KorAP: Find »[drukola/base=anuar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...149 >

3,713 matches

Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778

Producția industrială 100 340 1100 3300 4400 Producția agricolă 100 171 212 334 351 Productivitatea muncii pe un salariat (industrie) 100 237 488 923 1200 Exportul 100 338 871 4000 4200 Importul 100 266 805 4000 2900 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 234-237, 400-401, 432-433 și 606-609 Analizând evoluția macroeconomică se observă că dinamica înaltă imprimată schimburilor externe ale României pe toată perioada planificării centralizate s-a concretizat într-un ritm de creștere a volumului comerțului exterior

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
de creștere a volumului comerțului exterior superior tuturor celorlalți indicatori ai economiei naționale, singura excepție fiind reprezentată de producția industrială (tabelul 3.1). 600 500 Venitul Național Producția industrială Exportul Importul 400 300 200 100 0 Anii Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 1990, pp. 234-237, 432-433 și 606-609 Figura 3.1. Evoluția principalilor indicatori ai dezvoltării economiei românești în perioada 1970-1989 (1970 = 100) După cum este evidențiat în figura 3.1, dinamica comerțului exterior românesc în ultimii 20 de ani

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
apoi excedentarea balanței comerciale pe parcursul ultimilor 9 ani ai perioadei comuniste, astfel încât până în luna martie a anului 1989 s-a reușit achitarea integrală a datoriei externe. 14000 12000 Export FOB Import FOB 10000 8000 6000 4000 2000 0 Anii Sursa: Anuarele Statistice ale României din perioada 1960-1991 Figura 3.2. Evoluția comerțului exterior românesc în perioada 1950 1989 În acest fel, "supradimensionarea unor capacități de producție în domenii mari consumatoare de materii prime și energie, în condițiile unei dotări precare a

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
1978 cu privire la Codul Vamal al României, care a intrat în vigoare în anul 1979 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Tari socialiste Tari nesocialiste 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1988 Anii Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al CAER, 1960-1988 Figura 3.3. Orientarea geografică a comerțului exterior românesc pe grupe de țări socialiste și nesocialiste în perioada 1960 1988 Relațiile comerciale cu țările membre CAER au deținut o pondere extrem de ridicată în primul deceniu al

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
88.0% 77.0% 65.8% Export Import 67.9% 50.1%48.1% 38.3% 54.8% 39.9% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 31.0% 1950 1960 1970 1980 1989 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 630-645 Figura 3.4. Evoluția comerțului exterior al României cu țările CAER în perioada 1950 1989 Țările CAER au constituit destinația pentru aproximativ 50% dintre exporturile românești de mașini, utilaje, instalații și echipamente și aproape

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
dezvoltării industriale a României, un număr în creștere de produse industriale încep să fie fabricate într-o arie geografică din ce în ce mai extinsă la nivelul țării. Acest lucru se regăsește foarte evident și în structura exporturilor de mărfuri industriale românești. 6 potrivit Anuarului Statistic al României 1990, p. 232, contribuția industriei la crearea produslui social s-a majorat de la 46,6% în anul 1950, până la o valoare de 66,8% în anul 1989, iar ponderea agriculturii s-a diminuat de la 25,7% până la

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
consumatoare de materii prime și energie"7. 100% 90% 80% Produse manufacturate Produse de baza 60% 50% 40% 30% 10% 0% 7,2% 24,6% 47,8% 50,8% 56,9% 1950 1960 1970 1980 1989 Anii Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 612-613 Figura 3.5. Evoluția structurii exporturilor românești pe grupe mari de produse: de bază și manufacturate în perioada 1950 1989 Deținând un procent de aproximativ 50% din exporturile de produse manufacturate și aproximativ o

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
producția mărfurilor alimentare 11.6% 9.1% 4.5% 4.2% 0.6% Mărfuri alimentare 14.1% 12.1% 12.1% 8.5% 4.3% Total export 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 612-613 O poziție relativ importantă a fost deținută, în cadrul exporturilor românești, de produsele de bază și în special de grupa de combustibili, materii prime minerale și metale, care, cu excepția scăderii înregistrate în deceniul opt, și-

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
producția mărfurilor alimentare 0.7% 2.2% 2.3% 5.7% 1.7% Mărfuri alimentare 0.3% 2.5% 3.0% 3.2% 1.5% Total import 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 612-613 10 S. Pralea, Op. Cit., p. 39 Referitor la grupa de produse chimice, îngrășăminte, cauciuc, aceasta a înregistrat o creștere destul de pronunțată, majorându-și ponderea valorică în deceniile șase, șapte și opt, iar ulterior, datorită

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
alimentare 8188,6 7695,8 7607,4 7031,1 5182,1 Mărfuri industriale de larg consum 24791,7 23059,9 24911,3 28305,5 25788,8 Total 31008,7 28207,9 34866,0 59995,1 32797,2 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 610-611 15 V. Cojanu, Comerțul exterior și dezvoltarea economică în România, IRLI, București, 1997, p. 88 În condițiile unei baze de materii prime de dimensiuni reduse, grupa de combustibili, materii prime minerale și metale a

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
importurilor anului 2003)6. 100 90 80 Exporturi Importuri 72.1 75.0 70 60 % 50 40 30 20 10 0 54.8 52.4 65.7 66.7 69.6 68.8 1997 1999 2001 2003 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 2002 și Departamentul de Comerț Exterior Raport 2003 Figura 4.1. Ponderea deținută de agenții economici cu capital integral privat în comerțul exterior al României de-a lungul perioadei 1997-2003 5 V. Cojanu, Comerțul exterior și dezvoltarea

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
în comparație cu aceeași perioadă de referință, în timp ce PIB nu a reușit nici măcar să egaleze nivelul deținut în ultimul an al perioadei comuniste (tabelul 4.1). 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 EXPORT IMPORT Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1990-2002, Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România pe calea aderării din 5 noiembrie 2003 și Raportul 2003 al Ministerului Economiei și Comerțului, Departamentul de Comerț Exterior Figura 4.5. Evoluția gradului de deschidere a economiei

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
ca partener comercial, pe fondul reducerii procentului deținut de statele membre CSI și de țările în curs de dezvoltare. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% UE 15 Fed. Rusa CEFTA Alte regiuni Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 2002 (www.insse.ro) Figura 5.1. Distribuția geografică a exporturilor de mărfuri românești După cum rezultă din figurile 5.1 și 5.2, regiunile pentru care ponderea comerțului exterior înregistrează o tendință ascendentă sunt cele cu care

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
mediului economic românesc de a atrage investiții străine directe consistente și knowhow care să impulsioneze procesul de restructurare economică. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% UE 15 Fed. Rusa CEFTA Alte regiuni Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 2002 (www.insse.ro) Figura 5.2. Distribuția geografică a importurilor de mărfuri românești Modalitatea principală prin care s-a manifestat crearea de comerț a fost reprezentată de reducerea prețurilor, care a avut loc ca o consecință

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
131 133 226 213 239 296 305 551 797 744 827 Import din CEFTA 192 199 218 387 484 544 794 765 940 1201 1470 Sold cu CEFTA -62 -66 7 -174 -245 -248 -489 -215 -143 -457 -643 Sursa: Anuarul Statistic al României 2002 și www.dce.gov.ro Comparativ cu evoluția de ansamblu a comerțului exterior românesc cu produse industriale, în relația cu țările membre ale UE, care a devenit principalul partener comercial al României, se observă o tendință

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
30 20 32 37 55 46 64 46 51 63 55 Import din CEFTA 97 61 58 92 50 90 230 164 211 290 244 Sold cu CEFTA -68 -41 -25 -56 5 -44 -166 -118 -160 -227 -189 Sursa: Anuarul Statistic al României 2002 și www.dce.gov.ro Deși UE a acordat ulterior semnării Acordului facilități suplimentare unilaterale, atât în cazul produselor industriale cât și al celor agricole 29, 29 nivelul maxim al întregului pachet de referințe prevăzut în

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
0,30 Produse cu un grad ridicat de complexitate Produse cu un grad mediu de complexitate Produse cu un grad scăzut de complexitate 0,20 0,10 0,00 -0,10 -0,20 -0,30 -0,40 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Figura 7.1. Evoluția avantajelor comparative ale României în relația cu UE 15 în cazul produselor industriei prelucrătoare Dinamica avantajelor comparative, pentru fiecare dintre cele trei categorii de produse considerate, reprezintă un indiciu deosebit de util

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-0,0204 -0,0210 -0,0209 -0,0210 -0,0186 XX. Mărfuri și produse diverse (inclusiv mobilă) 0,1247 0,0887 0,0811 0,0679 0,0566 0,0498 0,0498 0,0416 0,0447 0,0428 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE Dintre grupele de produse menționate anterior, cele mai ridicate valori ale avantajului comparativ față de UE au fost înregistrate de textile (grupa XI) și încălțăminte (grupa XII), ramuri care reprezentau în anul 2002 aproape jumătate din

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
până la aproape 0,450 între anii 1997-1999, după care a înregistrat o foarte ușoară tendință de reducere până la 0,430 în anul 2002. 0,50 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Figura 7.2. Evoluția gradului de concentrare a exporturilor românești de produse industriale spre UE 15 în perioada 1991-2002 Tendința conturată în dezvoltarea acestui fenomen își are explicația în faptul că un număr relativ redus

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
obținerii unei viziuni exhaustive asupra evoluției specializării actuale a României este necesară și analiza schimbărilor structurale care au caracterizat exporturile țării noastre către UE în perioada care a urmat semnării Acordului de Asociere la această grupare integraționistă. 11 prelucrat după Anuarul de Comerț Exterior al României, 2002, INSSE, pp. 35-47 Tabelul 7.2. Dinamica structurală a exporturilor României spre UE 15 în perioada 1993 2002 Secțiuni din NC Ponderea deținută în exporturile totale către UE (%) Creșterea exporturilor (2002 / 1993) 1993 1996

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
34% 9,35% 7,37% 6,48% 207,9% XXII. Produse necuprinse în alte secțiuni din NC 0,25% 0,09% 0,25% 0,29% 534,0% TOTAL EXPORT către UE 100 % 100 % 100 % 100% 460,2% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE Componenta principală a exporturilor de produse industriale românești către UE în perioada 1993-2002 a fost reprezentată de produsele cu un grad mediu de complexitate (grupele VI, VII, X, XI și XII din Nomenclatorul Combinat) care

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
58,31% 55,83% 57,32% 55,72% Produse cu un grad de complexitate scazut 44,40% 34,24% 28,53% 30,22% 27,44% 26,99% 26,20% 22,53% 21,45% 19,35% 20,40% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Așa cum reiese din tabelul 7.2, sectorul de export cel mai dinamic, care a înregistrat o creștere de peste 11 ori în perioada 1993-2002, majorându-și ponderea în cadrul exporturilor către UE de aproape trei ori este

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
interne care nu este în măsură să acopere segmente importante de piață, lăsând, voit sau nevoit, spații largi de manevră furnizorilor externi"14. 0,50 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE Figura 7.3. Evoluția gradului de concentrare a importurilor românești de produse industriale din UE 15 în perioada 1991-2002 Tabelul 7.4. Dinamica structurală a importurilor României din UE 15 în perioada 1993 2002 Secțiuni

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
86% 2,56% 2,39% 2,20% 416,7% XXII. Produse necuprinse în alte secțiuni din NC 0,07% 1,67% 0,69% 0,10% 525,0% TOTAL EXPORT către UE 100% 100% 100% 100% 353,0% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1994-2003, INSSE 14 I. Niță (coord.), Politica economică externă a României, Ed. Independența Economică, Pitești, 2001, p. 68 De-a lungul întregii perioade analizate structura importurilor de produse industriale din UE a fost dominată de sectoarele cu

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
49,54% 46,57% 45,83% 47,20% Produse cu un grad de complexitate scazut 21,95% 16,65% 14,79% 17,29% 18,72% 17,34% 15,82% 15,03% 15,12% 17,13% 17,09% Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1993-2003, INSSE procentul deținut de produsele de complexitate medie în cadrul importurilor industriale din UE s-a majorat cu aproximativ 10% în perioada considerată, de la 37,19% în anul 1992 până la 47,20% în anul 2002; în cazul

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]