4,609 matches
-
inducerea prin mesaj a unor reacții emoționale și a fricii crește efectul persuasiv, însă numai dacă acestea nu depășesc o anumită valoare. Reacții emoționale foarte puternice și cu deosebire o mare frică pot demobiliza indivizii de a fi atenți la argumentarea logică și de a acționa. Sau, simțindu-se atât de amenințați, ei resping mesajul. Același conținut de idei transmis prin canale diferite și în forme diferite are influențe distincte asupra audienței. Ordinea în care ideile sunt prezentate, inserarea mesajelor într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Și aceasta înseamnă, în primul rând, cum și cât afectează interesele și valorile de bază ale individului problema discutată. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptabile. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc mai multe și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile dereferință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aici: persuasiunea prin ruta centrală și cea prin ruta periferică. În ruta (calea) centrală, indivizii scrutează cu mare atenție informația primită, o analizează critic și o interpretează, dezvoltând răspunsuri cognitive complexe. În acest caz deci, tăria și consistența logică a argumentării din partea sursei determină primordial schimbarea de atitudini. În ruta periferică, oamenii sunt mai mult influențați de aspecte exterioare conținutului mesajului, în primul rând de caracteristicile sursei (prestigiul ei, asemănarea și atractivitatea), dar și de forma mesajului (sunete și imagini) și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mulți oameni modul cel mai simplu de apărare față de persuasiune este respingerea în bloc a comunicării, fără să mai recurgă la procedee de minimalizare a sursei sau mesajului. Totuși, în societățile moderne și democratice mai cu seamă, indivizii raționează asupra argumentării aduse de comunicator. Ceea ce nu înseamnă că o și acceptă, ci că, atunci când sunt predispuși la rezistență față de schimbare, ei aduc contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau doar în gând, subiecții umani produc argumente care să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
majorității, în cadrul căreia studiile au arătat că mai des folosită este formula de majoritate cu două treimi. Cercetările arată, totodată, că în viața reală a grupurilor o pondere însemnată o are și regula învingerii adevărului, prin care, folosindu-se persuasiunea, argumentarea rațională ajunge să câștige o opinie, chiar dacă aceasta a fost la început minoritară. De subliniat că respectiva regulă nu trebuie confundată cu impunerea, prin amenințări sau mecanisme autoritare (așa cum se întâmpla în societățile totalitare), a unor decizii, care sunt doar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mesajului are impact diferit în funcție de nivelul cultural al publicului. Pentru un public mai puțin instruit, argumentele de ordin afectiv-emoțional sunt mai puternice. O dată cu ridicarea nivelului de școlaritate, cu lărgirea orizontului de cunoaștere, oamenii sunt tot mai mult sensibili la o argumentare de tip rațional. Bineînțeles însă că acompanierea mesajului ideatic cu mesaje ce se adresează mai mult senzorialului și emoționalului (imagini vizuale, muzică etc.) amplifică influența. Industria reclamei profesează acest principiu ca unul fundamental. La nivelul receptorului contează o serie de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al afectivității, de la entuziasm (eruptiv și solemn) și până la dispreț. [...] Talentul ei literar, remarcabil, se manifestă cu predilecție în dramatizarea ideilor [...]. Chiar și când este vorba doar de idei, și nu de personaje, ea reușește să realizeze un spectacol, al argumentării, al contrazicerii, al reducerii la absurd. Povestită de Monica Lovinescu, viața ideilor devine la fel de importantă și pasionantă ca viața. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: L’Amérique n’a pas encore parlé (în colaborare cu Virgil Ierunca), Paris, [1949]; Unde scurte, Madrid, 1978
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
student spune că metodele activ-participative sunt consumatoare de timp, la o întrebare ulterioară va spune că este așa pentru că a aflat asta la ora de pedagogie. Dacă îl vom întreba de ce crede că pedagogia afirmă asta, el va răspunde conform argumentării circulare: „Deoarece metodele activ-participative sunt chiar consumatoare de timp!”. Am insistat asupra acestui fenomen deoarece am observat că o astfel de argumentație circulară este folosită deseori în activitatea curentă de către elevi și studenți; iată de ce considerăm că sunt deosebit de necesare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vă face plăcere, nu este așa? Dar dacă ar trebui să renunțați la mai multe obiceiuri plăcute în același timp?; - o critică trebuie completată cu un mesaj nonverbal pozitiv, de apropiere, de relaxare, destindere, dându-se curs și sferei de argumentare și motivare a persoanei criticate, deoarece, din perspectiva sa, cel incriminat crede că are dreptate (este motivul pentru care a și adoptat respectivul comportament). De altfel, trebuie spus că utilizarea criticii trebuie să fie întotdeauna în relație directă cu folosirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
definiții a situației focalizate mai mult pe obiectivele comune decât pe dorințele sau cerințele individuale; 3) dezvoltarea unor abilități de prezentare a argumentelor și dezvăluire a motivelor, precum și a soluțiilor probabile. Pentru aceasta, preluându-l pe Crable, Goodall Jr. caracterizează argumentările drept „procese de comunicare ce urmăresc prezentarea unor poziții și furnizarea unor motive pentru care audiența ar trebui să le creadă pe acestea” (Goodall Jr., 1990, pp. 46-47), relatările/narațiunile definind abilitatea de a ne povesti experiența pe trei axe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt deosebit de importante în activitatea de negociere; de altfel, putem spune că și în sens didactic, în pregătirea - spre exemplu - a viitorilor profesori, modul în care ei prezintă o anumită informație trebuie să se subsumeze acestor procese. Extinzând sfera de argumentare, putem să afirmăm că, între anumite limite, predarea-învățarea se prezintă și ca un proces extrem de complex de negociere. J.M. Hiltrop și S. Udall identifică cinci perspective definite drept cele mai frecvente greșeli într-o negociere: - sindromul „sensului unic” apare atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doua paradigme de evoluție, apare focalizarea nu pe ceea ce-i apropie pe membrii echipei, ci pe ceea ce-i desparte, pe elementele de diferență dintre ei. Aceste diferențe, uneori recunoscute și tolerate anterior prezentei etape, devin puncte centrale pentru discuții și argumentări. Coechipierii își găsesc arii de interes noi și vorbesc din ce în ce mai puțin despre asta în cadrul echipei respective. 2) Superficializarea Din ce în ce mai puțină informație este schimbată de către membrii echipei. În acest stadiu, fiecare punct de conflict în interrelaționările multiple din grup pare mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că membrii grupului se arată interesați de opinia lui, este ascultat și chiar încurajat să se exprime; e o etapă care utilizează un efect de contagiune de tip brainstorming, în sensul că tematica discuției se lărgește continuu în orizontul de argumentare; 2) faza neutră. Acum deviantul e ascultat, dar, cum sfera topicii s-a lărgit extrem de mult în prima etapă, nu mai este necesară o atitudine atât de divergentă față de activitatea grupului cum e cea a acestuia. Deviantul pare că părăsește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-un grup unde n-ar fi existat subiect-partener. Explicația pe care o putem da acestui fenomen se situează pe intervalul a două paliere, relativ convergente. • Subiectul respectiv suferă o acțiune de „ancorare”. Mai exact, el a găsit deja o argumentare și raționalitate pentru răspunsul său contrar evidenței perceptive, dar conformist grupului. Adoptarea unei poziții corecte ar cere acum un efort însemnat prin căutarea nu numai a unor argumente în favoarea acesteia, ci și a unor contraargumente la propriile raționalități anterioare. Acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
totuși într-o manieră sistemică și riguroasă aceeași realitate. Practic, putem folosi modelul vechilor școli de gândire - adaptat unor metode de interacțiune didactică moderne - prin care îi vom cere, spre exemplu, fiecărui cursant în parte să elaboreze un proiect de argumentare a unei probleme în care acesta crede. După ce va prezenta în fața celorlalți acel referat (considerăm important de subliniat necesitatea unei atmosfere festive, de certificare și încurajare a efortului depus, precum și de dezvoltare a unei identități a grupului respectiv), îi vom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alese, 1996, p. 263). Deși cumulul tuturor acestor tendințe și factori cu importanță acțională directă ne trimite spre o perspectivă conform căreia interacțiunile în cadrul grupului favorizează strict dezvoltarea unei soluționări echilibrate, a unei valori ce întâlnește media opiniilor membrilor, în argumentarea fenomenului de influențare și conformare la opinia grupului avem de-a face și cu un fenomen invers, un fenomen mai dificil de explicat: este vorba despre polarizarea grupului. În esență, polarizarea grupului înseamnă că grupul produce întărirea tendințelor de dezbatere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
etapa descoperirii soluției (adaptare după Isaksen și Treffinger) Utilizarea unei astfel de fișe (criteriile înscrise drept capete de listă pot fi mult mai multe, definite de nevoile și situația concretă) sporește raționalitatea alegerii și diminuează apariția unor conflicte legate de argumentarea alegerii unei soluții anume. ¬ Descoperirea acceptării. Această ultimă etapă include: - punerea planului rezultat în acțiune; - îndeplinirea soluțiilor; - punerea tuturor elementelor într-un tot pentru a putea funcționa ca atare; - detectarea potențialului de îmbunătățire etc. Pentru realizarea completă a procesului de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un moment de învățare maximă. 13.3.2.2. Controversa creativătc "13.3.2.2. Controversa creativă" Herreid (online) observă că, spre deosebire de tehnica dezbaterilor (debate), unde se pare că cei care sunt implicați în dispută sunt mai interesați să câștige argumentarea decât să se ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai aproape de situațiile obișnuite de viață. Astfel, de multe ori nu putem aprecia că adevărul se află într-o singură parte; de aceea, multe dintre argumente sunt mai aproape de realitate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în 1996 de către Barbara Watters este al doilea tip de controversă structurată și presupune doar șase pași: (1) topicul controversat este prezentat participanților; (2) fiecare cursant lucrează singur în cercetarea literaturii de specialitate și alcătuiește - în scris - un document incluzând argumentări ale celor două perspective propuse de problematică; (3) în clasă, sunt formate microgrupuri de cursanți, la jumătate dintre cei prezenți cerându-li-se să desfășoare un joc de rol pro, iar celeilalte jumătăți contra, fiecare grup alegându-și cele mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceleiași idei/moțiuni; o echipă este cea afirmatoare, ea prezentând argumente favorabile moțiunii, iar cealaltă, numită negatoare, prezintă idei opuse. De menționat faptul că cele două „cazuri” nu trebuie să evolueze paralel, ci ideile trebuie să se întâlnească pe câmpul argumentării. Moore (1994, pp. 207-208) susține că într-un debate sunt necesare următoarele etape generale: - moderatorul introduce topicul participanților; - fiecare participant face o scurtă, formală prezentare; persoana care cronometrează prezentările îl atenționează pe cel care prezintă când timpul se apropie de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
public; putem consemna tehnica prezentată mai sus drept un pas important, dar insuficient în dezvoltarea individului în raport cu grupul și cu colectivitatea. Iată de ce un alt tip de buzz group, și anume numbered students, ni se pare mai util în perspectiva argumentării noastre; în principiu, se respectă structura pe care am amintit-o, dar fiecare elev/student din grupurile respective primește un număr. În acest caz, fiecare dintre ei este responsabilizat să asculte, să participe și să sumarizeze ideile grupului său, deoarece
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
New Jersey. Rubin, J.Z.; Pruitt, D.G.; Kim, S.H. (1994), Social Conflict. Escalation, Stalemate and Settlement, McGraw-Hill, Inc., New York. Rudică, T. (2006), Psihologie umană și paradoxuri ale existenței, Editura Polirom, Iași. Rybacki, K.; Rybacki, D. (2004), O introducere în arta argumentării, Editura Polirom, Iași. Rybacki, K.; Rybacki, D. (2005), Arta argumentării, Editura Polirom, Iași. Sarason, B.S. (1999), Teaching as a performing art, Teacher College Press, New York. Sălăvăstru, D. (2004), Psihologia educației, Editura Polirom, Iași. Schechner, R. (1985), Between Theatre and Anthropology
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Social Conflict. Escalation, Stalemate and Settlement, McGraw-Hill, Inc., New York. Rudică, T. (2006), Psihologie umană și paradoxuri ale existenței, Editura Polirom, Iași. Rybacki, K.; Rybacki, D. (2004), O introducere în arta argumentării, Editura Polirom, Iași. Rybacki, K.; Rybacki, D. (2005), Arta argumentării, Editura Polirom, Iași. Sarason, B.S. (1999), Teaching as a performing art, Teacher College Press, New York. Sălăvăstru, D. (2004), Psihologia educației, Editura Polirom, Iași. Schechner, R. (1985), Between Theatre and Anthropology, University of Pennsylvania Press, Philadelphia. Schermerhorn, J.; Hunt, J. (1998
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Hippona, iar unele și la Cartagina. După cum observă Pincherle, „există în acele discursuri o ușurință și o spontaneitate a expresiei, o vioiciune a coloritului, o fervoare și, în același timp, multă căldură umană, la care nu ne-am aștepta în argumentarea adesea întortocheată și pedantă a anumitor pagini din marile tratate... E uimitor cum el știe să expună și să clarifice chestiunile cele mai dificile, să se apropie de sufletul ascultătorilor și să vorbească la fel ca un om obișnuit”; iar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tema abordată într-un mod insolit - și tocmai de aceea cu totul nou -, adică prin prisma logicii aristotelice, fără a recurge deloc la știința biblică, folosită de obicei de Sfinții Părinți la concilii și de către scriitorii bisericești în sprijinul propriilor argumentări, trebuie să considerăm că Boetius s-a gîndit că ar putea să rezolve problema teologică folosindu-se exclusiv de instrumentele logicii. Sigur, această ipoteză de lucru lasă deoparte esența credinței creștine, dar nu e atît de absurdă pe cît ar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]