15,686 matches
-
întreaga paletă de forme de turism, nu doar pentru turismul de nișă; aplicarea de metode de management al deșeurilor Și a altor forme de poluare, astfel încât să se reducă impactul negativ asupra mediului înconjurător; implicarea tuturor partenerilor (clienții, personalul, alți antreprenori locali) în procesul de luare a deciziilor, Și crearea de parteneriate cu comunitatea locală sau cu statul, pentru a asigura o dezvoltare cât mai durabilă a turismului (ONU, 1999). În vederea realizării unui turism cât mai durabil este nevoie de o
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
importul” tehnicilor de management occidental în industria turistică autohtonă, Phillips (citat de Hall, 2000: 443-444) a identificat două categorii de „paznici” ai transformărilor structurale: a) „noi” manageri în turism, care se bazau pe structurile verticale Și blocau dezvoltarea culturală; b) antreprenorii, care aparent se bucurau de noile condiții, făceau parte din nomenclatura comunistă „reorientată”. Surse: UNWTO, 2009, 2011. Figura 4.1. Sosirile de turiști internaționali în Europa (pe regiuni) În țările în care instituțiile societății civile nu existau sau erau minimalizate
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
fi preluat Și la nivel național în cel mai scurt timp (Barna et al., 2011: 92). Această certificare este extrem de importantă deoarece întreprinzătorii din mediul rural nu dispun de capacitatea de a obține o etichetă ecologică europeană. În general, atitudinea antreprenorilor este destul de reticentă cu privire la eco-etichete, aceștia nefiind stimulați nici de autorități, nici de piață, pentru a face demersuri în această direcție. 4.3.3. Provocări la nivel local Turismul durabil se lovește de un număr mare de provocări pe plan
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
departe de a fi fost un simplu actualizator al clasicilor, el este autorul unei noi viziuni asupra proceselor de creștere, dezvoltare și antreprenoriat. Distincția dintre creștere și dezvoltare, accentul pus pe progresul tehnic, respectiv pe inovație, pe credit și pe antreprenor îl distanțează considerabil de aceștia. Valoarea contribuției sale ca sursă de inspirație a paradigmelor dezvoltării este bine evidențiată de preocupările actuale de definire a „noii economii”, ca fiind rezultatul unei evoluții de tip schumpeterian. „Noua economie - notează Daniel Dăianu - exprimă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
dezvoltare economică. Însă, datorită referirii generale la microeconomia neoclasică, cercetările lor au fost încadrate în sintagma „Economia politică neoclasică”. Cumva, ideile neoinstituționaliștilor sunt apropiate de cele ale „ortodoxiei” economice, cel puțin în privința creșterii și dezvoltării. Oricum, statul nu mai este antreprenorul general și dirijorul procesului de dezvoltare economică. Imperfecțiunile pieței nu mai sunt corectate de guvern, ca în Economia dezvoltării. Adesea, imperfecțiunile politice sunt mai ineficiente decât imperfecțiunile pieței și le agravează pe acestea din urmă. În curentul dominant al literaturii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
secole. Erorile menționate au prefațat literatura dezvoltării economice și au dus la convertirea unei părți a acesteia într-o “litanie” de planificare economică. Mai mult încă, ele persistă și azi în conceptul de dezvoltare sustenabilă. Statul a devenit dirijorul și antreprenorul general al dezvoltării. Concentrarea preocupărilor pe aspectele tehnice cuantificabile a creat impresia că demarajul creșterii economice (în termenii lui Kuznets, creștea susținută sau pe termen lung a productivității muncii și implicit creșterea out-put-ului/locuitor) și stadiile ulterioare ale dezvoltării pot
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă pentru că concurge la crearea unui produs. Astfel munca învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă" [... ] 938 {EminescuOpXIV 939} {EminescuOpXIV 940} [... ] N. B.: Dar dacă într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
faliment. ) Lucrările se urcau la valoarea de 2 850 204 lei; iar cheiul avea să înceapă a se lucra în martie 1873 și să fie sfârșit cu totul în patru ani, adecă în ianuarie 1877. Primăria avea să plătească pe antreprenori, în proporție cu înaintarea lucrărilor, în obligațiuni înadins confecționate ale orașului Brăila, emise pe cursul de 85 la sută, purtând 8 la sută dobândă și 4 la sută amortisment. Lucrările deci încep în 1873. Din mai încă, colonelul Peiu, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de 85 la sută, purtând 8 la sută dobândă și 4 la sută amortisment. Lucrările deci încep în 1873. Din mai încă, colonelul Peiu, care supraveghează lucrarea, propune modificări în construcțiune, recunoscute și admise și de consiliul tecnic de cari antreprenorii erau obligați a ține seamă. Ei însă nu se supun și se împrotivesc oricării ameliorări a construcțiunii. Colonelul Peiu respinge o cantitate însemnată de material prost și nepotrivit cu condițiile contractului. Cu toate astea antreprenorii nu țin în seamă respingerea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de consiliul tecnic de cari antreprenorii erau obligați a ține seamă. Ei însă nu se supun și se împrotivesc oricării ameliorări a construcțiunii. Colonelul Peiu respinge o cantitate însemnată de material prost și nepotrivit cu condițiile contractului. Cu toate astea antreprenorii nu țin în seamă respingerea și întrebuințează acel material de proastă calitate. La 1875 se constată că, din lungimea totală a cheiului, de 158 metri, o întindere de 30 metri trebuie considerată ca pierdută din cauza adîncelor crăpături, iar restul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se atribui proastei calități de beton pe care stă zidăria" În ianuarie 1877, când espiră termenul contractului și cheiul trebuia să fie gata, s-a dresat o situație care constata lucrări pentru suma de 600722 lei. În socoteala acestor lucrări antreprenorii luaseră: Avans, lei....................................... 735000 Anuități, conform tabelei de amortizare... 1045040 Total...................... 1780040 Aceasta dar este colosala sumă plătită de Brăila unor antreprenori cari au făcut o lucrare ce s-au surpat numaidecât și care de nouă ani nămolește portul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gata, s-a dresat o situație care constata lucrări pentru suma de 600722 lei. În socoteala acestor lucrări antreprenorii luaseră: Avans, lei....................................... 735000 Anuități, conform tabelei de amortizare... 1045040 Total...................... 1780040 Aceasta dar este colosala sumă plătită de Brăila unor antreprenori cari au făcut o lucrare ce s-au surpat numaidecât și care de nouă ani nămolește portul și aduce cele mai mari pagube negoțului. În ianuarie 1877 termenul contractului espiră, iar antreprenorul (substituit: Societatea Financiară) cade în faliment. Construcția cheiului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar este colosala sumă plătită de Brăila unor antreprenori cari au făcut o lucrare ce s-au surpat numaidecât și care de nouă ani nămolește portul și aduce cele mai mari pagube negoțului. În ianuarie 1877 termenul contractului espiră, iar antreprenorul (substituit: Societatea Financiară) cade în faliment. Construcția cheiului însuși, greșită ca plan, detestabilă ca executare, se prăvale frumos în Dunăre și, împreună cu ea, 1780000 lei ai statului și ai comunei! Garanția care se află actualmente în mâna Ministerului de Lucrări
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reziliarea contractului; descărcarea masei falimentului Societății Financiare (substituită lui Gr. Eliad) de orice responsabilitate; ministerul devine proprietar pe toate grămezile de nomol și imundicii de pe malul Dunării, botezate cu speciosul nume de lucrări efectuate și materiale aprovizionate; garanțiile depuse de antreprenori (938000 lei) se desființează; ministerul radiază ipoteca; eliberează 99 obligații (99000 lei) de la Casa de Depuneri; obligă 66 {EminescuOpXIII 67} Brăila să plătească obligațiile în circulație; dezistă de la orice pretenție și... pentru toate acestea? Primește 300 000 lei. Așadar: Statul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
000 lei - asigurat însă pentru această sumă într-o garanție de 930 000 lei -, renunță la orice pretențiuni și se mulțumește cu 300 000 lei. Dar la ce să se mai rezilieze oare un contract espirat deja, reziliat prin falimentul antreprenorului? Cari sunt motivele cari au îndemnat pe Ministerul Lucrărilor Publice de-a face pe placul a d-alde Gr. Eliad și Mărgăritescu? D. ministru și-a spus aceste motive în sânul comitetului delegaților că întreprenorul putea să intenteze proces statului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
placul a d-alde Gr. Eliad și Mărgăritescu? D. ministru și-a spus aceste motive în sânul comitetului delegaților că întreprenorul putea să intenteze proces statului și să ceară despăgubire. Un râs homeric a cuprins adunarea la citarea acestui motiv. Antreprenorul face lucrări de 600000 - pe cari le prețuiește cel mult cu 900000 -, primește pentru aceste lucrări putrede 1 780 000 lei și... și mai cere și despăgubire? Că antreprenorul sau garantul ar putea cere să fie lăsat să continue lucrarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
despăgubire. Un râs homeric a cuprins adunarea la citarea acestui motiv. Antreprenorul face lucrări de 600000 - pe cari le prețuiește cel mult cu 900000 -, primește pentru aceste lucrări putrede 1 780 000 lei și... și mai cere și despăgubire? Că antreprenorul sau garantul ar putea cere să fie lăsat să continue lucrarea cheiului și c-ar face astfel un chei rău proiectat... Și aci d. ministru se înșală. Art. 35 al contractului zice: În caz de faliment al antreprenorului, contractul va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
despăgubire? Că antreprenorul sau garantul ar putea cere să fie lăsat să continue lucrarea cheiului și c-ar face astfel un chei rău proiectat... Și aci d. ministru se înșală. Art. 35 al contractului zice: În caz de faliment al antreprenorului, contractul va fi asemenea reziliat fără judecată, rămânând ministrul liber a primi sau nu propunerile creditorilor pentru continuarea antreprizei. Alt argument e: Antreprenorii ar putea invoca înaintea justiției evenimentele politice din timpul răzbelului ca cazuri de forță majoră și motive
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
proiectat... Și aci d. ministru se înșală. Art. 35 al contractului zice: În caz de faliment al antreprenorului, contractul va fi asemenea reziliat fără judecată, rămânând ministrul liber a primi sau nu propunerile creditorilor pentru continuarea antreprizei. Alt argument e: Antreprenorii ar putea invoca înaintea justiției evenimentele politice din timpul răzbelului ca cazuri de forță majoră și motive de scuză sau de ușurare a responsabilității lor. Are haz! Contractul espiră în... ianuarie 1877; războiul se declară în vara anului 1877. În
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scabroasă încît a scandalizat până și pe d. Fleva, care desigur nu e sfânt în cestiuni de antrepriză. D-sa a cerut ca legea să nu se promulge: Are aerul că această cestiune s-a tratat în Cameră, quasi de la antreprenor ia antreprenor... Legea s-a votat în majoritate de un vot și acel vot s-a dat poate tocmai de acel deputat care este și antreprenor. 67 {EminescuOpXIII 68} Cu toate astea "Pseudo - românul " a și avut un articol prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a scandalizat până și pe d. Fleva, care desigur nu e sfânt în cestiuni de antrepriză. D-sa a cerut ca legea să nu se promulge: Are aerul că această cestiune s-a tratat în Cameră, quasi de la antreprenor ia antreprenor... Legea s-a votat în majoritate de un vot și acel vot s-a dat poate tocmai de acel deputat care este și antreprenor. 67 {EminescuOpXIII 68} Cu toate astea "Pseudo - românul " a și avut un articol prin care - în contra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se promulge: Are aerul că această cestiune s-a tratat în Cameră, quasi de la antreprenor ia antreprenor... Legea s-a votat în majoritate de un vot și acel vot s-a dat poate tocmai de acel deputat care este și antreprenor. 67 {EminescuOpXIII 68} Cu toate astea "Pseudo - românul " a și avut un articol prin care - în contra opiniei d-lui Fleva - cere promulgarea tranzacțiunii acesteia. În adevăr nu se mai cere decât semnătura M. Sale pentru ca această afacere bună, solidă ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ideea aceasta nu e cu totul nouă; noi înșine am susținut în diferite rânduri că e cu putință a se face concurență Societății de Navigațiune, că drumurile noastre de fier i-o și fac chiar în mod considerabil și că antreprenori străini cari ar împodobi vasele lor cu colorile noastre ar putea să constituie un surogat, nu tocmai esențial, al unei navigațiuni naționale. E aproape sigur că Domnii vechi, stăpînitori[i] Dunării și Mării Negre, cum erau Alexandru cel Bun și Mircea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o seamă dintre membri sunt oameni cari au dovedit o mare înclinare la întreprinderi financiare hazardate, cari să-i facă a se îmbogăți repede și fără muncă. Văzând în frunte pe fondatori de-ai Creditului Mobiliar, 279 {EminescuOpXIII 280} pe antreprenori de-ai armatei, pe advocați ai statului etc., ne putem închipui ce teren al negrei specule și al jocului de bursă va fi România daca d. Brătianu va izbuti să ajungă la îngenunchearea deplină a acestei nefericite țări. [25 martie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
politic, care are darul de-a compromite aproape orice cestiune pe care va pune mâna. Și tocmai pentru aceasta adevăratul său partid politic nu poate fi compus din oameni ai țării. Ovreiași pomadați și frizați, galopini de bursă, gheșeftari și antreprenori în doi peri, iată elementele pe cari le încurajează și cari 'l încunjură; cu aceștia; singurii ce sunt tot atât de ușori ca caracter și inteligență, d-sa face politică, economie națională, istorie... literatură chiar. Dar, pe de altă parte, crede că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]