4,072 matches
-
dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea în șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E toamnă, iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu tei, Bătrânul meu blajin ca pâinea caldă Va spune iar povești la nepoței. Copilăria
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
amândoi pentr-un strop de mai bine, Și din clipe-adunăm viul vieții și-o moarte, Bucurii și dureri, zâmbete și suspine, Tot ce-avem pe din-două, între noi se-mparte... Matematica sorții o-nvățăm numărând Anii grei ce-și așează argintiul în plete Călători ce-și urmează visul lor căutând O iubire, să-și simtă sufletele complete... Referință Bibliografică: Nostalgia iubirii / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2319, Anul VII, 07 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
-n borcane, în sticle, prin beciuri de frica brumei stropită de lupii toamnei. Se-agață punțile de struguri în cârlige prin poduri de case. Ecoul lupilor de brumă sperie totul. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Roua cu buze argintii se așează mereu pe cumpeni de fântâni, iar vântul cu obraji de brumă ne catifelează datoria recoltei. Glasul frunzelor fugite din pomii care-și țineau rodele-n pumni mărturisesc păcatele vântului vânăt. Adierea nichito-stănesciană ne aerisește sufletele. Până și noi ne
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
cerului și mângâiai trupul meu din pielea unei amante trimise de întâmplare, de inima mea să-ți iasă-n întâmpinare? Ți-am spus că viața nu e decât o joacă cu reguli simple și duioase cu guri deschise spre săruturi argintii aruncate de univers în neant pentru ca noi să le prindem pe alte buze străine, anodine, cu arome de cafea pregătită la un local fistichiu Ți-am spus eu că mă vei regăsi în fiecare femeie pe care o trimit să
ȚI-AM SPUS... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381394_a_382723]
-
de colo-colo. Zgomotul era foarte palpabil, aproape material, asemănător cu picăturile de ploaie pe care le simți pe piele, dar care nu te udă. Simțurile văzului și auzului nu erau separate ca pe Pământ. Puteam să aud frumusețea acelor corpuri argintii care fluturau deasupra mea și puteam să văd cântecul lor vesel și zglobiu. În această lume nu puteai să te uiți sau să auzi ceva fără să devii o parte din acel lucru și totuși, în mod misterios, nu atingeai
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
puritatea. Iarna poate fi de poveste („Voaluri de aburi”) și gerul, stăpân pe cosmic și terestru, devine artizan: „Iarna”(„Culori în iubire”), „Februarie între oglinzi”(„Cuvinte de dor”). Miracolul primăverii aduce zâmbet, prevestind schimbarea așteptată. O descrie cu delicatețe: „Șal argintiu ți-alunecă pe umeri/ Și cântă cald zefirul în ramurile goale/ Din cenușiul norilor începi să numeri/ Ploile-n dans dantelate pe poale./ Se deschide primăvara ca-n poezie/ Și-aprinde firea-n muguri și flori albe...” („Sărutul primăverii” în
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
cerului și mângâiai trupul meu din pielea unei amante trimise de întâmplare, de inima mea să-ți iasă-n întâmpinare? Ți-am spus că viața nu e decât o joacă cu reguli simple și duioase cu guri deschise spre săruturi argintii aruncate de univers în neant pentru ca noi să le prindem pe alte buze străine, anodine, cu arome de cafea pregătită la un local fistichiu Ți-am spus eu că mă vei regăsi în fiecare femeie pe care o trimit să
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
mă căutai în sufletul ceruluiși mângâiai trupul meu din pielea unei amantetrimise de întâmplare, de inima mea să-ți iasă-n întâmpinare? Ți-am spus că viața nu e decât o joacăcu reguli simple și duioasecu guri deschise spre săruturi argintii aruncate de univers în neantpentru ca noi să le prindem pe alte buzestrăine, anodine, cu arome de cafea pregătităla un local fistichiuți-am spus eu că mă vei regăsi în fiecare femeiepe care o trimit să te iubească...Ți-am spus
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
cu oaste năprasnică, să cotropească ținuturile ce i-au fost interzise de către Demiurg. Munții privesc neputincioși cum rostul naturii se schimbă. Crestele lor lipsite de veșmântul firesc al zăpezilor milenare, își ascund rușinate frunțile dezgolite indecent, chemând în zadar troienele argintii trimise în exil, să dispară nefericite, înghițite de apele lacome ale mării. Doar vântul deznădăjduit mai execută ordinele absurde ale Stăpânei, rămasă fără oaste și fără muniție. Furia ei se revarsă peste țărmurile încremenite sub suflarea-i geroasă, construind fantasme
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
strop de noroc. Unii trudesc din greu pentru-un pol, alttul face avere diintr-un singur gol. • Plecând victorios din arenă, un taur s-a pomenit distins cu-un trofeu de aur. • Fiecare se apără precum mintea-i scapără. Pe luciul argintiu, alunecă frumoasa... la braț cu un tânăr de un blond auriu. De când a devenit un as, nici cu prăjina nu-i ajungi la nas. Nu sunt victorii ușoare, nici pierderi ruinătoare. • Și sportivii îmbătrânesc deși cu forță se împotrivesc. • Pe când
GÂNDURI REBELE (2) – DESPRE SPORT de HARRY ROSS în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374439_a_375768]
-
nenuntită, Tu pururea prea fericită! Cuvântul fiindu-ți setea de a renaște din mișcătoarea ei plăcere, În straturile primăverii se răspândește tantra de-o blândă adiere. Lumina-ți prinde safirul în păru-ți straveziu, Durerile dispar prin farmec în labirintul argintiu. Nopțile noastre înaripate fiind vis de dor în culori, Atingeri de soare în zile luminate ale unei dulci primăveri, Purtându-ne pe aripi frânte de dor, pe căi neștiute, Privim la frumuseți negrăite prin fuga gândurilor neîmblânzite. Încălzeam cuvintele în
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
un albastru deschis, acoperit de pernițe albe, pufoase, cu marginile din volănașe dantelate și înfoiate. Cât de mic era, putea să ocrotească câteva lanuri galben-aurii și mănoase de grâu și porumb, care-l așteptau voioase să-și reverse picăturile sale argintii asupra lor. Se jucau fericite, legănându-se în toate direcțiile, în lumina razelor strălucitoare ale soarelui , pe care le absorbeau cu nesaț și se scăldau în șuvoaiele delicate de picături de mărgăritare. Și-atunci firele de grâu creșteau, creșteau și
,,POVESTEA FULGILOR DE NEA” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373361_a_374690]
-
senină, castă ca Athena, orgolioasă ca și Casiopeea. Mă iei la braț și urcăm împreună sub clar de lună într-o nacelă cât o jumătate de nucă, purtată în zbor de o pasăre colibri, amândoi înveșmântați în raze de lumini argintii ca în haine de bal, tu purtând la gât o salbă din bătăile inimii mele, eu purtând pe cap o coroană de luceferi încă nenăscuți, tu fredonând rapsodii în cinstea primăverii, eu declamând tăceri impermeabile, de Shakespeare. Urcăm, urcăm și
OMNIA VINCIT AMOR! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373368_a_374697]
-
-o turmă, Mergând spre staul, la apus. Se-nchide zarea spre izvoare. Se strânge viața în culcuș. Pădurea-și pierde din culoare, Când astrul scade din urcuș. Iar în înalt, doar vântu-adie, Veghează peste-a vieții taină. Din ceruri, luna argintie, Pictează-a nopții neagră haină. *** Referință Bibliografică: Privesc pâraiele în urmă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PRIVESC PÂRAIELE ÎN URMĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373409_a_374738]
-
jur - Iubirea noastră geme sub dogoare, Solar, revendic ultima prinsoare, Încerc o reverie cu retur. Dar nu se poate... Simt.. E prea târziu A respira o simplă amăgire. Din toate va rămâne-o amintire Spre vremuri noi, cu tâmple-n argintiu. Pictura "Nud Nicolae Grigorescu" Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) ( vol " Rug de stele " ) Referință Bibliografică: PĂCATE / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul V, 17 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile
PĂCATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373421_a_374750]
-
văd unul agățat de năsuc Și este sigur că te pișcă un pic Cine a numărat stropii de ploaie Ce ți-au udat părul ca spicul de grâu? Iată un strop pe-o codiță bălaie Sclipește în soare și e argintiu Te-a întrebat cineva de ți-e foame Când căutai prin gunoi un covrig? Iată un șirag să ai de mâncare Să te întremezi și să-ți treacă de frig Oare ți-a văzut cineva rănile Din sufletul tău amărât
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
regăsesc în trupul meu cicatrizate în formă de tine vreau să-ți trimit toate cuvintele nerostite să-ți redau clipele în care te țineam prizonier te voi înapoiă vieții...te voi înapoiă vieții apoi mă voi înaltă că un abur argintiu că o jertfă necurmata Referință Bibliografica: Ca o jertfă necurmata / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CA O JERTFĂ NECURMATĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373504_a_374833]
-
la sediu, Dodo dădu în fața blocului său peste un Cosmin Matei agitat, care nu mai semăna defel cu inspectorul stăpân pe sine, arogant și atoateștiutor care îi fusese coleg de echipă. - Haide, urcă, deschise în fața lui Dodo portiera mașinii lui argintii, ultimul model de Audi, achiziție nouă, în care bobocul nu mai fusese invitat niciodată să intre. Ajunseră în parcarea instituției în mai puțin de șase minute. - Stai puțin, că am o vorbă cu tine! Dodo se întoarse în scaun, gata
MARE GRIJĂ LA CE FACI! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373537_a_374866]
-
regăsesc în trupul meu cicatrizate în formă de tine vreau să-ți trimit toate cuvintele nerostite să-ți redau clipele în care te țineam prizonier te voi înapoia vieții...te voi înapoia vieții apoi mă voi înălța ca un abur argintiu ca o jertfă necurmată ... Citește mai mult Prea nefirești îmi par uneori toate lucrurileșeile au căzut de pe caii ce alergau pe urmele talete sprijineai cu tâmpla de sufletul meuîn timp ce depărtarea-mi scobea caverne în oasenu desfăcusem bine aripile
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOAPTE ARGINTIE Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Noapte argintie Emilian Oniciuc- 20.12.2016 Printre liniștile albe cu miros de scorțișoară, Glasul iernii se strecoară pe argintatele poteci, Aducând din depărtare într-
NOAPTE ARGINTIE de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371322_a_372651]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOAPTE ARGINTIE Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Noapte argintie Emilian Oniciuc- 20.12.2016 Printre liniștile albe cu miros de scorțișoară, Glasul iernii se strecoară pe argintatele poteci, Aducând din depărtare într- o nestemată seară În divină- mpreunare, fluturii platini și reci... Într- o dumbravă uitată purtând dor de
NOAPTE ARGINTIE de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371322_a_372651]
-
gheață; Cu desagi e prea plinuță și aplecată într- o parte Dar un moș o ține bine, hohotind prin barba creață...! ( Cu drag pentru copiii mei: George, Bianca, Mihai, Andrei și Mirela ) Emilian Oniciuc- 20.12.2016 Referință Bibliografică: Noapte argintie / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2181, Anul VI, 20 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NOAPTE ARGINTIE de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371322_a_372651]
-
degetelor... Mi-ai ținut sufletul în mâinile tale puternice, Dar nu ai știut Că e atât de fragil, Încât până și o adiere ușoară Îl poate răni sau destrăma... Mi-ai mângâiat părul castaniu, Dar nu ai înțeles Că firele argintii de la tâmple Sunt clipele de durere Presărate în calea mea de viață... Mi-ai atins ochii cu privirea, Fără să știi Că roua de pe pleoape E rodul tristeții adânci, Care m-a prins în mrejele ei... Mi-ai sorbit răsuflarea
N-AI ÎNȚELES... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371464_a_372793]
-
ca o sfântă hrană, Cum aprins în mine-i dulcele fior... Dulce de făptura-ți ce fioru-mi poartă Jăruindu-mi focul purului păcat, Încrezător în noi, încrezător în soartă: Juvenile clipe care au plecat... Ca un fum albastru-n facla argintie, Se strecură tainic stele scânteind, Povesti de iubire, scrise pe hârtie Ninsă ca în iarna unui tandru gând; Clipele din ierni demult înghețate, Nea de vechi regrete topite-n sărut Ca buzele de fragă, dulci și minunate, Ce-au topit
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
lemnul ca o sfântă hrană,Cum aprins în mine-i dulcele fior...Dulce de făptura-ți ce fioru-mi poartăJăruindu-mi focul purului păcat,Încrezător în noi, încrezător în soartă:Juvenile clipe care au plecat...Ca un fum albastru-n facla argintie,Se strecură tainic stele scânteind,Povesti de iubire, scrise pe hârtieNinsă ca în iarna unui tandru gând;Clipele din ierni demult înghețate,Nea de vechi regrete topite-n sărutCa buzele de fragă, dulci și minunate,Ce-au topit iubirea, ori
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]