1,116 matches
-
maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea ei în recunoașterea failibilității cunoașterii (Meacham, apud Merriam și Caffarella, 1991). Arlin (1990) pune în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că fiecare domeniu solicită prioritar fie inteligența fluidă (și atunci marile performanțe din matematică, muzică, poezie sau chimie se înregistrează la vârsta tinereții), fie inteligența cristalizată (ceea ce determină ca succesele eclatante din filosofie, istorie, psihologie, literatură sau astronomie să fie apanajul vârstei adulte mijlocii). Încercând să surmonteze carențele deopotrivă ale studiilor transversale, cât și a celor longitudinale pe această temă (efectul cohortei, „moartea” experimentală, adică diminuarea pe traseu a eșantionului și, nu în ultimul rând, investigarea repetată a acelorași subiecți), Schaie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a se retrage și pro-gressere, a merge înainte, a avansa. Agresivitatea generează comportamente violente larg răspândite la animale, definind chiar categoria prădătorilor. La om, o teorie recentă și controversată, dezvoltată de Wrangham și Peterson (1996), susține că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii conduitelor violente ale ființei umane, care este în același timp și socială. Teoria, larg discutată, are un contraargument
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Centrul Național pentru Medicină Complementară și Alternativă, susținut financiar de Institutul de Sănătate a SUA, a demarat o serie de cercetări pentru a decela efectele psihofiziologice ale tehnicilor spirituale (rugăciune și meditație). Dar studiile privind eficacitatea rugăciuni nu constituie un apanaj american. O dovadă expresivă (apud Servan-Schreiber, 2008) o constituie preocupările medicului L. Bernardi, de la Universitatea din Pavia, care în contextul investigațiilor sale privind ritmurile autonome ale trupului uman (ritm cardiac, presiune arterială, respirație etc.) a evidențiat că, indiferent dacă subiecții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este o trăsătură generică. în antropologie se vorbește despre marele Supraviețuitor, strămoșul comun al omenirii. Evoluția speciilor se bazează tocmai pe indivizii rezilienți ai speciilor, cei care au un potențial mai bogat de adaptare. Așadar reziliența nu este doar un apanaj al speciei umane, ci al vieții, așa cum ne demonstrează numeroase cercetări ale rezilienței din perspectiva biologiei (Cropp, Gabric, 2002; Neubert, Caswell, 1997; Gunderson, 2000). S-a observat de-a lungul timpului că, dintre persoanele implicate în aceleași evenimente traumatice, anumite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
chiar dăunătoare copilului. în cazul unui copil părăsit de părinți, adopția se dovedește a fi marea soluție de protecție a copilului (Rutter, 2007). Factorii protectivi sunt în acest sens circumstanțiali, ținând de contextul și situația concretă dată. Ei pot fi apanajul individului care prezintă: o înfățișare plăcută; adesea, în vechile leagăne de copii, copiii cu o înfățișare atrăgătoare își atrăgeau resurse umane (personal) care să-i îngrijească preferențial; o bună atenție, care determină depistarea riscului sau a acelor aspecte ale adversității
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nivel constă În capacitatea de a regla caracteristicile relației dintre ceea ce produce administrația și structurile acesteia, astfel Încât orice demers să poată fi cât mai ușor asociat cu expresia unei voințe politice corespunzătoare. În această perspectivă, politicile publice nu sunt exclusiv apanajul administrației publice, ci sunt considerate rezultatul agregării unei acțiuni colective, indiferent dacă aceasta ia sau nu forma unei inițiative a administrației publice. Asocierea unei abordări de politici publice cu inițiativele administrației publice este determinată, din acest punct de vedere, doar
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care conduce la mutarea accentului și asupra altor instrumente de implementare 1, corespunde unei viziuni asupra rolului administrației publice. În a doua variantă, cea care subîntinde conceptual măsurile inițiate În cazul românesc, formularea politicilor publice nu este considerată a fi apanajul exclusiv al administrației publice. Astfel, formularea unei politici publice care vizează, de pildă, cuantumul pensiilor pentru bugetari sau vânzarea unor Întreprinderi cu capital majoritar de stat este diferită de una care vizează inițierea unei campanii de informare de către o organizație
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui grup restrâns, al c]lug]rilor, care depun jur]minte de s]r]cie, castitate și ascultare, si care se constiuie în Ordinul C]lug]resc. Restul oamenilor trebuie s] urmeze înv]ț]turile etice de bâz], obligatorii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că provenind din cele care aveau deja loc în secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr. Nici conexiunea nu poate fi considerat] drept pur istoric]. Studierea textelor antice, cel puțin în ț]rile vorbitoare de limb] englez], este apanajul savanților care sunt ei înșiși filosofi și care recunosc în acestea o relevant] și o vivacitate imediat] care le dezminte vârstă. Procesul este bidirecțional: pe de o parte, cercet]rile moderne ofer], în mod repetat, dimensiuni suplimentare modului în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vor crede c] alegerea lor reprezint] „adev]rul” cu privire la modul în care ar trebui s] ne comport]m. Vor recunoaște, în schimb, c] ei nu fac altceva decât s] își exprime propriile sentimente. Mai mult, credința în tolerant] nu reprezint] apanajul subiectivistului. Cei care resping subiectivismul etic, și consider], în schimb, c] exist] adev]ruri morale obiective, ar putea totuși s] cread] c] ar trebui s] fie toleranți, considerând c] „ar trebui s] fim toleranți„ este unul dintre adev]rurile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rbați. Totuși, este adev]rât c] o mare parte din teoria politic] și din filosofia ultimelor dou] sute de ani a f]cut o distincție între sfera „public]” și cea „privat]”, iar sfera „privat]” a fost v]zut] ca fiind apanajul femeilor. Dar ceea ce se opune „lumii” c]minului, a virtuții familiale și a sacrificiului femeii, nu este doar „lumea” r]zboiului sau chiar a politicii, este și aceea a „pieței”. Conceptul „pieței” definește un ț]ram al existenței „publice” care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celui bizantin, cu atât mai mult după 1453, moment din care comunitățile balcanice și de la nord de Balcani își pun problema menținerii lor în istorie în relație cu asumarea credinței creștine de rit bizantin (și apărarea ei, în numeroase situații). Apanajele puterii constantinopolitane își au așadar rostul lor atunci când sunt preluate de programele politice voievodale ale unor personaje istorice proclamate sau autoproclamate conducători cruciați. Acestei direcții politico-religioase fundamentale pentru secolele evului mediu românesc îi lipsește însă coordonata ecumenică expansionistă, care a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
hagiografiei, romanelor populare eroice și folclorului literar, dar și oratoriei religioase, care s-a pus și ea în slujba stimulării entuziasmului general pentru apărarea ortodoxiei. Domnitorii Țărilor Române, prin strategii abile, mai mult sau mai puțin declarativ, au contracarat, sub apanajul moștenirilor bizantine și al teocrației constantinopolitane, statutul de zonă de atac și de teritoriu de confruntare pentru forțe sau interese adverse, care puteau afecta decisiv soarta statelor lor. Au dovedit în acest fel un uimitor simț politic pentru cât de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
global. Dacă dimensiunea economică este cea mai vizibilă, dimensiunea culturală este cea mai controversată. Nu de puține ori, în spațiile academic, politic și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența separatismelor etno culturale după 1989 au fost considerate apanajul tendinței de localizare ca reacție opusă la globalizare, fapt care pune serios sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei conștiințe globale. Ca vector al celorlalte dimensiuni, cea tehnologică semnifică expansiunea globală și uniformizarea la vârf a tehnologiilor informațiilor, comunicațiilor și de
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
și Hristos, Domnul, este Duhul vieții noastre (Plângerile lui Ieremia IV, 20). Este numit Sfânt și este sfânt, după cum sfânt este Tatăl și sfânt este Fiul. Dacă pentru creație sfințenia este ceva adăugat din afară, pentru Duhul sfințenia este un apanaj al firii Sale. El nu este sfințit, ci sfințitor. Este numit bun, pentru că bun fiind Tatăl, bun este Cel născut din El. Bunătatea este esența Sa. Este denumit Cel fără ocolișuri, ca și Domnul Dumnezeu (Ps. 140, 16), pentru că adevărul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de a adînci paradoxurile Textului făceau parte dintr-o teologie trăită, erau mijloace de progres spiritual. Dar chiar în cursul vieții lui Origen, la sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
partide și mișcări aflate la putere, formate în jurul unor lideri carismatici care pretind că se află într-o adevărată osmoză politică și morală cu poporul.Apoi, este de urmărit și fenomenul masificării și mainstream-izării populismului. Departe de a mai fi apanajul unor grupuri marginale, populismul devine o practică permanentă a tuturor partidelor de masă, care, în efortul de a-și consolida bazele electorale, țintesc dincolo de contururile ideologice asumate inițial și se poziționează de partea figurii tot mai inefabile a poporului politic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Aristotel afirmă că fierberea este superioară frigerii, deoarece face să dispară total starea crudă a alimentului (am putea spune că îl „înstrăinează“ de stadiul său primar). În timpurile străvechi, scrie el, oamenii primitivi frigeau toate alimentele, în timp ce carnea fiartă este apanajul omului civilizat. În realitate, cele două tehnici coexistă în majoritatea culturilor gastronomice, cu semnificațiile diferite menționate mai sus. La români, larga răspândire a cărnii fripte între felurile de mâncare „tradiționale“ pare a fi, în zilele noastre, o moștenire din bucătăria
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătăriei țărănești) și părerea lui Păstorel asupra aceluiași subiect: bucătăria românească își are originea în cea „practicată îndelungată vreme de robii țigani [...] meșteri la frigare și la grătar“. Adică trecutul domeniului culinar în care excelăm nu ne aparține, ci este apanajul slujitorilor rromi... Adevărul, după cum vom vedea și în paginile următoare, este undeva la mijloc: Păstorel greșește omițând aportul bucătăriei țărănești, iar Radu Anton Roman face abstracție de o evidență: pe parcursul multor secole, mai toate casele boierești (și nu puține dintre
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înregistrată în organizațiile clasice, în care existau delimitări și diferențieri clare între departamente, cu informații care circulau preponderent în cadrul lor și la care alți salariați aveau acces redus sau chiar deloc. Participarea la comunitățile bazate pe cunoștințe nu mai este apanajul doar al celor dintr-un anumit domeniu, ci ea este deschisă unei game variate de specialiști, deoarece accentul se mută de la specializare către colaborarea multidisciplinară. Este necesar să asigurăm condițiile de manifestare a mai multor puncte de vedere cu privire la problemele
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de norme, instituții și proceduri care sunt menite să gestioneze, din perspectiva autorității publice, echilibrul macroeconomic în economia reală, prin controlul traiectoriilor ratelor de impozitare și ale cheltuielilor guvernamentale. Principalele caracteristici ale acestei politici publice de ajustare sunt: o este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, al ministerului finanțelor); o este aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor (adică asupra economiei reale); o se referă cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne; o este relativ rigidă: modificarea ei este dificilă și lentă (procesul bugetar
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
mai mult încă într-un particularism cultural, cu accent propriu, valori, școli și universități elitiste. Ea se izolase mai mult ca niciodată printr-un concept aristocratic al unei libertăți foarte permisive dar despre care consideră că nu poate fi decît apanajul propriu, al unei minorități luminate, singura capabilă de a o folosi în mod conștient, singura în măsură să facă dovada autodisci-plinei147 self-control -, cerință indispensabilă pentru a conduce atît vechea societate agrară cît și societatea industrială în formare. Din această perspectivă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de ce trilogia sa intitulată Romanul energiei naționale 282 vulgarizează folosirea cuvîntului "naționalism" în preajma anului 1900. Sigur, națiunea și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele constituie cauza republicanilor, în timp ce termenul generic ce derivă de aici naționalismul rămîne mai degrabă apanajul dreptei credincioase. Însă Barrès nu mai neagă revoluția. El o integrează în trecutul Franței. El denunță chiar, ca și Renan, viziunile rasiste, notînd că este inexact să vorbești de o rasă franceză în sens strict: "Noi nu sîntem o rasă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]