4,016 matches
-
etichete, determinatoare, borcane cu alcool. III. Ecologii ( 5 elevi ) Obiectiv:descrierea biotopului de pădure Sarcini: 1) Descrierea biotopurilor (poziție geografică, altitudine, pantă, expoziție, vântul, temperatura, umiditatea, luminozitatea, solul, suprafața și forma) într-un tabel. 2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuștilor, ierburilor). 3) Determinarea aspectul sezonier și specificarea fazelor vegetative la plante. 4) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza și vârful tulpinii, flori cu adaptări la polenizare prin vânt și prin insecte, flori de diferite culori. 5) Observarea intervenției omului
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și solului e mai scăzută, intensitatea vântului și a luminii mai slabă, umiditatea aerului și a solului sunt mai ridicate față de poiană . Lista plantelor determinate arbori: Querqus robur (stejar), Carpinus betulus (carpen), Fagus silvatica, Tilia cordata tei , Ulmus foliacea (ulm ) arbuști: Crataegus monogyna (păducel),Cornus mas(corn),Ligustrum vulgare(lemn câinesc); Viburnum lantana (dârmoz) Plante ierboase:Familia Labiatae-Lamium purpureum (urzică),Lamium maculatum (urzică moartă); Familia Rosaceae : Agrimonia eupataria (turița mare); Familia Liliaceae :Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui); Allium ursinum (leurda), Polygonatum officinale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pecetea lui Solomon); Familia Cruciferae : Dentaria bulbifera (colțișor); Familia Boraginaceae: Symphytum officinale (tătăneasă); Familia Poaceae: Phleum pratense (timoftică); Familia Hypericaceae: Hypericum perforatum (sunătoare); Famila Aristolochiaceae : Asarum europaeum (pochivnic) Mușchi ,licheni, ciuperci Concluzii: în pădure am întâlnit plantele lemnoase arbori și arbuști (dicotiledonate) și talofitele (mușchi și licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la Hyla arborea, la Picus viridis, Dendrocopos major - picior cu patru degete puternice ( două îndreptate anterior și două posterior ), cioc lung, puternic și ascuțit , aripi scurte, pene tari fără puf . Aspectul sezonier : vernal ( primăvara târzie ) arborii înfrunziți cu flori scuturate arbuști înfrunziți cu fructe mici plantele ierboase de vară înflorite și unele cu fructe 7.4. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul vizitei didactice la Muzeul de Istorie Naturală Iași Clasa : a VI-a Obiectul : Zoologie Locul desfășurării: Muzeul de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pentru ca prin tunderea lui vom obține un gard viu si des, in care își vor putea construi cuiburi mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna. Eleganta tuia, de exemplu, oferă atât desiș pentru cuibărit, cat si semințe pentru scatii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna. Eleganta tuia, de exemplu, oferă atât desiș pentru cuibărit, cat si semințe pentru scatii sau florinți, in timpul iernii. Bineînțeles ca nu trebuie neapărat sa locuim la casa, sa avem curte pentru
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și binențeles factorul uman. Însă distincția între arhitectura peisageră și artă rezidă din faptul că grădina sau parcul constituie o realitate și nu doar o reprezentare, materia din care se întruchipează ideea de parc (grădină) fiind vie, alcătuită din arbori, arbuști, flori, gazon etc. Definiție. Arhitectura peisajului este o știință aplicativă care studiază concepția de proiectare a spațiului verde din perspectiva unor noțiuni estetice și pe baza unor principii specifice, în vederea realizării unor amenajări peisagistice. Formularea acestei titulaturi (arhitectura peisajelor) a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în arhitectura peisajului implică și o pregătire corespunzătoare în domeniile: Sociologie, Economie, Legislație specifică, Management, Marketing ș.a. OBIECTUL DE STUDIU ȘI SCOPUL DISCIPLINEI Obiectul de studiu al arhitecturii peisagere este spațiul verde. Spațiul verde este constituit din totalitatea vegetației (arbori, arbuști, elemente florale, gazon, etc.), a căilor de circulație, a diferitelor amenajări a apelor și a dotărilor decorative și utilitare existente. A amenaja un spațiu verde, indiferent de întinderea acestuia, înseamnă a disciplina relieful, mobilitatea apei, iregularitatea formelor vegetale, contrastul suprafețelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
stabilitate mecanică, fizică și chimică, mult sporită. Prevenirea eroziunii solului și a alunecărilor de teren se realizează prin efectul cumulat al lucrărilor tehnice de stabilizare mecanică a terenului dar și prin alegerea și plantarea corespunzătoare a speciilor de arbori și arbuști cu sistem radicular bine ramificat, profund precum și a speciilor drajonate. Sub aspectul proceselor pedogenetice, spațiile verzi, prin stratul arborescent, cel arbustiv sau cel ierbos, produc mari cantități de resturi vegetale, fie la suprafața solului (litieră), fie în sol (rădăcini moarte
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau dintre zonele verzi și zonele deschi-se, lipsite de vegetație, care se încing în zilele toride de vară și sunt expuse temperaturilor foarte scăzute iarna. Viteza vântului sau viteza de deplasare a aerului, este ameliorată în special de arbori și arbuști, și în principal de speciile cu frunziș sau coroană densă sau cu frunziș sempervirescent. Plantațiile și zonele cu vegetație lemnoasă protejează împotriva vânturilor puternice, diminuându-le considerabil viteza în zonele adiacente, acestea compotându-se nu ca paravane compacte ce creează în spatele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în spatele lor curenți turbionari (ca în cazul clădirilor, diferitelor construcții sau ziduri) ci ca adevărate filtre de atenuare și de deviere a maselor de aer aflate în mișcare. Perdelele de protecție, aliniamentele stradale sau orice alt masiv de arbori sau arbuști favorizează starea de calm a masei de aer atât în interiorul acestora cât și în zonele învecinate, astfel, la o distanță de 30-60 m de la lizieră în interiorul unei păduri, viteza vântului scade cu 30-60%, iar la 120-200 m în interior, atmosfera
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în zonele limitrofe aeroporturilor), transportul pe căi ferate (în zonele gărilor și stațiilor CFR, sau în zonele în care se utilizează frecvent semnalizarea sonoră), întreprinderile industriale, șantierele, etc. Zgomotele pot fi atenuate cu ajutorul maselor dense de frunziș ale arborilor și arbuștilor, dispuși sub formă de benzi în lungul porțiunilor de drumuri sau de autostrăzi ce trec prin zone locuite, sau prin realizarea de masive dispuse în jurul între prinderilor ce constituie surse de zgomot sau chiar a aeroporturilor. Prin măsurători s-a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților sau a văilor; acoperirea zonelor cu potențial de erodare; întreruperea unui teritoriu ocupat de eventuale culturi horticole și agricole; încadrarea drumurilor sau a aleilor prin aliniamente de arbori și arbuști; încadrarea pieselor și cursurilor de apă; îmbrăcarea valonamentelor și teraselor cu diferite grupări vegetale, ș.a. Funcția decorativă a numeroase zone verzi este completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită în diferite modalități (oglinzi, bazine, cascade
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
tuturor organismelor vii. S-a demonstrat științific faptul că un hectar de pin produce anual 30 t de oxigen, o pădure de foioase produce cca. 16 t/ha în timp ce culturile agricole doar 3-10 t/ha. În același timp arborii și arbuștii fixează anual cca. 2 kg carbon/metru pătrat de suprafață foliară, în zona tropicală, cca. 0,3 kg/m2 în zona temperată și doar 0,02 kg/ m2 în zonele reci ale globului. (după Palade, L., 1979) S-a dovedit
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea de filtrare a impurităților se reînnoiește permanent. Frunzișul arborilor și arbuștilor reduce viteza de cădere a picăturilor de ploaie, contribuind la o mărire a infiltrației apei și la o reducere a scurgerilor de suprafață și de adâncime. Acestea conduc la o mai bună conservare a resurselor de apă din sol și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
din cuprinsul zonelor verzi, față de centrele populate, se creează brize cu viteze reduse, de 1-2 m/s, care împrospătează permanent cu oxigen zonele populate și poluate ale orașelor (după Palade, L. 1979). Poluarea fonică este atenuată mult de către arbori și arbuști, aceștia acționând ca adevărate bariere împotriva intensității zgomotelor. Diminuarea zgomotelor în masivele de arbori poate ajunge la 5-15 foni/100 m, în funcție de consistență, specie, sezon de vegetație ș.a. Cantitatea de microorganisme este mult diminuată în cadrul spațiilor verzi comparativ cu centrele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații; c) grădină teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului; d) fâșie plantată plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului, realizată în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă; e) grădină botanică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
este înconjurată de jur împrejur de clădiri uniforme ca înălțime (după Negruțiu, F., 1980). O suprafață prea mică atribuită unui scuar este necorespunzătoare pentru o construcție monumentală, în timp ce o suprafață prea mare este considerată dezavantajantă. Vegetația, construită în special, din arbuști și arbori de mărimea a III-a, se dispune în grupuri, boschete, aliniamente de-a lungul aleilor și trebuie să ocupe o suprafață însemnată din suprafața scuarului. Pentru a permite perceperea construcției în fața căreia se amplasează scuarul va avea lungimea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
aliniamente sau fâșii nu au consistența, ca suprafață, a celorlalte categorii de spații verzi, ele au totuși atribute importante, deloc de neglijat. Spațiile verzi de pe arterele de circulație îndeplinesc multiple funcții, printre care: decorativă (prin folosirea combinată a arborilor și arbuștilor, ca specii, cromatică și forme variabile), sanitară (crearea unei ambianțe reconfortante pentru conducătorii auto și pentru pietoni, protecție împotriva poluării cu particule, gaze nocive și chiar zgomote), protecție a drumurilor și a circulației, etc. Prin aceste spații verzi se realizează
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
deasă, ș.a. De-a lungul șoselelor sunt indicate următoarele specii: stejarii, castanul porcesc, platanii, carpenul, nucul, scorușul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ș.a. Coniferele se pretează mai puțin la această utilizare deoarece sempervirescența le imprimă deseori o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol deosebit în peisajul străzii deoarece apără pietonii de praful, fumul, gazele străzii și contribuie la realizarea unor nișe liniștite în care se pot amplasa bănci pentru odihna de scurtă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 34 Străzile unui centru populat nu trebuie mărginite în totalitate de vegetație, pentru a nu crea un efect monoton. Se apreciază că în zonele de câmpie proporția străzilor cu aliniamente de arbori și arbuști să fie în jur de 60%. Se vor planta cu prioritate străzile cu orientare E-V deoarece trotuarele și fațadele caselor sunt însorite o mare parte din zi. În regiunile de deal și de munte această cifră este mai mică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mare parte din zi. În regiunile de deal și de munte această cifră este mai mică. Dispunerea speciilor față de partea carosabilă, trotuar și construcții este diferită. Astfel pe bulevarde, vegetația se dispune sub formă de fâșii plantate de arbori și arbuști, constituite din mai multe rânduri. Când lățimea străzii este mai mică și circulația vehiculelor intensă, este indicat ca arborii să se planteze între partea carosabilă și trotuar. Arbuștii, dispuși în grupuri sau plantați sub formă de garduri vii tunse sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
bulevarde, vegetația se dispune sub formă de fâșii plantate de arbori și arbuști, constituite din mai multe rânduri. Când lățimea străzii este mai mică și circulația vehiculelor intensă, este indicat ca arborii să se planteze între partea carosabilă și trotuar. Arbuștii, dispuși în grupuri sau plantați sub formă de garduri vii tunse sau netunse, au un rol deosebit în peisajul străzii sau bulevardului, apărând pietonii împotriva prafului, fumului, gazelor de eșapament, zgomote, ș.a., creează astfel nișe liniștite în care se pot
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
diferită. Astfel, bulevardele, care reprezintă artera urbană cea mai importantă ca flux de vehicule și pietoni, deci cea mai lată (10 20 m sau chiar mai mult), au benzile de circulație separate între ele prin “fâșii plantate” de arbori și arbuști, constituite din mai multe rânduri. Uneori, dacă spațiul permite, se amplasează mici construcții (bănci, statui, bazine decorative, fântâni arteziene, chioșcuri ș.a.). Când lățimea străzii este mică dar circulația vehiculelor este intensă, se propune ca arborii să se planteze între partea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
atunci plantațiile se pot face și de-a lungul fațadelor, menținându-se însă distanța recomandată. Când lățimea străzii este mai mare, pentru o bună protecție a trotuarelor se recomandă folosirea unui șir de arbori de mărimea III sau benzi de arbuști, iar în apropierea fațadelor arbori de talie mare. Pentru a se asigura circulația în siguranță a autovehiculelor pe șoselele cu două sau mai multe benzi de circulație arborii se plantează la o distanță de 4,5 m de marginea părții
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]