3,429 matches
-
Demn de evidențiat este mai întâi faptul că secolele primare ale Bisericii se caracterizează printr-o uniformitate liturgică destul de pronunțată și o evoluție cuprinsă de oarece lentoare, datorată respectului deosebit pentru predania Apostolilor. De aceea, când se afirmă că Tradiția Apostolică este opera Sfântului Ipolit, se face referire la faptul că lui îi revine meritul de a fi fixat în scris, într-o lucrare destul de sistematizată pentru acel timp, rânduiala deja existentă în Biserică. Însuși autorul sfânt recunoaște în prologul lucrării
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
lucrării sale că el face cunoscută tradiția „care s-a învățat de Biserică, pentru ca aceia care sunt bine instruiți să păzească tradiția care s-a păstrat până în prezent”<footnote Hyppolyte de Rome, La Tradition Apostolique ..., p. 38-39. footnote>. Deci, Tradiția Apostolică ne prezintă „rânduielile liturgice nu numai ale secolului al III lea din Biserica Romei, ci o rânduială mult mai veche, poate chiar pierzându-se în veacul apostolic, o rânduială comună întregii Biserici, datorită acelei uniformități a cultului primitiv”<footnote Doctorand
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
prezent”<footnote Hyppolyte de Rome, La Tradition Apostolique ..., p. 38-39. footnote>. Deci, Tradiția Apostolică ne prezintă „rânduielile liturgice nu numai ale secolului al III lea din Biserica Romei, ci o rânduială mult mai veche, poate chiar pierzându-se în veacul apostolic, o rânduială comună întregii Biserici, datorită acelei uniformități a cultului primitiv”<footnote Doctorand Dumitru Colotelo, op. cit., p. 487. footnote>. Este foarte important pentru tema cercetată de noi faptul că în lucrarea de care vorbim se menționează practica pedobaptismului. În cazul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
copiilor, tocmai această împotrivire a sa dovedește că botezul ființà. „Căci el își arată părerea sa personală că botezul ar trebui săvârșit mai târziu. Aceasta însă tocmai arată că practica obișnuită era alta. Afară de aceasta, el nu aduce nici un temei apostolic împotriva botezării copiilor, ceea ce, fără îndoială ar fi făcut, dacă Biserica veche ar fi fost și ea potrivnică”<footnote Pr. Prof. Grigore T. Marcu, op. cit., p. 183. footnote>. Declarațiile lui Tertulian împotriva botezului nou-născutului slujesc atunci la consolidarea cazului în favoarea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Grigore T. Marcu, op. cit., p. 183. footnote>. Declarațiile lui Tertulian împotriva botezului nou-născutului slujesc atunci la consolidarea cazului în favoarea botezului nou-născuților în loc să-l slăbească<footnote Professor John Schuetze, op. cit., p. 8. footnote>. Astfel, botezul nou-născuților este inechivoc atestat de către Părinții apostolici (care au fost de fapt ucenici ai Apostolilor) și de către urmașii acestor Părinți, în texte care ne solicită să credem și să fim convinși că botezul era administrat și nou-născuților și pruncilor. Botezul copiilor în secolele IV-VI În privința botezului
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
texte care ne solicită să credem și să fim convinși că botezul era administrat și nou-născuților și pruncilor. Botezul copiilor în secolele IV-VI În privința botezului nou-născutului, și în această perioadă exista o convingere generală asupra apartenenței Și originii sale apostolice. Nici chiar ereticii pelagieni nu au făcut excepție, deși botezul nou-născutului nu se ajustează bine în sistemul lor; pentru că aceștia negau păcatul originar, iar botezul, ca ritual de purificare, îmbracă întotdeauna referință la iertarea păcatelor, aceștia atribuiau botezului nou-născutului un
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
sine n-au putut săvârși nici unul din păcate, cu adevărat se botează spre iertarea păcatelor ca să se curățească întru dânșii prin renaștere, ceea ce și-au atras din nașterea cea dintâi”<footnote Pr. Gheorghe Soare, op. cit., p. 3. footnote>. În duh apostolic, și scrierea Așezămintele apostolice, redactată în jurul anului 400, transmite informații despre practici și tradiții autentic apostolice, printre acestea numărându-se și prețioase indicații despre practica botezării pruncilor. „Botezați și copiii voștri și creșteți-i în supunerea și învățătura Domnului, căci
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
săvârși nici unul din păcate, cu adevărat se botează spre iertarea păcatelor ca să se curățească întru dânșii prin renaștere, ceea ce și-au atras din nașterea cea dintâi”<footnote Pr. Gheorghe Soare, op. cit., p. 3. footnote>. În duh apostolic, și scrierea Așezămintele apostolice, redactată în jurul anului 400, transmite informații despre practici și tradiții autentic apostolice, printre acestea numărându-se și prețioase indicații despre practica botezării pruncilor. „Botezați și copiii voștri și creșteți-i în supunerea și învățătura Domnului, căci zice (Domnul - n. n.): «Lăsați
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
se curățească întru dânșii prin renaștere, ceea ce și-au atras din nașterea cea dintâi”<footnote Pr. Gheorghe Soare, op. cit., p. 3. footnote>. În duh apostolic, și scrierea Așezămintele apostolice, redactată în jurul anului 400, transmite informații despre practici și tradiții autentic apostolice, printre acestea numărându-se și prețioase indicații despre practica botezării pruncilor. „Botezați și copiii voștri și creșteți-i în supunerea și învățătura Domnului, căci zice (Domnul - n. n.): «Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i oprițiă”<footnote Așezămintele apostolice
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
apostolice, printre acestea numărându-se și prețioase indicații despre practica botezării pruncilor. „Botezați și copiii voștri și creșteți-i în supunerea și învățătura Domnului, căci zice (Domnul - n. n.): «Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i oprițiă”<footnote Așezămintele apostolice, VI, 15 apud Pr. Ioan Mihălcescu, Pr. Matei Pîslaru și Pr. G. Nițu, în Scrierile Părinților Apostolici, vol. II, 1928, p. 162. footnote>. Așa cum amintea și pelagianul Iulian din Eclanum, Sfântul Ioan Hrisostom predica: ,,De aceea Și botezăm copiii, deși
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
creșteți-i în supunerea și învățătura Domnului, căci zice (Domnul - n. n.): «Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i oprițiă”<footnote Așezămintele apostolice, VI, 15 apud Pr. Ioan Mihălcescu, Pr. Matei Pîslaru și Pr. G. Nițu, în Scrierile Părinților Apostolici, vol. II, 1928, p. 162. footnote>. Așa cum amintea și pelagianul Iulian din Eclanum, Sfântul Ioan Hrisostom predica: ,,De aceea Și botezăm copiii, deși nu au păcate (personale - n. n.): ca să li se adauge sfințenia, dreptatea, înfierea, moștenirea, înfrățirea, să fie mădulare
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
footnote Philip Schaff, History of Ancient Christianity, vol. II From Constantine The Great to Gregory The Great, Charles Scribner & CO, New York, 1867, p. 481. footnote>. Fericitul Augustin subliniază la rândul său că practica botezării pruncilor era adânc înrădăcinată în tradiția apostolică. În acest sens, redăm cuvintele antologice ale sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă, încă nu pot crede întru inimile lor în dreptatea dumnezeiască, nici a mărturisi mântuirea precum
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de vreun folos. Iar dacă cineva va întreba de porunca dumnezeiască pentru așa ceva, apoi ce împlinește toată Biserica, chiar de nu va fi statornicit prin sinoade, dar ceea ce totdeauna era în practică, acestea nu sunt socotite altminteri decât drept poruncă apostolică”. Precum Sfântul Ambrozie Și alți Părinți, și Fericitul Augustin predica necesitatea botezului ca Și condiție pentru intrarea în Împărăția cerurilor, pornind de la textul scripturistic de la Ioan 3, 5 Și deducând de aici, într-o consecvență logică, doctrina înspăimântătoare a damnării
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
lor însuși cere în rugăciunile lui”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 17, în col. cit., p. 150. footnote>. Or dacă Sfântul Vasile făgăduiește a se ruga pentru acești prunci, de bună seamă că aceștia erau botezați. Aceeași tradiție apostolică a botezării pruncilor de care amintea Origen, Augustin etc. o transmite și Sfântul Dionisie Areopagitul (sfârșitul veacului al V-lea și începutul celui de-al VI-lea). Acesta îi combate pe cei ce luau în batjocură - ca și neoprotestanții din
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
din primele săptămâni să învețe obiceiurile de la cei din jurul lor, de ce nu s-ar introduce în actele de educație a lor de la început și botezul? Autorul vorbește de niște taine neînțelese, care se săvârșesc și aici în baza «vechii tradițiiă apostolice. Nu pricepem tot ce se petrece cu omul chiar de la începutul vieții lui sau faptul că el nu este izolat în dezvoltarea lui nici în primele zile” (Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 119, în vol. Sfântul Dionisie Areopagitul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
din punctul lor de vedere. De exemplu, este ușor ca martorii non-franciscani să-i compare pe frați cu biserica primară din Ierusalim (descrisă în Fap 2,42-47 și 4,32-35) pentru stilul lor de viață fratern și sărac, alături de cel apostolic. Și totuși, acest model, la care monahismul a făcut întotdeauna referință în mod conștient de-a lungul istoriei sale seculare, și care fusese repropus mai amplu de Reforma Gregoriană din secolul al XI-lea, nu a fost însușit de frați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
datează cel puțin de pe timpul papei Grigore cel Mare (†604): experiența lor este privită din perspectiva ascetismului și a penitenței, specifică tradiției monahale. În cele din urmă, după cum s-a spus deja, majoritatea mărturiilor prezintă viața franciscanilor ca pe cea apostolică și ca pe cea a bisericii primare, contrar modelului evanghelic al lui Francisc. Se poate spune că aceste izvoare, în special cele monastice și ecleziastice, surprind noutatea franciscană ca instituție și ca implicare în misiunea și activitatea de predicare, dar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de o bună cunoaștere a „Regulii neconfirmate” și a legislației primare. Foarte importante sunt amănuntele referitoare la prezența lui Francisc în mijlocul trupelor cruciate și înaintea sultanului, însă de un interes și mai mare sunt însemnările ce descriu viața evanghelică și apostolică a primilor frați, în conformitate cu îndrumările lui Francisc. Fragment din Historia Occidentalis, 1. II, c. 32 „De Ordine et predicatione fratrum minorum”, în H. BOEHMER, Analekten, 102-106; GOLUBOVICH, op.cit., 8-10; LEMMENS, Testimonia Minorum, 81-84; ediția critică a lui J.F. HINNEBUSCH, The
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
primare, sărăcia și umilința. Ei își potolesc setea sorbind cu atâta nesaț din apele curate ale izvorului Evangheliei încât se ostenesc în toate felurile să pună în practică nu numai poruncile, ci și sfaturile evanghelice, imitând astfel mai îndeaproape viața apostolică. Ei, renunțând la orice fel de proprietate, renunță la ei înșiși și, luând crucea (cf. Mt 16,24 și 19,21), goi, îl urmează pe Cristos gol. Asemenea lui Iosif, își abandonează haina (cf. Gn 39,12), ca și femeia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
violent și i-ar și ucide, dacă Dumnezeu nu le-ar veni în ajutor în mod miraculos, după care îi alungă din ținuturile lor. 16. Acesta este ordinul sfânt al fraților minori, aceasta este minunata familie religioasă a unor oameni apostolici, demnă de a fi luată ca model. Noi credem că Dumnezeu i-a ridicat pe aceștia, în aceste timpuri de pe urmă, împotriva fiului pierzării, Anticristul, și urmașilor săi profani. Aceștia constituie garda de corp a lui Solomon (cf. Ct 3
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
De commendatione fratrum minorum”, scoate în evidență practica franciscană a penitenței evanghelice. În „De dectratione fratrum minorum”, accentuează acest ascetism până a-l descrie ca fiind inuman, mai ales în privința tinerilor, și critică duritatea și caracterul riscant al peregrinării lor „apostolice”. Fragment din BONCOMPAGNO DA SIGNA, Rhetorica antiqua, în LEMMENS, Testimonia Minora, 92. 1. Frații minori pot fi socotiți, de bună seamă, discipolii Domnului, deoarece ei disprețuiesc dorințele lumești (cf. Tit 2,12), își înfrânează trupul cu umiliri și chinuri, și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
alte ordine noi. C) Cronica Sfântului Martin de Tours Opera este scrisă între 1225 și 1227 de un canonic al bisericii Sfântul Martin din Tours. Într-un paragraf neînsemnat, după stilul unei simple adnotări de cronică, este semnalată tema vieții apostolice a fraților minori și aprobarea lor de Inocențiu al III-lea. Fragment din Chronicon S. Martini Turonensis, in MGH, Scriptores, XXVI, 464. [Inocențiu] a instituit și Ordinul Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din Lyon”. Acest fapt trebuie să fi avut loc în 1210, deoarece bula lui Inocențiu al III-lea despre acea sectă datează chiar din acel an. Burcard face o distincție clară între ordinul fondat de Francisc, și aprobat de Scaunul Apostolic, și mișcările eretice și pauperistice contemporane. Cu o aluzie escatologică la sfârșitul lumii, preconizată și de Iacob din Vitry (cf. nr. 2229), el prezintă în prim-plan cele două ordine mai importante și mai răspândite în epoca finală, și le
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
17-18. 1. [Burcard scrie] În acel timp, pe când lumea dădea deja semne de îmbătrânire, Dumnezeu a făcut să apară în Biserică două ordine religioase noi pentru a o întineri din nou, ca un vultur (cf. Ps 102,5); iar Scaunul Apostolic le-a aprobat. Este vorba de Frații Minori și Frații Predicatori. Motivul pentru care au fost aprobate se datorează probabil următorului fapt. 2. În Italia erau răspândite, și mai sunt încă, două secte, prima numită a Umiliaților, iar a doua
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și obiceiuri superstițioase; mai mult de atât, în predica lor clandestină, pe care o desfășurau în locuri secrete, nesocoteau autoritatea Bisericii și preoția. Noi am văzut în acel timp pe unii din Secta Săracilor din Lyon prezentându-se la Scaunul Apostolic, îndrumați de un anume Bernard, probabil maestrul lor. El cerea cu stăruință ca modul lor de viață să fie aprobat, afirmând că ei trăiau după modelul apostolilor. Ei refuzau, de fapt, așa cum spuneau, orice fel de proprietate, nu aveau locuințe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]