2,777 matches
-
după America sau Despre înviere, București, 1999; Arta speranței, București, 2000; Sophia sau Spovedania lui Mitică de la origini și până mai apoi sau Despre înțelepciune, București, 2000; Brâncuși înainte de Brâncuși, București, 2001; Răstignit în America sau Despre eroare, București, 2001; Apocalipsa după Brâncuși, București, 2001; Teroriștii din turn, București, 2002; Messalina sau Despre păcat și purificare în Țara Sfântă, București, 2002; Măștile lui Caragiale, București, 2002; Sfânta Treime a poeziei românești, București, 2003; Dicționarul cinematografic al literaturii române, București, 2003. Ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
nici nu se oferă soluții. Să încercăm, totuși, să vedem în ce constă nebinele care ne alunga tinerii din țară. Dacă ni I-am imagina printr-o metaforă înspăimântătoare dar deloc departe de realitate, ca fiind cei patru Cavaleri ai Apocalipsei, atunci primul dintre ei este în zdrențe... Sărăcia a tăbărât peste România. Un studiu relativ recent ai Băncii Mondiale găsea că, dintre toate țările foste comuniste, România are o foarte ridicată rata de creștere a sărăciei. Numărul săracilor în țara
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
dar nici în liberă concurență a capitalismului. Urmărea este ca, după 11 ani de așa-zisa tranziție, tranziția tot n-a avut loc, iar Produsul Intern Brut încă n-a revenit la nivelul (jalnic) anului 1989... Al doilea Cavaler al Apocalipsei care bântuie prin România este Disprețul, constând în desconsiderarea valorii, în nerecompensarea meritului. La o întâlnire cu oamenii de știință, desfășurată la Sinaia, la care - între altele - a fost pusă în discuție salarizarea universitarilor și a cercetătorilor (care nu depășește
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
resping acest model în bloc, părăsind țară, practic abandonand-o. Dar nu este tinerețea vârstă contestării, a luptei cu sisternul care evoluează prost, a dorinței de a-l schimba? Ba da, dar aici intervine cel de-al patrulea Cavaler al Apocalipsei, ultirnul, cel mai distrugător pentru că nu mai lăsa nici un spațiu speranței. Numele acestei calamități este Indiferență deplină, apatia. Cum de s-a lăsat ea peste tinerii noștri? Cum de nimeni nu-și mai poate imagina Piața Universității că un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
anterioară. Minunat scurtcircuit: viteză plus copilărie. Ce noroc divin să poți juxtapune fără a ierarhiza, fără a desfășura firul sau a întoarce pagina. Într-o privire avem o secundă de întinerire, se sinteză și de eternitate. Un Rembrandt este o apocalipsă interioară: limburile noastre scoase la lumină. Imaginea este întotdeauna anterioară, iar individul captivat de imagini nu este contemporan cu acela care raționează asupra cuvintelor. E același om, dar subit decalat, clivat, redevenit magic. Nu mai este un individ, ci parte
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ce e mai rău, înainte sau înapoi, progres sau regres, tertium non datur. Se merge de la un început absolut spre o împlinire sperată, deși mereu refuzată; de la un an zero, trecut la care nu ne mai putem întoarce, spre o apocalipsă ideală. Istoria artei, de la cea mai savantă la cea mai mașinală, este ocupată de timpul mântuitor care începe cu Întruparea și se încheie cu Judecata de Apoi. Este o teleologie mai mult sau mai puțin glorioasă. Scopul și sfârșitul istoriei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Cartea xilografică dispare pe la 1740, înlocuită de cea tipografică. Avântul tiparului se produce în detrimentul cărții ilustrate, colorate, anluminate, cu figuri alegorice. Dispar, sau trec în plan secund, imaginea narativă, povestirea în imagini, ca și vitraliul, tapiseria (să ne gândim la Apocalipsa de la Angers, prima bandă desenată), lintoul, fresca. Evul Mediu a fost în mult mai mare măsură o "civilizație a imaginii" decât era noastră vizuală, iar vârsta clasică l-a acoperit cu pagini cenușii. Până la apariția litografiei în secolul al XIX
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lumea este cea care se împotrivește, depășește, deranjează sau contrazice reprezentarea mea definiție minimală a "realului" în calitate de categorie -, nu suntem foarte departe de sfârșitul lumii, în sensul filosofic al expresiei. Și e cea mai blândă, cea mai puțin apocaliptică dintre Apocalipse. Lumea a devenit cu adevărat reprezentarea mea. Această resorbție poartă un nume: idealismul absolut. Esse est percipi. Avem de acum mijloacele tehnologice să punem în practică principiul enunțat de Berkeley (episcop irlandez mort în 1753), potrivit căruia esența obiectelor constă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pretinde Academia de Înalte Studii Mitologice. Desigur, admite înaltul for, și vündünii trăiesc tot timpul pe două planuri, cel al realității și cel cunoștințelor transcendentale, însă pentru ei, de exemplu, Blunk este Blőnk, spiridușii sunt personaje pozitive, iar fiara din Apocalipsa Sfântului Ioan, descrisă chiar de Acesta în moduri diferite, este văzută ca ieșind din mare și nu din pământ, așa cum o știe orice copil vandan. De aceea, nici etica nu poate fi înțeleasă la fel în cele două republici surori
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în felul următor: lumea e alcătuită din entități disparate, din "fărâme", care continuă să existe tocmai datorită disparității lor, în virtutea faptului că sunt "fragmente". Când un "Zacharias" leagă "fărâmele" între ele prin puterea unei viziuni, a unei "vedenii", se declanșează apocalipsa: mișcarea freatică a istoriei..."387. Puterea extraordinară a personajului se camuflează în această nimicnicie. Eliade ni-l decriptează pe Fărâmă ca fiind "puer - senex: copil și bătrân în același timp. Puer-senex și Puer-aeternus: veșnic renăscând, veșnicul "renăscut"... el este memoria
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
moarte • Georges Bataille, Partea blestemată • Lev Șestov, Revelațiile morții • Émile Durkheim, Despre sinucidere În aceeași colecție vor apărea: • Michel Henry, Barbaria • Suzanne Lilar, Cuplul • Edgar Morin, Gînduri despre Europa • Otto Weininger, Sex și caracter Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ • Nichita Danilov, Apocalipsa de carton • Ovidiu Aniculăese, Cartea pentru cei mulți. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă • Andrei-Iustin Hossu, Cele trei trepte ale singurătății • Emil Stan, Cioran. Vitalitatea renunțării • Dan Stanca, Contemplatorul solitar • Valeriu Stanca, Trei Rîuri și un ocean de
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
asociate cu ... "crizele". "Urgența" este însă un construct 54 care ne face să vedem altfel lumea, natura ei, posibilitățile acțiunii. S-a conturat acum un fel de viziune medicală asupra lumii: urgența trebuie tratată... De ce ar trebui demontată "urgența", "catastrofa", "apocalipsa"? Fiindcă afectează viața normală, fac să pară și mai fragilă normalitatea. Situația de urgență este o formă socială constitutivă a epocii noastre. Nu este simpla absență a organizării sociale, ci o formă particulară de organizare socială. Producerea sa, reproducerea sa
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Daniel, Iezechiel. Cea a Noului Testament este următoarea: patru cărți ale evangheliilor; paisprezece epistole ale Apostolului Pavel [...]; două ale lui Petru; trei ale lui Ioan; una a lui Iuda și una a lui Iacob; Faptele Apostolilor, într-o carte și Apocalipsa lui Ioan, într-o carte” (Fericitul Augustin, De doctrina christiana, partea a doua, cap. 24-29, p. 125-127). Fișa de lucru (nr. 3) Precizați scopul consemnării în scris a Sfintei Scripturi: Textul 1: „Noul Testament în cel Vechi se ascunde, iar în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
populare (2007); Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (eds.), Patrimoniu național și modernizare în societatea românească: instituții, actori, strategii (2009); Didactica apartenenței. Istorii de uz școlar în România secolului XX (2012); catalinamihalache@yahoo.com În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ceea ce există înlăuntrul nostru. Pe scurt, autoeducația ne facilitează întotdeauna întâlnirea cu noi înșine. Prin intermediul ei, îngrijim și cultivăm ceea ce avem în noi, dăm - mereu - mai multă frumusețe și lumină ființei noastre. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
oricând aproape de Hristos: " Distanța e deci timpul, ca așteptare a eternității îndreptată spre creaturi și cu o speranță a creaturii îndreptată spre eternitate"45. Și acum intervine frumusețea unică și profundă a definiției timpului dată de Părintele Stăniloae, în comentariul Apocalipsei 3, 20): Timpul înseamnă pentru Dumnezeu durata așteptării între bătaia Sa la poartă și fapta noastră de a o deschide"46. Dumnezeu e la poartă, iar noi ezităm să-i deschidem, dacă nu cumva refuzăm. Aceasta e tragedia omului modern
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
umană supraviețui catastrofei cosmice care va avea loc, după calculul savanților, peste 4,5 miliarde de ani, când se preconizează explozia soarelui și distrugerea întregului sistem solar, deci și a Pământului. Desigur, el nu ia în calcul "soluția" biblică a apocalipsei și a Judecății de Apoi. În consecință, calea nu poate fi credința, ci știința. Informația nelimitată ar fi, totuși, echivalabilă cu divinitatea. Gândul e luciferic, deoarece Lyotard crede că omul, prin știință și tehnică, ar putea să se substituie lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pornește și el de la strania contradicție dintre cuceririle modernității asociate cu o degradare planetară a mediului și cu multe alte nenorociri, încât contradicția făcea din această perioadă istorică, dincolo de splendidul ei progres, "una incomparabil de periculoasă", provocând un sentiment de apocalipsă mai grav decât la 1789. Însă, fire optimistă, sociologul american paria pe semnele înnoitoare ale unui viitor care să fie altceva decât unul "de aur al consumului nelimitat", spre care se iluziona că ne conduce modernismul. Înarmat cu anchete sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nav? un spa?iu cristalin ?i sacru, care se refer? la �Oră-?ul Sf�nt, noul Ierusalim, ?i la str?lucirea să asem?n?toare pietrei pre?ioase, a unei pietre de matostat transparente că un cristal� (Sf�ntul Ioan, Apocalipsa). Goticul englez Num?rul edificiilor, dimensiunea marilor catedrale, caracterele constructive ?i decorative, �n sf�r?it, longevitatea acestui stil fac din goticul englez unul dintre cele mai marcante din Europa. Totu?i, cel care introduce stilul gotic �n Anglia este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unei ficțiuni, București, 1998; „Nedespărțirea de Borges”, București, 2000; Hearst II, București, 2001. Repere bibliografice: Tania Radu, Vorbind despre România, LAI, 1995, 41; Andrei Ionescu, În căutarea sensului. Despre metamorfele lui Sorin Comoroșan, „Cotidianul”, 1997, 11; Elena Solunca-Moise, Oglinda și apocalipsa, CNT, 1998, 1-2; Andrei Ionescu, Plăcerea de a trăi idei, LCF, 1998, 14; Manuela Horopciuc, Cui îi e frică de literatură, „Viața medicală”, 1999, 12; Adrian Dinu Rachieru, Un „nouăzecist”: Como, „Focus Vest”, 1999, 8; Simion Bărbulescu, Altfelitatea unor povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
neputință de localizat. Numai poruncitoarea frumusețe a acelui ghețar bleu deschis, alunecător prin sângele lui, o făcu să aștepte, imobilă, până dimineața, înainte de a-l întreba, cu ochii în tavan: "Vrei o cafea?" În aceeași colecție (selectiv): Abigél, Magda Szabó Apocalipsa după Sile, Dinu D. Nica Astă-vară n-a fost vară, Magda Ursache Balul Operei, Josef Haslinger Bella, Jean Giraudoux Coșmaruri de duzină, Dan Stoica Deratizare, Lucian Merișca Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac Eu, gândacul Anton Marin Eu știu că îngerii
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nazist de exterminare, o depune împotriva torționarilor se transformă lent într-o recapitulare a propriei existențe, suspendată între teroarea de extincție și speranța salvării (susținută de teoria „energiei a-entropice” și concretizată prin ascensiunea finală a protagonistului). De altfel, motivele apocalipsei și resurecției, proiectate pe un dublu ecran - biografic (al individului) și biologic (al speciei) -, articulează întregul univers romanesc al lui M. Ele se prelungesc în romanul Cartea muntelui în derivă (apărut postum, în 1994) prin prelucrarea mitului mioritic într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
decăt pe acea slujire în care Biblia, nu se vede doar un serviciu social, ci un act de vindecare, un semn de restaurare a echilibrului. Este comuniunea tuturor oamenilor adaptată deopotrivă noutății absolute și dorinței supreme despre care ne vorbește Apocalipsa. Găndirea Părinților trasează o grandioasă filosofie a creației, care este mai mult decăt o simplă justificare a culturii. Atunci cănd devine o slujire în serviciul Împărăției Iul Dumnezeu, cultura justifică istoria, omul și sacerdoțiul acestuia în lume.
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
aduce în fața ochilor, în mijlocul unei câmpii bătute de vânturi (câmpie neagră de-atâta verdeață, sub un cer furtunatic), o turmă de boi albi, descumpăniți, fără coarne; căci coarnele se rostogolesc la pământ, se ciocnesc, se încleștează, creând o viziune de apocalipsă. Crap "Mut ca un crap" (Muet comme une carpe): cu nimic mai vorbăreț față de imensa majoritate a speciilor de pești, crapul a moștenit, totuși, această reputație, care poate fi o calitate, precum și un defect, în funcție de împrejurări. Rabelais spunea "mut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
1996. Printed in ROMANIA MARIUS CUCU Ascunderi și înfățișări Explorări metafizice decriptive INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuprins Prolog / 7 Resemnări lângă drama aproapelui / 11 Tentația revoltării în situația labirintică / 37 Relaționări cu posibilitatea însoțirii divine a omului / 67 Extrapolări în damnările Apocalipsei / 91 Mărturisirea te iubesc în fenomenalitatea îndrăgostirii / 143 Prolog Dacă lumea este o scrisoare a Divinității trimisă omului, așa cum ne spune Platon, atunci decriptarea și deslușirea acestei epistole constituie una dintre marile meniri ale destinului uman. Contemplatorul asupra lumii este
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]