1,520 matches
-
Însoțitori, care a pornit din Callao (Peru), până În atolul Raroia (Arhipelagul Tuamotu), străbătând În 101 zile aproape 8000 km În apele Oceanului Pacific, pentru a dovedi popularea insulelor Polineziei cu indieni din America de Sud 477. 476 Ibidem, p. 168-169. 477 Thor Heyerdahl, antropolog, etnograf, arheolog, călător și explorator norvegian, realizează cercetări antropologice asupra polinezienilor din 304 „Lumea Întreagă a rămas un moment cu gura căscată, demonstrația vikingului Thor a fost cu adevărat spectaculoasă, savanții au tăcut pentru moment, apoi s-au năpustit asupra
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Încă două obiective: muzeul și satul Tam An, aflat la 15 minute de hotel. Muzeul din Banaue este mai mic și mai puțin valoros decât cel de la Bontoc, totuși și aici pot fi văzute artefacte ale populației ifugao din colecția antropologului Otley Beyer și ale fostului guvernator Sir William: costume, podoabe, arme, ceramică, porțelan chinezesc, statuete din lemn, mobilier (saune, mese), sicrie de lemn cu capacul sculptat, instrumente muzicale, obiecte de uz casnic etc. Apoi, coborâm pe scări până la Tam An
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a obiectului de studiu și propria mea existență de pelerin, un parcurs de inițiere, în căutarea unui adevăr concret ascuns într-un labirint în care încercam să urmez un improbabil fir al Ariadnei. Poate că aceasta este de fapt condiția antropologului : el se va găsi, mai devreme sau mai târziu, confruntat cu o realitate din ce în ce mai vastă, dar plină de sens, care depășește ființa umană, înlănțuind-o. Timp de patru ani, am efectuat un număr de 22 de pelerinaje indi viduale, plus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cazul precis al cercetării mele prin ne-judecarea credinței simple a unor oameni care încearcă din toată inima, uneori cu riscuri majore, să slujească ceea ce ei cred că este divinitatea și formele ei de expresie. Învățând din mers (cărți, teren, antropologi confirmați, prieteni), am ajuns rapid la constatarea că nu putem, chiar nu putem măsura credința celor care aleg să plece în pelerinaj. Pentru că aceste măsurători nu furnizează probe din adevărul religios, ci doar îl ilustrează. Este impo sibil pentru un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o statistică a religiosului și de o exegeză care se cantonează în religios, devenind aproape apologetică” (Mihăi lescu, 2006 : 165). La toate aceste dileme cu încărcătură epistemică s-a mai adăugat încă una, și anume întâlnirea prin lectură cu operele antropologilor occidentali care au studiat în ultimele decenii pelerinajele din spațiul islamic, existând precupări solide în domeniu. La ei am găsit tulburătoare asemănări și promițătoare puncte de reper, în ciuda faptului că în Islam cultul sfinților ignoră în general resturile corporale ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am lovit rapid de dilema epistemologică majoră a traducerii efective a fenomenului observat. Prin lecturile mele antropologice ante rioare, adesea haotice și fără metodă precisă, am putut să conștientizez faptul că antropologia adevărată este tălmăcire și interpretare. Abili tatea adevăratului antropolog tocmai aici se vede, în capacitatea lui de a înțelege o limbă străină, limba „celuilalt”, fără a proiecta însă asupra „celuilalt” propriile sale concepții, prejudecăți, temeri și scorii culturale. După publicarea primelor note de teren în presă, prietenii începuseră să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lui de a înțelege o limbă străină, limba „celuilalt”, fără a proiecta însă asupra „celuilalt” propriile sale concepții, prejudecăți, temeri și scorii culturale. După publicarea primelor note de teren în presă, prietenii începuseră să-mi spună că am „vocație de antropolog”. O afirmație care mă flata și mă obliga în același timp, eu dându-mi seama cât de departe sunt de adevărata antropologie, de fapt. Iar distanța se vedea tocmai în incapacitatea de a traduce limba pelerinilor, ceea ce vedeam și simțeam
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
inter mediul cursurilor și expunerilor sale magistrale, am început să înțeleg faptul că „arta” de a face antropologie constă în capacitatea de a decon strui complexitatea altora. Antropologia este traducerea literară a ceea ce întâlnești pe teren. Prin experiențele de pe teren, antropologul începe să înțeleagă diferența, înțelegându-se în primul rând pe sine, dar încer când să nu se acultureze prea mult, păstrându- se intact. Din acel moment, nu mi-a mai fost teamă de propriile transcrieri ale notelor de teren, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rămase de la masa pelerinilor. Apoi a dispărut la fel de brusc precum apăruse în mulțimea ce cobora cu pas alert Dealul Patriarhiei. Retrospectiv, când transcriu aceste note de teren, îmi dau seama că în mod sigur aveam de a face cu un antropolog pe teren, aparținând unei universități occidentale sau din America de Nord. De-a lungul timpului am mai avut circa patru-cinci întâlniri de acest gen, cu cercetători străini sau cu artiști vizuali interesați de fenomenul pelerinajului. Cu o singură excepție, nu am reușit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nenumărate ori în anii mei de pribegie în Canada, unde îmi era punct de reper și legătură cu Balcanii mei dragi. În aceste momente, mă întreb cu adevărat dacă voi mai putea să continui această cercetare. Au dreptate prietenii mei antropologi cu acte în regulă, sunt legat, mult prea legat de „obiectul de studiu”. De-a lungul rândului de așteptare. Geografie reală și simbolică. Dialog cu riveranii. În jurul orei 10.30 încep să cobor de-a lungul străzilor din spatele Mitropoliei, pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pachețelele cu pulberea albă, detergentul al cărui miros se simte până departe în jur. Nu-mi dau seama prea bine dacă este angajat al firmei ce a organizat „samplingul” și vrea să imortalizeze reușita acțiunii sau pur și simplu un antropolog pe teren. Sau poate amândouă. La rândul meu, îi spun că „aș vrea să înțeleg ce se petrece aici, la Iași, pelerinajul, practica religioasă”. Indiana Jones îmi spune că „vin de mai mulți ani aici la Iași deoarece oamenii sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vânzătoare de semințe, de la București i-a dat mai bine glas : adică cum se face că un om „tânăr”, un bărbat în putere ca mine merge singur în pelerinaj ? În ce constă de fapt alteritatea mea pe teren, nu ca antropolog, ci ca pelerin ? și încă ceva, oare „consacrarea” definitivă a unui pelerinaj, în vremurile noastre, ține de prezența jandarmilor ? Profit de starea de calm din jur, de prezența încă foarte redusă a potențialilor pelerini și ochesc de departe, da, acesta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe undeva sunt invidios în fața succesului spontan al reporterului local. Prea puțini se arată deranjați de prezența invazivă a acesteia, pe când apariția unui simplu aparat foto îi face iritabili, se întorc cu spatele, își ascund fețele. Unul dintre „misterele” acțiunii antropologului pe teren, pe care l-am simțit pe propria mea piele. Identitatea și scopul reporterului sunt mai bine precizate pe teren, dar este evident că nu este singura explicație posibilă. Începând cu ora 22.30 încep să fie prezenți în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că este vorba de o simplă descărcare nervoasă din cauza emoției și oboselii, poate plâng de bucurie, habar nu am ce este în sufletul și mintea lor acum, oricum și eu sunt complet anesteziat de moment. Nu voi fi niciodată un „antropolog” adevărat, nu voi putea practica „neutralitatea axiologică”, pe care o cere meseria aceasta. Îmi iau la revedere de la doamna Mariana, a cărei fiică a început să butoneze iarăși telefonul, de la muncitorul cazangiu, soția taximetristului și inginerul proiectant. Ne spunem că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București). Recunosc deschis că prezența sa m-a intrigat în cel mai înalt grad, așa că i-am luat imediat urma, ca un câine de vânătoare pe teren. Sau ca un agent de poliție în civil - de fapt, este uimitor cum antropologul și polițistul în civil se confundă și confruntă, uneori. Omul meu poartă la rever insigna unui cunoscut club de afaceri internațional, o cunosc prea bine de când eram la Geneva și lucram într-un hotel de cinci stele, acolo aveau loc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dominantă a studiului întregului fenomen al pelerinajelor. În acest moment istoric precis, pelerinajele din lumea occidentală sunt influențate de un complex de factori sociali și culturali, între care predomină încurajarea individualismului axat pe „dezvoltarea personală” și exacerbarea sinelui. După cum observa antropologul britanic John Eade : „Clasa de mijloc, educată și cultivată, este foarte entuziastă la ideea de a alege și a mixa după gust elemente aparținând diferitelor culturi religioase, fiind foarte atrasă de ideea unor pelerinaje în vederea descoperirii sinelui. Concomitent, se arată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar care se completează reciproc : Ruth Harris, cu masivul studiu istoric intitulat Lourdes. Body and Spirit in the Secular Age (1999), Clara Gallini și a sa etnologie narativă Il miracolo e la sua prova. Un etnologo a Lourdes (1998) și antropologul britanic John Eade, cu Order and Power at Lourdes : Lay Helpers and the Organization of a Pilgrimage Shrine. Contesting the Sacred (1991), în care acesta își descrie experiența ca brancardier (helper). La fel de interesant este și cazul pelerinajului de la Compostela, celebrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2004 : 80). Orientarea în cadrul pelerinajelor. Locul și rolul ghidului religios În luna aprilie 2012, Universitatea din Nicosia, în colaborare cu prestigioasa EMAT (Euro Mediterranean Academy of Tourism), a organizat conferința cu titlul „Religious Travel and Tourism in a Globalising World”. Antropologul Simon Coleman a susținut o conferință inaugurală, intitulată „Guiding as Gaping” (o construcție greu de tradus în limba română : ghidajul, orientarea spre uimire, dar cu o notă de avertizare față de posibilele capcane), în fapt, o adevărată pledoarie pentru studiul modului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
una dintre celebrele pricesne cântate la Mănăstirea Nicula, se amintește faptul că „poporul credincios” se deplasează la pelerinaj „și cu trenul, și pe jos”, memoria populară înregistrând deci și în cazul românesc rolul acestui mijloc de transport în dezvoltarea pelerinajului. Antropologul britanic John Eade leagă și el expansiunea pelerinajelor de avansul tehnologic : „Pelerinajele de după cel de-al Doilea Război Mondial sunt strict legate de expansiunea turismului, de lărgirea posibilităților de transport, începând cu avioanele de mare capacitate, flota din ce în ce mai mare de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nevoie de identificare cu locul de pelerinaj sau cu sfântul celebrat, pentru a păstra „flacăra” respectului și a închinării la distanță (Freedberg, 1989 : 120). O funcție memorială deci, care contri buie la durata în timp a pelerinajului, menționată și de antropologul francez Elisabeth Claverie în cartea sa dedicată feno menului Mešugorje. „Suvenirurile” pe care le aduc înapoi acasă pelerinii din Bosnia- Herțegovina sunt foarte diverse, de la clasicele lumânări, medalii sau imagini miraculoase până la pietre și sol de pe colina unde se spune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pomenite de preot. (Nivat, 2004 : 281) O ultimă observație cu privire la corporalitatea feminină în pelerinaje : felul deosebit al femeilor de a se îmbrăca, respectarea unor coduri vestimentare mai stricte, fapt mult mai vizibil în cazul lor decât în cel al bărbaților. Antropologul american de origine tunisiană A. Hammoudi, care a studiat marele pelerinaj de la Mecca, pune în evidență importanța universală a veșmintelor în momentul în care se intră în spațiul dedicat pelerinajului. Parte din afirmațiile sale sunt valabile și în afara Islamului. Astfel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinul din interior să se autodepășească. Despre rândul de așteptare, ca obiect de studiu, s-a scris mult de-a lungul vremii. Am putea spune chiar că el a exercitat o fascinație constantă asupra sociologilor, psihologilor, economiștilor, iar mai recent, antropologilor și istoricilor. Interesul studiului rândului este unul foarte mare. Sociologic, rândul este concentrat pe prezența unei largi diversități de actori care construiesc împreună un microsistem social efemer, dar funcțional, independent de ritualul magico- religios, firul roșu al acțiunii de ansamblu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și identificator intraconfesional ortodox, dar cu o certă ereditate greco-catolică. Muzica este un instrument eficace de construcție a comunității pelerine, pentru că atinge emoția participanților, reușind să o articuleze într-un tot unitar - jocul muzical al clopotelor, de exemplu. După cum remarcă antropologul francez David Le Breton, „emoția nu este o substanță, o entitate descriptibilă, ci mai degrabă o tonalitate afectivă care se extinde asupra ansamblului comportamentului, forme sociale de cunoaștere ce alimentează stări afective mai mult sau mai puțin identificabile spontan de către
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai răspândit în acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îndoieli și frământări prin imersiunea uimitor cameleonică într-o lume a contrastelor, forțând limitele de plasticitate ale propriei persoane, fiind pelerin (mai exact : pelerini) - adică orășean fițos, țărancă profund credincioasă, milițian, interlop țigan, milițian, bucătar, preot (pelerin sau gazdă), reporter, antropolog, student, străin, „căpșunar”, teolog, chelner improvizat (dar el a făcut asta ca un adevărat profesionist la Geneva, pentru a se întreține în perioada studiilor doctorale), vânzător ambulant, șofer etc. Până la miracolul divin, miracolul intramundan de care pare să fi avut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]