1,643 matches
-
și imperativele de viață ale unei forme de viață colectivă. Devianța include o gamă extrem de largă de acte sau conduite: de la cele excentrice sau bizare (ținută, limbaj, gestică nonconformiste), la cele imorale care sfidează morala publică, până la cele cu caracter antisocial (infracțiunile sancționate de legea penală), sau asocial (bolile psihice). Devianța nu se referă doar la comportamentul individual ci are în vedere și activitățile grupului - de la persoanele fără adăpost, la bandele de cartier sau adepții cultului Hare Krishna. Deși sunt considerați
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
imitare), procesele cognitive și componenta socială în care trăiește și se dezvoltă individul. Modelul dezvoltării sociale. Acest model dezvoltat de Catalano, Hawkins și colab. (2008, p. 96) reprezintă o teorie generală a comportamentului uman, al cărui obiectiv este explicarea comportamentului antisocial prin intermediul particularităților etapelor de dezvoltare. Modelul lor integrează alte teorii anterioare care s-au susținut empiric, cum ar fi teoria controlului, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate. Modelul pornește de la ipoteza că procesele de dezvoltare sunt similare atât în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
susținut empiric, cum ar fi teoria controlului, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate. Modelul pornește de la ipoteza că procesele de dezvoltare sunt similare atât în cazul celor ce conduc la comportamente pro-sociale, cât și cele care conduc la comportamente antisociale. Individul trece, de-a lungul vieții, prin diferite faze în care factorii de risc și de protecție au o mare importanță pentru dezvoltarea comportamentelor antisociale. Acest model include trei elemente principale: * comportamentul delincvent și cel al consumului de droguri într-
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în cazul celor ce conduc la comportamente pro-sociale, cât și cele care conduc la comportamente antisociale. Individul trece, de-a lungul vieții, prin diferite faze în care factorii de risc și de protecție au o mare importanță pentru dezvoltarea comportamentelor antisociale. Acest model include trei elemente principale: * comportamentul delincvent și cel al consumului de droguri într-un singur model; * existența unei perspective de dezvoltare, ceea ce conduce la submodele specifice pentru diferite vârste: preșcolar, școlar, liceal, superior; * factorii de risc și de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acțiuni viitoare. A doua ipoteză principală a teoriei este că există un consens normativ în societate sau cu alte cuvinte, niște "reguli ale jocului". Modelul consideră o serie de etape de dezvoltare care vor conduce la un comportament pro-social sau antisocial: * perceperea oportunităților pentru interacțiune și implicare prosocială; * implicarea în activități și interacțiuni pro-sociale; * abilități pentru interacțiune și implicare, recompensele percepute ale acestora; * sprijin și compromis către alte activități pro-sociale; * credința în ordinea morală. Figura 5: Formarea comportamentelor pro/anti sociale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Fără îndoială că, pentru a se produce un comportament stabil de delincvență este necesar un mediu social în care acesta să se poată învăța și în care să fie întărit. În acest fel a fi printre egali delincvenți, cu valori antisociale, este relevant pentru consolidarea acestui tip de comportament.Teoria insistă pe faptul că relația dintre variabile este dinamică, bidirecțională și cu potențial de modelare în decursul evoluției individului. Teoria sub-culturilor deviante preluată de la Merton și dezvoltată de cei care au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe plan mintal a urmărilor inevitabile ale infracțiunii; * absența emoțiilor și înclinațiilor altruiste și empatice; * slaba inhibiție; * lipsa "frânelor condiționate" ce se află la baza incapacității de a-și controla și înfrâna tendințele și impulsurile ce-l împing la acte antisociale; * sugestibilitatea mărită. Inteligența scăzută este un alt factor care determină criminalitatea. Motivația dată de specialiști în argumentarea impactului inteligenței asupra delincvenței ar fi lipsa unuia din factorii inhibativi de prim ordin - individul nu poate prevedea consecințele infracțiuni.Anomaliile psihice care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1996). De aici rezultă o consecință importantă: delincvența nu implică prezența unei gene specifice, dar s-a demonstrat corelația dintre anumite accidente cromozomiale și delicvență. Ereditatea poate însemna doar o anomalie biochimică care perturbă relațiile individului cu mediul său. Comportamentul antisocial este o formă de manifestare a unei tulburări organice. Accidentele cromozomiale care determină un astfel de comportament sunt după Maximilian C. (1979, pp. 45-59): * Femeile 47, XXX. Acestea au o dezvoltare fizică normală, pot procrea, dar din punct de vedere
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
copii YY au un risc mai mare de a prezenta deviații comportamentale. Deși s-a vorbit mult despre corelația dintre delicvență și cromozomii YY după cercetările din cadrul Universității Standford (1999) se apreciază că Y-ul suplimentar favorizează, nu determină comportamentul antisocial. Toate anomaliile cromozomiale de sex - care implică prezența cromozomilor Y - antrenează un grad oarecare de înapoiere mintală și în secundar tulburări de comportament. Bărbații YY comit infracțiuni minore - furturi, înșelăciuni - mai rar crime sau infracțiuni ce presupun un grad crescut
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pericol social. (Larmat J., 1977, p. 112) Ereditatea are impact asupra criminalității dar nu trebuie privită ca un factor exclusiv. Datele statistice obținute prin diferite metode apreciază (Beirne, P., 1988, pp. 315-339): Tabel 1: Corelația între factorii ereditari și comportamentul antisocial Tip de crimă Asemănarea părinți-copii Asemănarea între frați Crimă în general 60 45 Crime contra proprietății 45 46 Crime de furt 60 23 Crime de violență 50 46 Crime de fraudă 15 17 Sursa: Beirne, P., 1988, pp. 315-339 Studiul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Acestea sunt: lipsa de empatie, aplatizare afectivă, lipsa stăpânirii de sine, influențabilitatea (Regoly R. M, Hewitt, D., Delisi, M., 2010, p.113). Și alte studii ale gemenilor consideră ereditatea, cauză a comportamentului deviant. Un exemplu este studiul psihozelor cu urmări antisociale (Maximilian, C., 1988). Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial Psihoza Gemeni monozigoți Gemeni dizigoți Schizofrenie 80% 13% Sindrom maniaco-depresiv 77% 19% Sursa: Maximilian, C., 1988 Alt studiu criminologic asupra gemenilor privește coeficientul lor de inteligență. Diferența între
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Regoly R. M, Hewitt, D., Delisi, M., 2010, p.113). Și alte studii ale gemenilor consideră ereditatea, cauză a comportamentului deviant. Un exemplu este studiul psihozelor cu urmări antisociale (Maximilian, C., 1988). Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial Psihoza Gemeni monozigoți Gemeni dizigoți Schizofrenie 80% 13% Sindrom maniaco-depresiv 77% 19% Sursa: Maximilian, C., 1988 Alt studiu criminologic asupra gemenilor privește coeficientul lor de inteligență. Diferența între I.Q.-ul gemenilor monozigoți este de 5,9 puncte, între gemenii dizigoți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
față de copii și de seriozitatea acestora. Cercetările arată că în multe familii lipsa de afectivitate (în 32% din cazuri), antipatia (în 20% din cazuri), excesul de tandrețe (în 13%), slăbiciunea manifestată față de copii (în 16% din situațiile analizate), determină manifestări antisociale (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1994, p. 87). Familia dezorganizată Din vremuri istorice s-a considerat că familia dezorganizată consituie cauza comportamentului deviant. Odată cu apariția unor noi modalități de abordare a domeniului aceasta concepție a fost reconsiderată, considerându-se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a copiilor, fie a unuia sau a ambilor soți. Studiile asupra delicvenței juvenile au arătat că, în mare măsură, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autorității părintești, a controlului și a afecțiunii acestora i-au determinat pe copii să adopte atitudini antisociale. Astfel, studiul realizat de Jean Pinatel (Mannheim, H., 2001, apud Pinatel J., pp. 611-619) a determinat urmatoarele concluzii: * 58% din infractorii minori provin din familii dezorganizate, din care 13% sunt copii naturali, 4% sunt orfani de ambii părinți, 18% au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe care-l resimte față de persoana nou venită în familie. Disoluția grupului familial, deteriorarea climatului conjugal, deficiențele stilului educativ al familiei (lipsa de unitate și orientare parentală în aplicarea sancțiunilor față de minor, părinții care nu cunosc activitățile minorului), precum și atitudinile antisociale ale mediului familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
armoniei existente în primii ani de căsnicie. Partenerii petrec puțin timp împreună, manifestă dezinteres pentru preocupările celuilalt, dar îi leagă interesul pentru creșterea copiilor. Faptul că părinții nu se ceartă în prezența copiilor determină o interiorizare mai mare a atitudinilor antisociale ale minorilor, procentul fiind 68,4%. Căsnicia pasiv-cordială se deosebește de căsnicia devitalizată prin aceea că pasivitatea caracterizează de la început relația. Acest fapt se poate datora direcționării interesului spre alte activități, sau datorită personalității partenerilor. Căsnicia vitală se bazează pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din cadrul familiei îl constituie devalorizarea modelului parental și pierderea posibilității cu identificarea cu acest model. Nu de puține ori copiii care resimt puternic influențele climatului conflictual, fug de acasă și caută să găsescă un grup de apartenență, care poate fi antisocial. Din cadrul lotului studiat de Dragomirescu, V., (1976) 62% din minori provin din familii conflictuale și, procentul crește la 72% când stările conflictuale sunt asociate cu consumul de alcool (în 43,9% dintre cazuri tatăl consumă zilnic alcool, în 23,6
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
creează anumite diferențieri sociale care au în fundament abandonul școlar crescut, ratele mici de absolvire, competențele și cunoștințele insuficiente pentru accederea și absolvirea învățământului superior (Williams și Collins, 2001, p. 406). Copiii inadaptați școlar adoptă într-un procent alarmant atitudini antisociale, manifestându-se delicvent. Cadrele didactice sunt primele care pot observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
directă a delicvenței juvenile. În acest sens, afirma că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău organizate. Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial Timpul de vizionare a emisiunilor violente Procent delicvent Zilnic 64% 4--5 ori / săptămână 21% 2-3 ori / săptămână 12% Mai rar de o dată pe săptămână 3% Sursa: Jean Chazal (1983) 4.1.7. Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant Explicarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Stimă de sine scăzută, sentimente negative despre viață (Jessor și colab., 1995) Predispoziții ereditare (Spooner, Hall, și Lynskey, 2001 ) Așteptări scăzute privind reușita în viață (Jessor și colab, 1995) Modelul antisocial oferit de grupul de prieteni (NIDA 1997, Lane și colab., 2001) Personalitatea, lipsa reperelor sociale, alienare, revoltă (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Factori psihologici-căutarea de senzații, curiozitatea, lipsa controlului impulsivității (Hawkins, Catalano și Miller, 1992
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Mediul de consum în funcție de statutul educațional / 205 Figura 57: Determinanți ai debutului în consum din perspectiva elevilor, studenților și a profesorilor / 205 Figura 58: Consumul de substanțe în familia de origine / 206 Tabel 1: Corelația între factorii ereditari și comportamentul antisocial / 92 Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial / 93 Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori / 95 Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale / 98 Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ai debutului în consum din perspectiva elevilor, studenților și a profesorilor / 205 Figura 58: Consumul de substanțe în familia de origine / 206 Tabel 1: Corelația între factorii ereditari și comportamentul antisocial / 92 Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial / 93 Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori / 95 Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale / 98 Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de segregare / 103 Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori / 95 Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale / 98 Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de segregare / 103 Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial / 107 Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție / 116 Tabel 8: Tip de consum și frecvența consumului de substanțe în mediul familial / 184 Tabel 9: Corelația între tipul de substanțe consumate și mediul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
substance users", în Drug and Alcohol Dependence, 75, pp. 123-134. Catalano, R., F., Park, J., Harachi, T., W., Haggerty, K., P., Abbott, R., D., Hawkins, D., J. (2008), "Mediating the effects of Poverty, Gender, Individual Characteristics, and External Constraints on Antisocial Behavior: A test of the Social Development Model and Implications for Developmental Life- Course Theory", în David, P., (ed.), Integrated Developmental and Life Course Theories of Offending, Advances in Criminological Theory, vol 14, Farrington: Transaction Publisher. Catalano, R.F., Hawkins, J.D.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Monograph 30. Rockville, M.D: National Institute on Drug Abuse, pp. 120-128. Kaplan & Sadock's. (2001), Manual de buzunar de Psihiatrie clinică, Editura Medicală, București. Kaplan & Sadock's, Comprehensive textbook of psychiatry, ediția a VII-a, CD-Rom - Childhood or adolescent Antisocial Behavior. Kaplan, H.B. (1996), "Empirical Validation of the Applicability of an Integrative Theory of Deviant Behavior to the Study of Drug Use", în Journal of Drug, 26(2): 345-378. Kaplan, H.B., Johnson, R.L. (1992), "Relationships Between Circumstances Surrounding Initial Illicit
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]