1,584 matches
-
numele celebre: Cari trâmbițați pe toți nesățioșii Și unde duceți voi atâtea glorii? De bani și glorii, pe toți virtuoșii Și toți târâitorii de hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este excepțională. Ea revoluționează arta scrisului. Dintr-o proiectată Arca lui Noe (trecînd peste alte încercări) n-au rămas decât fragmente, în care, sub pretextul experienței școlare a domnului Hube, profesor neamț, se înșiră observații despre tot ce mișună în viață. Poezia mobilelor vetuste găsește și aci un poet cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere de pildă la conflicte de ordin casnic, fie dreptul la confort sufletesc al bărbatului, îndeobște scriitor. Bal mascat, Fata din Zlataust, Crăciunul de la Silvestri, Lorelei, Arca lui Noe, Secretul Anei Florentin, Fundacul Varlamului, Prăvale-Babă, Tudor Ceaur Alcaz, Hai-Diridam nu adaugă nimic valabil peste seria La Medeleni. În ultimul roman găsim totuși grațioase versuri. C. STERE Fiind împiedicat de anume considerente să-și publice memoriile direct, C.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când copacii mi-o spune Majestate! Ștefan Stănescu claudelizează: Îmi apropii mult auzul, să-l atingă marea-Ți voce, Cum truditele Picioare fruntea veșnicei mirese, Totuși un al treilea Clarul ar fi știut să Ți-l evoce: Era visul însuși (Arca închide doar perechi alese). Dan Botta, "corsican prin mamă", pastișează pe Paul Valéry în românește și franțuzește: J'eusse voulu, d'amour portant les pîles chaînes, Me fier mollement à la prore des nues. Constantin Nissipeanu se cufundă suprarealistic în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răspunde cu cuvintele din cartea lui Eno, adică izvorul înțelepciunii din acele vremuri. Tertulian pe la începutul se-colului lll al erei noastre, spune despre aceeași carte, că a fost scrisă mult înaintea potopului și a fost salvată de Noe în arca lui spre a fi dăruită neamului omenesc. Numai că Satana a fost mai șmecher și rău i-a prostit pe goimii cap de lut cu făcătura mozaicilor. Dar dispariția filistenilor/canaaniților de pe teritoriul Palestinei, nu a fost un fenomen normal
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cuvinte este posibilă manipularea a ceea ce oamenii aud, tot așa cum pot fi răstălmăcite și cele citite în ziare. Puneți următoarea întrebare unei persoane, accentuând cuvintele subliniate, și observați răspunsul: "Câte animale din fiecare specie a luat Moise cu el în arcă?". Majoritatea oamenilor încep să numere, iar cei care se gândesc mai mult răspund: "Două!". Răspunsul este de fapt: "Nici unul". Moise nu a avut niciodată o arcă, ci Noe. Atunci când accentuați "fiecare specie" primiți un răspuns diferit de cel care ar
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și observați răspunsul: "Câte animale din fiecare specie a luat Moise cu el în arcă?". Majoritatea oamenilor încep să numere, iar cei care se gândesc mai mult răspund: "Două!". Răspunsul este de fapt: "Nici unul". Moise nu a avut niciodată o arcă, ci Noe. Atunci când accentuați "fiecare specie" primiți un răspuns diferit de cel care ar fi fost furnizat dacă ați fi accentuat "Moise", situație în care păcăleala devenea evidentă. Iată un alt exemplu: Când, în istorie, Australia a început cu A
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și monstruoasă, lehamitea, spleenul, atavismul. Tatăl, fascinat de „formele extreme, echivoce și problematice”, este un profet dezlănțuit În violente diatribe contra unui Demiurg rival, dar el este, mai ales, un Noe nocturn, somnambulic, care salvează, din nou și din nou, arca propriei sale creații și, prin aceasta, dreptul inalienabil al fiecăruia de a-și revendica și Întruchipa singularitatea, creativitatea, zonele echivoce, populate de „ființe semiorganice”, un fel de „pseudovegetație și pseudofaună” pe care doar geniul copilăriei, care este uneori geniul, pur
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
154-162, passim; George Ivașcu, Nicolae Filimon, București, 1977; Tudor Olteanu, Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977, 366-376; Pillat, Itinerarii, 81-87; Dicț. lit. 1900, 351-354; Nicolae Filimon interpretat de..., îngr. și pref. Gabriela Danțiș, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 106-119, passim; Piru, Ist. lit., 97-99; Anghelescu, Scriitori, 113-149; Valentin Tașcu, Nivele sociale - nivele de lectură în romanul lui Nicolae Filimon, DFC, 1-15; Papahagi, Critica, 22-38; Țeposu, Viața, 17-23; Cornea, Itinerar, 105-150; Cosma, Geneza, 81-83, 93-103, passim; Constantin Mateescu
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
temă, de neocolit. SCRIERI: Galeria oamenilor politici, București, 1935; ed. București, 1991; Eroii revoluției ruse, București, 1937; ed. București, 1938; Galeria dictatorilor, 1938; Oameni și aspecte din istoria aromânilor, București, 1940; Fiul lui Dumnezeu. Fiul Omului, I-III, București, 1942-1943; Arca lui Noe, București, f.a. Repere bibliografice: Anton Balotă, „Galeria oamenilor politici”, CL, 1936, 1-3; G. Călinescu, „Galeria dictatorilor”, ALA, 1936, 799; C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938, 4; C.G. [Const. Gerota], „Eroii revoluției ruse...”, CL, 1938, 1-5; N. Crevedia
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
din Des hommes illustres (1993), un al doilea roman tradus În românește, tot la Dacia, tot de către Yvonne Goga). Fiecare habitat are, În romanele lui Rouaud, madlena lui. Proza anilor ’90, și cea rouaudiană nu face excepție, nu este o arcă a lui Noe după potop, ci un adăpost temporar În care viața se desfășoară sub semnul provizoriului. Trăsătura esențială a relației autorului cu personajele sale, În literatura scrisă de Jean Rouaud, este solidaritatea, dar nu una declamatorie, nu una care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Complexul lucidității, București, 1972; Crohmălniceanu, Literatura, I, 478-482, 484-486; I. Negoițescu, Anton Holban, ARG, 1972, 1; Vlad, Convergențe, 237-255; Rotaru, O ist., II, 308-312; Const. Ciopraga, Romanul-revelație în locul romanului-povestire, CL, 1973, 21; Manolescu, Teme, II, 9-11; Protopopescu, Romanul, 115-174; Manolescu, Arca, II, 161-188; Mihai Zamfir, Structura semi-absenței, VR, 1982, 8; Aurel Sasu, Anton Holban: o filosofie a refuzului, DFC, 241-262; Al. Călinescu, Holbaniana, CL, 1983, 12; Anania, Rotonda, 84-102; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 132-165; Trandafir, Dinamica, 205-220; Silvia Urdea
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
coordonator și pref. Al. Oprea, București, 1979; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, 1980, 26-106; Papahagi, Eros, 46-57; Alexandru George, Mateiu I. Caragiale, București, 1981; Mariana Vartic, Mateiu Caragiale: mitologie și viziune asupra lumii, DFC, 263-289; Steinhardt, Critică, 14-26; Manolescu, Arca, III, 76-79, 100-109; Țeposu, Viața, 55-61; Scarlat, Ist. poeziei, II, 195-198; Mateiu I. Caragiale interpretat de..., îngr. și pref. Alexandru George, București, 1985; Călinescu, Biblioteci, 67-74; Manolescu, Teme, VI, 66-75; Zamfir, Cealaltă, 32-39; Negoițescu, Ist. lit., I, 223-224; Petru Mihai
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Șaptesprezece, Reșița, 1999; Cap și pajură, Reșița, 2000; Orchestra neagră, București, 2001; Absurdistan, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Gheorghe Tomozei, „Balade vesele și triste scrise prin cârciumi comuniste”, L, 1992, 10; Jeana Morărescu, Tragism și ironie, L, 1994, 4; Lucian Vasiliu, Arca lui Noe, DL, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Poeți din Banat, O, 1995, 4; Dan Silviu Boerescu, Ciocane fără seceri, LCF, 1995, 16; Gheorghe Mocuța, Întunecatul Chichere, „Arca”, 1995, 10-12; Lucian Alexiu, Casa Faunului, Timișoara, 1996, 184; Simona Constantinovici, Arta de
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
62-70; Raicu, Practica scrisului, 238-245; Simion, Scriitori, I, 533-542; Dobrescu, Foiletoane, I, 68-77; Mihăilescu, Conceptul, II, 126-132; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 70-92; Băileșteanu, Refracții, 198-205; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 156-172; Iorgulescu, Critică, 104-108, 220-222; Iorgulescu, Ceara, 214-221; Manolescu, Arca, III, 223-233; Vlad, Lectura rom., 165-171, 179-181; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Ghițulescu, O panoramă, 276-279; Manea, Contur, 36-40; Condurache, Portret, 41-44; Raicu, Fragmente, 335-339; Iorgulescu, Prezent, 121-129; Holban, Profiluri, 184-203; Regman, De la imperfect
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
evoluează. În centrul operei lui E. Vonarburg se află o problematizare a diferenței sexuale și a consecințelor ei de orice ordin. Să țină oare aceasta de politică? Ne putem pune această întrebare. În Eon (Vonarburg, 1984), ne aflăm pe o arcă stelară care are intenția de a ateriza pe o planetă îndepărtată. Atingerea acestui scop va solicita mai multe generații, de unde și necesitatea de regenerare. Această arcă este originală, este vorba despre o structură organică în care a fost programat un
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
politică? Ne putem pune această întrebare. În Eon (Vonarburg, 1984), ne aflăm pe o arcă stelară care are intenția de a ateriza pe o planetă îndepărtată. Atingerea acestui scop va solicita mai multe generații, de unde și necesitatea de regenerare. Această arcă este originală, este vorba despre o structură organică în care a fost programat un computer pentru a clona oamenii, cu scopul de a menține un echipaj operațional. Totuși, la capătul a numeroase generații, cultura acestor clone s-a pierdut. Și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a fost programat un computer pentru a clona oamenii, cu scopul de a menține un echipaj operațional. Totuși, la capătul a numeroase generații, cultura acestor clone s-a pierdut. Și fără să înțelegem, la prima vedere, de ce Vasul a devenit Arca, preluând controlul asupra vasului, apoi supunând computerul și programele lui de clonare. Acesta din urmă începe să producă gene de tip XX deci femei în vederea unei reproduceri umane sexuate, nu prin clonare. "Tipii", confruntați cu primele rezultate, consideră că este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în dezvoltare, la nivele diferite, fiind dată de coeziunea și adaptabilitatea familiei (Patterson, 2002). Cercetările întreprinse pe familii de imigranți subliniază doi factori constitutivi ai rezilienței familiei (Ionescu, 2008): valorizarea familiei de către toți membrii ei și promovarea unei viziuni de „arcă sacră”asupra familiei; familia apare ca o barcă salvatoare care-i duce pe toți membrii împreună, salvându-i și ținându-i laolaltă; recunoașterea importanței familiei lărgite ca sursă necondiționată de căldură, sprijin afectiv și economic. Alți factori componenți ai rezilienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dispunem în prezent. În La chair des mots (1998) filosoful francez demonstrează logica încarnării Verbului: acțiunile unui personaj devin poezie în măsura în care valoarea lor descriptivă e dublată de una profetică. Exemplul pe care îl dă e cel al unui episod biblic, arca lui Noe99. Ca fapt biografic, arca e obiectul unei fabricații și ea implică descrierea unui șir de operațiuni de proiectare, realizare etc. Însă în planul narațiunii veterotestamentare ea e o anticipare a mântuirii - anunțând venirea lui Hristos și posibilitatea salvării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
des mots (1998) filosoful francez demonstrează logica încarnării Verbului: acțiunile unui personaj devin poezie în măsura în care valoarea lor descriptivă e dublată de una profetică. Exemplul pe care îl dă e cel al unui episod biblic, arca lui Noe99. Ca fapt biografic, arca e obiectul unei fabricații și ea implică descrierea unui șir de operațiuni de proiectare, realizare etc. Însă în planul narațiunii veterotestamentare ea e o anticipare a mântuirii - anunțând venirea lui Hristos și posibilitatea salvării păcătoșilor. Prin acțiunile lui Noe e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de drum, nașterea valorilor spirituale. Câteva lucruri mi se par notabile aici. Mai întâi, confuzia în care se scaldă această poetică. Jacques Rancière a arătat că Noe în fabula biblică îndeplinește simultan două roluri. El este meșteșugar, cel care construiește arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu al mântuirii. El e în același timp personaj și scriitor. Ca protagonist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
valorilor spirituale. Câteva lucruri mi se par notabile aici. Mai întâi, confuzia în care se scaldă această poetică. Jacques Rancière a arătat că Noe în fabula biblică îndeplinește simultan două roluri. El este meșteșugar, cel care construiește arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu al mântuirii. El e în același timp personaj și scriitor. Ca protagonist al unei alegorii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fălos, Tătarul cel ascuns și crud și Țepeluș cel neastâmpărat. Și acest vultan al vârtoșeniei neamului zace prefăcut în pământ în acel ungher binecuvântat al Putnei. O fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea lui Avram din Ierusalim, arca alianței din templul lui Solomon; sfântă o fi Acropola Atenei; sfânt Capitoliul Romei; sfânt numele Sionului, Araratul, Siania, Sfetagora. Dar lespedea ce acoperă cu litere mari săpate pe dânsa trupul marelui Ștefan e mai sfânt ca toate, căci acolo au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îl găzduiește carne omenească. Zeus îi pedepsește transformându-i în lupi și provocând un potop care trebuie să înece toată seminția omenească (după cum făcuse Dumnezeu în Geneză cu potopul pentru că găsea că oamenii sunt prea răi). Avertizat, Decalion construiește o arcă și își salvează familia. Și aici, trădarea ritului ospitalității duce la o pedeapsă devastatoare. Aceeași schemă este reluată în alte povești cu, de exemplu, vizita lui Zeus și a lui Apollon (însoțiți poate de Poseidon) la Macello care, împreună cu mama
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din asta!". Revăd 95,cu bucurie, filmul Senatorul Melcilor al lui Mircea Daneliuc și-mi amintesc de metafora corabiei neterminate a lui Miron. Nu am construit nici măcar o mică barcă din lemn, dar ce să mai vorbim despre o posibilă Arcă a lui Noe în care să ne îmbarcăm cu toții și să pornim spre zările mult visate ale unei alte lumi. In lipsa unui proiect românesc de societate, Vârtosu, senatorul din film, și-a permis să se așeze în fața noastră arătându
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]