintre ele se regăsesc în inventarele lui Edgar Morin. Chiar categoria "misterului", care este centrul filosofiei lui Blaga, apare, după cum am văzut, printre obiectele noii raționalități. Procedeul transfigurării antinomiei ar putea fi considerat un procedeu de conceptualizare complexă, în sensul lui Morin. 5.3.6. Rațiunea contradictorie În arealul acestei concepții a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la Universitatea "Jean Moulin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
percutant spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană a antinomicului ar putea trece drept una din formele de manifestare ale "rațiunii contradictorii" de care vorbește Jean-Jaques Wunenburger. Ideea lui Blaga cu privire la antinomiile transfigurate, ca și cea a metaforei revelatorii, ar putea fi alăturate suitei de scheme, procedee și figuri ce compun gândirea alternativă contradictorială identificată de profesorul francez. Metoda dogmatică blagiană poate fi așezată printre acele încercări de ieșire în afara "paradigmei identitare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Societatea Română de Filosofie, București, 1937, Editura Tess-Expres, București, 1996. *** Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. *** Noua reprezentare a lumii, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Abiteboul, Olivier, Le paradoxe apprivoisé, Flammarion, Paris, 1998. Afloroaei, Ștefan, "Antinomii ale intelectului ecstatic", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Afloroaei, Ștefan, "Blaga și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Afloroaei, Ștefan, Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 1985. Blaga, Lucian, "Știință și creație", în Opere 10 (Trilogia valorilor), Editura Minerva, București, 1987. Bohr, Niels, Fizica atomică și cunoașterea umană, Editura Științifică, București, 1969. Born, Max, Fizica în concepția generației mele, Editura Științifică, București, 1968. Botez, Angela, "Antinomie și simetrie", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Botez, Angela, "Conceptele filosofice integrative la Lucian Blaga", în Categorii și concepte în filosofia științei, Editura Academiei Române, București, 2011. Botez, Angela, "Cuvânt înainte" la Calvin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Botez, Angela, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine de Philosophie, Tom 37, nr. 1-2, București, 1993. Botez, Angela, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990. Botez, Angela, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Cătineanu, Tudor, "L. Blaga și D.D. Roșca personalități complementare ale filosofiei românești", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Chelba, Marcel, "Antinomia rațiunii pure și paradoxele logice", în vol. Logică și ontologie, Editura TREI, București, 1999. Codoban, Aurel, "Blaga și Eliade itinerare echivalente spre misterul Lumii", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Coșeriu, Eugenio, "Estetica lui Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
partiellement abordée, cette idée n'a pas encore constitué l'objet d'une recherche plus ample. Dans ce sens-là, après quelques éclaicissements terminologiques introductifs, le premier chapitre effectue un découpage dans le cadre de la philosophie de Blaga. L'idée d' "antinomie transfigurée", la théorie de "la connaissance luciférique", la métaphysique de la "censure transcendantale", l'idée de style culturel, la théorie de la métaphore et la cosmologie des "différentielles divines", voilà des places où l'on peut identifier des aspects de la présence des
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se rejoint à plusieurs situations difficiles de la pensée du siècle dernier. Une de ces situations était liée au problème des limites de la connaissance, problème auquel s'est confrontée et se confronte encore la pensée philosophique occidentale. La méthode de l'antinomie transfigurée était une manière d'y répondre. Dans ce contexte, elle était aussi une réponse au problème des paradoxes et des antinomies. L'avancée de la connaissance au cours du siècle dernier a fait que les rencontres avec l'antinomie ou
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
l'antinomie transfigurée était une manière d'y répondre. Dans ce contexte, elle était aussi une réponse au problème des paradoxes et des antinomies. L'avancée de la connaissance au cours du siècle dernier a fait que les rencontres avec l'antinomie ou le paradoxe deviennent très fréquentes. Cela a conduit, peu à peu, à une modification de la perception sur les structures antinomiques en général; de phénomènes pathologiques et marginaux, celles-ci sont devenues normales ou même significatives. Par l'idée d'antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]