1,340 matches
-
extrem de bine citită (de pildă, pe marii scriitori germani îi citise chiar în original și aprecia mult de tot traducerea lui Faust al lui Goethe, în limba română.-de Șt. Augustin Doinaș) - poate și rod al școlii germane-vie în discuții argumentative, chiar și la vârsta ultimei bătrâneți-cum ei înseși îi plăcea să remarce nu fără un oarecare spirit persiflant. Detaliul cel mai bătător la ochiul celui care o vedea pentru prima oară, era privirea. Aceasta îți dădea convingerea că, ori de câte ori afirma
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
timp de omul religios, filosof sau de omul pur și simplu este și aici amintită cu o notă elegiac-resemnată: Grandorile mărșăluiesc prin pâine / cum sufletul într-un nărav de câine. Textele poetice ale lui Valentin Predescu au, de obicei, construcție argumentativă: ipoteza lansează un gând, apoi cea mai mare parte a poeziei constituie argumentarea, pentru ca, în concluzie, să se reia și să se accentueze teza. În această cheie poate fi citit și volumul în ansamblu, ca o demonstrație a necesității visului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cooperare la nivelul unui grup și predarea achizițiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. Ca toate celelalte metode de învățare prin cooperare și aceasta presupune următoarele avantaje: "-" Stimularea încrederii în sine a elevilor; "-" Dezvoltarea abilităților de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului ; "-" Dezvoltarea gândirii logice, critice și independente; "-" Dezvoltarea răspunderii individuale și de grup; "-" Optimizarea învățării prin predarea achizițiilor altcuiva. Mozaicul presupune următoarele etape: "-"Împărțirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceștia primind câte
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
Mario Praz, Koenraad W. Swart sau David Weir contextualizează istoric coordonatele decadenței, imaginând-o ca "tranziție" și "extensie a romantismului". A.E. Carter, Guy Michaud, Gilbert Durand și Norberto Bobbio sunt autorii pe ale căror explorări Mitchievici își consolidează seria argumentativă ce face posibilă tranziția pe teritoriul culturii române. Aici, rețeaua reperelor se rarefiază, însă se diversifică sub aspectul sensurilor atribuite unui fenomen nou, al cărui idiom straniu cultura română și-l însușește greu. Mihai Zamfir și Matei Călinescu se delimitează
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a comunica pentru a învăța»”- a învăța despre comunicare - circumscrie demersurile orientate spre asimilarea conceptelor și noțiunilor a căror cunoaștere determină calitatea comunicării: cunoștințele metalingvistice (noțiuni de lexicologie, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă), metatextuale (cunoștințe despre structura textelor narative, descriptive, argumentative etc.) și metadiscursive (cunoștințe despre parametrii situației de comunicare, funcțiile limbajului etc.). - a comunica - se referă la actele de comunicare propriuzisă, în varianta ei orală sau scrisă, care pot fi orientate exclusiv asupra rafinării proceselor de comunicare (redactarea de scrisori
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
diferită de cea pe care o cunoaștem, a hrănit de multă vreme imaginarul filozofilor, inaugurând o nouă branșă în trunchiul imaginarurilor. Dar aceasta din urmă se dezvolta sub forma unui discurs care aducea în discuție realitatea socială printr-o logică argumentativă, și nu printr-o povestire. Fără îndoială, Platon este primul care, prin Republica, apoi prin Legile își imaginează un model social mai satisfăcător decât cel în care trăiește, un model mai coerent. Dar aceste texte de Platon sunt pur discursive
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
izolată în Occident, înainte ca Thomas More să publice Utopia (1516)12. Este cunoscută posteritatea acestui text, al cărui titlu devine un nume generic, autorizând lectura textelor lui Platon dintr-o perspectivă utopică. Thomas More prezintă o societate "alternativă". Deși argumentativ, textul se dorește a fi narativ. Este alcătuit din două părți așezate în oglindă. Una descrie realitatea Angliei contemporane autorului, în care o mare parte a populației supraviețuiește cu dificultate, în vreme ce nobilii chefuiesc. Cealaltă aduce în prim-plan un înțelept
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de lectură. Probabil, la o viitoare ediție esențializată, autorul va renunța la o parte din aceste citate prea stufoase, facilitând urmărirea și punerea mai bine în lumină a viziunii sale originale. Lucrarea domnului Mihail Diaconescu excelează prin rigoare demonstrativă, logică argumentativă filocalică, erudiție și rafinament al scriiturii. Bazat pe o vastă bibliografie, acest tratat despre estetica Ortodoxiei, conceput într-o fecundă perspectivă interdisciplinară, reprezintă un demers novator și absolut necesar pentru studiile teologice actuale, cam închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dezinteresat pentru copii este unul aparent; nevoia de afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative eficiente în descrierea și explicația fecundității, depășind cantonarea în perimetrul atât de delicat, dar și atât de fragil epistemic al subiectivității pure, al dragostei în sine pentru ființele umane. Cred totuși că deocamdată este greu să se înțeleagă diferențele marcante
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de a "construi adrese din țesătura experienței mediate, înainte de a emite aprecieri cu privire la ce ne spun adresele respective despre viața socială"754. Cu alte cuvinte, criticul are mandatul de a corela în înțelesuri porțiuni dispersate de discurs, realizând o construcție argumentativă care să îl ajute în "iluminarea unor practici sociale care, altfel, ar rămâne ascunse sau de la sine înțelese"755. Ca "inventator", criticul devine mai mult decât un simplu observator al scenei sociale. În plus, va avea la înde-mână, ca text
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în deliberare nu trebuie exclus de la participarea la dialog. În al doilea rând, etica discursivă este democratică. Aceasta este construită pe un model de sferă publică ce este legat de deliberare democratică și consimțământ, în care participanții folosesc o "raționalitate argumentativă" pentru a "ajunge la o înțelegere reciprocă bazată pe un consens motivat, punând în discuție pretențiile de validitate implicate în orice comunicare" (Risse 2000: 1-2). Combinând impulsurile inclusive și pe cele democratice, etica discursivă oferă o metodă ce poate testa
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în fața sa împiedicând întâlnirea accidentală a părinților. * La nivelul maxim de dezvoltare economică vom ajunge să plătim bani grei pentru ceea ce cu ani în urmă puteam obține pe gratis (apa e un bun exemplu; urmează aerul). * La modul ideal structurile argumentative ale societății sunt organizate ierarhic, având în vârf filosofii; filosofului toate cele petrecute sub el îi par comicării, desfășurate în cadrul tragi-comediei ce se conturează pe fondul posibililor existenței omului. Cochetăria unor din noi cu diferite forme acerbe de critică socială
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
reciprocă a punctelor de vedere între doi sau mai mulți interlocutori, concomitent cu un efort de obiectivare (adică de desubiectivizare) a acestor păreri, prin valorificarea a ceea ce este pozitiv în modul de interpretare al altuia, și prin reconstrucția propriilor sisteme argumentative, care trebuie să integreze schemele explicative anterioare în scheme superioare de înțelegere și argumentare. Numai prin dezvoltarea unor astfel de structuri cognitive mobile și reversibile, devine posibilă realizarea unui comportament intelectual variabil, suplu și complex, în stare să facă față
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sfîrșit predicatele funcționale și descrierea de acțiuni, aceasta din urmă, prin anumite particularități, ezitînd între narațiune și descrierea propriu-zisă. Accentul cade în această parte pe sublinierea funcției formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrierea propriu-zisă. Accentul cade în această parte pe sublinierea funcției formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se găsesc inserate". În planul compoziției textuale, ne sînt prezentate și copios ilustrate și comentate operațiile de bază care generează diversele forme discursive: operația de ancorare și de afectare (denumirea obiectului descrierii la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dar complementară abordării poeticii istorice din prima parte, ne propunem să caracterizăm secvențialitatea descriptivă. Destul de inexactă, noțiunea de "text descriptiv" riscă foarte mult să privilegieze omogenitatea și autonomia unei forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
polipilor, a fost creată chiar de produsul acesta curios, de un folos de netăgăduit. J. Verne, p. 224 Monografia descriptivă poate astfel să includă cunoștințe aparținînd altor orizonturi teoretice (geografia mediului, valoarea de piață) și chiar să cuprindă o secvență argumentativă (contestarea unor teze anterioare, dezvoltarea unei noi teze așa cum este indicată prin prezența conectorilor "chiar", "totuși", "dar"). (22) Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului. Faptul că e un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplelor noastre), nici de instituții, nici de raporturi de interacțiune din care totuși rezultă sensul contextual al faptelor de limbă. Considerăm că regularitățile textuale nu pot fi identificate decît procedînd în acest fel; interacțiunea acestora va fi regăsită prin intermediul orientării argumentative, iar genurile discursului, prin cel al planurilor textului. Alte orientări, precum analiza discursului, analiza conținutului sau sociolingvistica operează plecînd de la altfel de excluderi pentru a discerne alte regularități. Schema relevă ramificațiile teoretice. Trebuie reținut mai ales faptul că noi considerăm
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dialogul-conversație, descrierea etc. Un astfel de decupaj nu ține totuși seama de eterogenitatea constitutivă a discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure: descrierea, narațiunea, argumentația, explicația etc. Dimensiunea configurațional-pragmatică participă la ordonarea secvențială pentru a produce sub-tipurile sau genurile textuale care se alătură, într-o anumită măsură, genurilor discursului. Astfel
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a face lizibil un ansamblu non-liniar care nu este nici cauzal, nici cronologic și a cărui organizare, din acest motiv, ar fi prea complexă pentru lectură/înțelegere, fără adăugarea unui plan de text. Vom vedea că anumite descrieri adoptă planurile argumentative, conver-sațional-dialogale sau injonctiv-instrucționale, fără ca, prin aceasta, să treacă în argumentație, conversație sau instrucție. B. Definiția textului și a secvențialității 1. Continuitate-repetiție și/vs progresie Printre definițiile textualității, cea care lasă să se facă distincția clară dintre o descriere și un
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative globale a secvenței sau a textului, pe parcursul macro-actului de discurs explicit sau derivabil). La această distincție între dimensiunile local-microtextuale și global-macrotextuale pot fi adăugate cîteva observații făcute de T. A. van Dijk și se poate reveni mai ales asupra afirmațiilor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
noi insistăm și asupra instrucțiilor globale legate de secvențialitate; textul se prezintă ca un ansamblu de informații pe care destinatarul-interpretant va putea să și le reprezinte pe baza mărcilor referențiale (care trimit la indivizi, fiecare cu specificul său), a mărcilor argumentative (Nef, 1986) sau a semnalelor de argumente (Martin, 1985) care urmăresc să organizeze/modifice reprezentările memoriei discursive și a mărcilor enunțiative ("aparatul formal al enunțării", conceput inițial de Benveniste); textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în același timp: (a) referință (adică construirea unei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci a n propoziții legate între ele, surprinse în procesul secvențial dinamic
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]