3,471 matches
-
instituțiile de învățământ superior, vor încerca să promoveze programe inovatoare de predare și metode interși transdisciplinare, facilitându-se totodată o strânsă asociere a afacerilor în dezvoltarea noii programe de învățământ, în final, studenții ajungând să fie dotați atât cu capacități antreprenoriale, cât și cu informații relevante privind managementul riscului și al inovației. B. Ocuparea forței de muncă Economiile moderne se bazează pe cunoaștere mai mult decât pe materii prime sau muncă fizică. Pentru a face față concurenței reprezentate de noile economii
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
a coordonării și diviziunii muncii etc, fiecare fază finalizându-se printr-o criză, care permite tranziția spre faza următoare, schimbările de fază fiind însoțite, de regulă, de schimbarea echipei manageriale. Se pot delimita cinci faze, care vizează distinct următoarele aspecte: antreprenorială, colectivă, descentralizare, coordonare, colaborare, la aceasta adăugându-se o a șasea fază, aceea a reînnoirii și externalizării activităților ineficiente. În cadrul fiecarei faze schimbările vizează: rolul conducerii, tipul de structură, modul de coordonare, organizarea muncii și a producției, sursele crizei, evaluarea
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
Roman, Mircea Geoană și Marin Moraru, Sorin Oprescu, Adriean Videanu și Toader Paleologu, Răsvan Popescu, Viorel Hrebenciuc și Sulfina Barbu, Eugen Simion, Ionel Haiduc, Gică Hagi și Adrian Vasi lescu, ambasadori, bancheri, președinți de fundații, ONG-uri, trusturi media, avocațiale, antreprenoriale, sportive, juridice, meseriaș-oculte ș.a.m.d. Printre toți m-am pierdut, am strâns mâini în neștire, cu sfielnică vanitate, am surâs complice, ne-am dat coate amiabil ori ne-am întors cuminte spatele. Am bârfit apăsat, așa cum se cade-n
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a lipsit curajul de a crea a arie curriculară a inovațiilor la nivel național, pregătită să se confrunte cu viitorul: mai multă știință, mai multă inovație, mai multă tehnologie de înaltă performanță, o privire globală net superioară, mai multe aptitudini antreprenoriale. Ne pregătim copiii învățându-i despre trecut. Va trebui să-i pregătim pentru viitor. Cum să supraviețuiască în viitorul extrem. Fără un angajament serios de utilizare a tehnologiei și programelor de îndrumare inteligent realizate, pentru a selecta și a transmite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
managementul cunoștințelor. Întreprinzători în domeniul nanobiologiei. Artiști, scriitori, poeți. Proiectanți ai lanțului de aprovizionare la cerere. Vânători de capete la nivel mondial. Abordarea companiei LGA este o strategie flexibilă, rapid adaptabilă la cererea pieței, cu un nivel înalt al calității antreprenoriale, care gravitează în jurul achiziției acelor talente potrivite pentru piața potrivită și industria potrivită. În analiza finală, această strategie se rezumă la crearea condițiilor pentru ca talentele să reușească. Acesta este un scenariu care gravitează în jurul talentelor, care constituie o modalitatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
lor. Diehl refuzase și se orientase spre cercetarea medicală. Presiunile venite din partea familiei îl forțaseră, în cele din urmă, să se mute în Vest. Se ocupase de cercetare genetică la UCSF pentru o vreme, dar era mai atras de cultura antreprenorială din universitățile din San Francisco. Se părea că fiecare profesor care avea cât de cât valoare fie își pornise propria companie, fie era în comitetul director al câtorva firme de biotehnică. La prânz, se purtau numai conversații despre transferul tehnologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
explicativ atât al eșecurilor, cât și al atitudinilor critice ale colectivității față de programul schimbării: „mentalitățile burgheze moștenite”. Se poate observa cu ușurință creșterea considerării acestui factor pe măsura acumulării dificultăților schimbării. Un exemplu ilustrativ: pentru a proba/identifica noua mentalitate antreprenorială a angajării curajoase în afaceri, se utilizează în multe sondaje de opinie publică întrebarea: „Preferați un loc de muncă mai prost plătit, dar sigur sau unul mai bine plătit, dar mai nesigur?”. Majoritatea populației preferă constant un loc de muncă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ocupare a forței de muncă, printr-o abordare duală. Aceasta constă, pe de o parte, în introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile să anticipeze și să fie favorabile schimbărilor economice, stimulând inovarea, societatea bazată pe cunoaștere, spiritul antreprenorial și protecția mediului, iar pe de altă parte, în creșterea numărului și calității locurilor de muncă prin adaptarea forței de muncă și prin efectuarea de investiții în materie de resurse umane. Pentru acest obiectiv sunt eligibile 68 de regiuni (19
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
2) creșterea economică incluzivă prin promovarea unei economii cu grad ridicat de ocupare a forței de muncă, generatoare de coeziune socială și teritorială. Creșterea incluzivă presupune dobândirea de noi competențe de către cetățeni, formarea profesională, stimularea creativității și inovării, dezvoltarea spiritului antreprenorial și flexibilitatea forței de muncă, combaterea sărăciei și modernizarea sistemelor de protecție socială. În contextul economic ulterior crizei, se vor pierde multe locuri de muncă, dar, pe de altă parte, vor fi create noi locuri de muncă pentru care va
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
importantă fiind și accelerarea modernizării actualelor sectoare industriale ale Europei, multe dintre acestea urmând a fi restructurate ca urmare a crizei. Astfel, politica industrială trebuie să aibă o nouă abordare prin punerea accentului pe dezvoltare durabilă, inovare, restructurare, dezvoltarea spiritului antreprenorial etc., astfel încât să poată contribui efectiv la creșterea sustenabilă și crearea de noi locuri de muncă. Prin urmare, în cadrul elaborării unei noi viziuni și a unei noi direcții pentru politicile Uniunii Europene, trebuie să se conștientizeze faptul că, pe de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Antreprenorii trebuie să caute cu un scop precis sursele inovației, schimbările și simptomele ei, care indică ocazii favorabile pentru inovații încununate de succes. Ei au nevoie să cunoască și să aplice principiile inovației reușite.”<footnote P. Drucker, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 19. footnote> Prin urmare, competitivitatea economică a unei națiuni depinde, printre altele, de capacitatea sa de a-și dezvolta unele întreprinderi, de a-și înnoi și moderniza baza tehnico-materială, de capacitatea de a oferi produse
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
companiile se adaptează la schimbările pieței, implementarea practicilor etice în companii, credibilitatea managerilor, modul în care consiliile corporațiilor supervizează managementul compa niilor, implementarea adecvată a practicilor de contabilitate și de audit, accentul pus în companii pe satisfacerea clienților, promovarea spiritului antreprenorial, responsabilitatea socială a liderilor, gestionarea aspectelor referitoare la sănătate, siguranță și preocupări legate de mediu); - atitudinile și valorile se referă la atitudinile față de globalizare, imaginea țării în străinătate, deschiderea culturii naționale la noi idei, flexibilitatea și adaptabilitatea oamenilor la noile
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8) Percepția respondenților referitoare la nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești Extrem de mulți (88,13%) sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale (88,31% în industrie, 87,50% în construcții, 87,76% în comerț și 88,63% în cazul altor servicii). Cele mai mari procente s-au înregistrat, în acest sens, la cei care au microîntreprinderi (90,56%). La polul opus, cu
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
din punct de vedere practic și puțini sunt cei care declară că, în general, cunoștințele acumulate de absolvenți corespund cerințelor pieței muncii; extrem de mulți sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale și mai puțin de două procente consideră că nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești este mai redus decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene; cei mai mulți dintre subiecții chestionați consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dar insuficient din punct de vedere practic; c) pregătirea este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
footnote> influen țează competitivitatea unei firme? a) serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme; b) sunt importante, dar nu decisive; c) sunt mai puțin importante în reușita unei firme. 11. Considerați că, în România, creditarea bancară încurajează desfășurarea activităților antreprenoriale? a) instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; b) accesul la credite este îngrădit de numeroase reglementări, dar creditele obținute sunt relativ avantajoase; c) atât modul de acordare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele firmelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dar insuficient din punct de vedere practic; c) pregătirea este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
capital. footnote> influențează competitivitatea unei firme? a) serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme; b) sunt importante, dar nu decisive; c) sunt mai puțin importante în reușita unei firme. 11. Considerați că, în România, creditarea bancară încurajează desfășurarea activităților antreprenoriale? a) instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; b) accesul la credite este îngrădit de numeroase reglementări, dar creditele obținute sunt relativ avantajoase; c) atât modul de acordare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele firmelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
punct de vedere practic și foarte puțini sunt cei care declară că, în general, cunoștințele acumulate de absolvenți corespund cerințelor pieței muncii; extrem de mulți sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; cei mai mulți dintre subiecții chestionați consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Romanian Journal of Economic De Forecasting, Vol. 9, Issue 1 /2008, p. 56. footnote> Totodată, pe lângă atragerea de fonduri europene și investiții străine directe, trebuie avute în vedere o serie de alte obiective: îmbunătățirea legislației și reglementărilor în domeniul activității antreprenoriale; dezvoltarea unei baze de afaceri antreprenoriale și inovative, prin investiții în produse cu valoare adăugată ridicată; stabilirea de măsuri economico-financiare care să permită efectuarea de investiții în condiții de eficiență; stabilirea unor strânse legături între activitățile de cercetare-dezvoltare, aplicarea lor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Vol. 9, Issue 1 /2008, p. 56. footnote> Totodată, pe lângă atragerea de fonduri europene și investiții străine directe, trebuie avute în vedere o serie de alte obiective: îmbunătățirea legislației și reglementărilor în domeniul activității antreprenoriale; dezvoltarea unei baze de afaceri antreprenoriale și inovative, prin investiții în produse cu valoare adăugată ridicată; stabilirea de măsuri economico-financiare care să permită efectuarea de investiții în condiții de eficiență; stabilirea unor strânse legături între activitățile de cercetare-dezvoltare, aplicarea lor în economie și promovarea sectoarelor inovative
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
1991, Marketing, Editura Europa Nova, Lugoj Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Editura Amphora, Timișoara Dobrotă, N., 1996, Dicționar de economie, Editura Economică, București Dobrotă, N., 1997, Economie politică, Editura Economică, București Drucker, P., 1993, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București Drucker, P., 1967, The practice of management, Heinemann, London Dudă Dăianu, D.C., 2008, Conceptul de competitivitate. Preocupări pentru creșterea competitivității în economia bazată pe cunoaștere, Editura Eurobit, Timișoara Fekete, I., 2001, Bazele marketingului, Editura „Eftimie Murgu”, Reșița
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
se mai poate face prin metode tradiționale, bazate pe experiență și intuiție, cu organizare piramidală, un grup de conducere și control în vârf și departamente permanente și funcționale în subordine, ci pe baza unor forme care să permită stimularea spiritului antreprenorial (întreprinzător) și de creare a unei culturi manageriale care să focalizeze cunoștințele unui grup de interese spre atingerea unui anumit obiectiv. O astfel de formă creată pentru scopuri temporare, sensibilă la imperativele schimbării de mare rapiditate, este managementul accesării proiectelor
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
etc.; proiectul trebuie să includă informații referitoare la respectarea prevederilor legislative naționale și comunitare în domeniul achizițiilor publice, al protecției mediului, al respectării și promovării principiului egalității de șanse etc.; realizarea de analize și studii care să asigure dezvoltarea oportunităților antreprenoriale în activități noi în sectoare productive, privind dezvoltarea economică, sectoarele emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și unitățile economice; valorificarea potențialului tehnic, tehnologic existent pe
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]