3,560 matches
-
această cale.) Este foarte probabil că Platon a atribuit legendarilor atlanți un ritual de inițiere și de consacrare regală, practicat în vechime de cretani și de greci. Pierre Vidal-Naquet (80, pp. 394-426) a adus argumente privind faptul că, pentru Platon, arhaica cetate Atena ar fi jucat rolul de model al utopicei insule Atlantida (110). Pentru alți cercetători (K.T. Frost, W. Brandestein, S. Marinatos, J.V. Luce), acest model l-ar fi constituit chiar insula Creta. „Rolul pe care îl joacă sacrificarea taurului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu cel al eșecului) a impus sinuciderea bătrâ- nului rege. Prinzând fără arme, legând și sacrificând Minotaurul, Tezeu și-a câștigat titlul de neo-basileus. Vechiul rege urmează să moară. Însuși felul sinuciderii lui Egeu probează această inter- pretare. În Grecia arhaică, bătrânii decrepiți erau aruncați în mare, de pe stânci, chiar de către fiii lor. Vezi oronimul gr. Gerontobrahos = „stânca moșnegilor” din Parnas. Reminiscențe ale unor astfel de „învestiri regale” par să fi supraviețuit și în textele folclorice românești. Invariabil, după ce răpune monstrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai bine motivele mitice care compuneau probabil scenariul „inițial” al legendei lui Tezeu și a Minotaurului cretan : legarea monstrului, aducerea lui viu în cetate, sacrificarea lui. Am pus cuvântul inițial între ghilimele pentru că există posibilitatea ca nici acest nivel, evident arhaic, să nu reprezinte încă „nivelul zero” al scenariului mitic. Cu alte cuvinte, cred că rolul Ariadnei în arhitectura mitului nu este complet reconstituit. El este deja vizibil, dar nu încă lizibil. Îmi iau riscul (și șansa) formulării unei ipoteze : este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o acțiune complexă îndreptată împotriva monstrului pri- mordial. Acesta este vrăjit (legat) cu mijloace magice și ucis cu mijloace războinice. În divinitatea supremă se regăsesc topite toate contrariile (coniunctio oppositorum) : masculin și feminin, războinic și magic etc. 1. Pentru omul arhaic, o entitate unică și bisexuală este o imagine abstractă, fără corespondent în natură. Ea a fost înlocuită cu o imagine mai concretă și mai naturală : un cuplu de entități sexualizate (masculin și feminin). Regulile din spațiul biologic au operat în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
situație în multe privințe asemănătoare se întâlnește în legenda prinderii inorogului (asimilat de multe ori cu boul sălbatic ; cf. 68, 69), prin expunerea afară din cetate, la poalele unui copac din pădure, a unei fecioare. Este o legendă cu rădăcini arhaice, care a beneficiat de o carieră prodigioasă în literatura și iconografia euro peană medievală (70). Iată un pasaj din Floarea darurilor, într-o veche tălmăcire românească : „Și poți să asemeni nesocotința unii hieri, ce-i zic inorog, carele are multă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în urma acestui „miracol”, locuitorii cetății, în frunte cu împăratul, se creștinează, iar pe locul unde a fost sacrificat balaurul este înălțată prima biserică (vezi și 37, II, p. 193 ; 40, p. 222). Iată câteva fragmente similare dintr-un alt text arhaic : [Sf. Gheorghe] zise fetii : descinde-te fetiță de paftalele tale și leagă bălaurul de gât cu acel brâu al tău. Și îndată făcu fata așa. [...] Dacă voi vă veți boteza eu oi omorî heara și vom crede în Dumnezeu, iar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și cu argint, ca și la nuntă” și-i spune : „O, dragă fiica mea, [...] zmăul hi-va mie junere [= ginere]” (115). Așa cum am constatat și cu alte prilejuri, motivul mitic „poto- lirea foamei monstrului” a înlocuit un motiv mitic mai arhaic : „potolirea foamei sexuale a monstrului”. În legenda de mai sus, motivul mitic originar a supraviețuit ca atare, în altele însă, el a fost înlocuit complet sau parțial cu forma coruptă și mai recentă a motivului. Într-o legendă bănățeană, „la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuvinte, este „legat” pe cale magico-erotică. în favoarea acestei interpretări simbolice este suficient să amintesc legenda legării dragonului Tarasque de către Sf. Martha, legendă din hagiografia franceză, în care eroina nu leagă dragonul cu un simplu brâu, ci cu propria-i centură virginală. Arhaicele valențe erotice ale brâului au supraviețuit și în folclorul mitic românesc. Fie că e vorba de „baierul de zmeu” (remediu magico-erotic al fetelor împotriva zburătorului), fie de „brâul fecioarelor” (simbol vesti- mentar al castității, care era dăruit mirelui în preajma nunții
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în folclorul mitic românesc. Fie că e vorba de „baierul de zmeu” (remediu magico-erotic al fetelor împotriva zburătorului), fie de „brâul fecioarelor” (simbol vesti- mentar al castității, care era dăruit mirelui în preajma nunții) (117). Privite fiind din perspectiva acestor arhaice valențe magico-erotice ale brâului, gestul sfântului militar de a purta el însuși balaurul în lesă (ca în balada germană) și, mai ales, acela de a lega balaurul cu propriul său brâu (ca în versiunea românească a legendei) devin cu atât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Voi conchide deci că cele câteva concepte supuse atenției : zeul/ eroul demiurg (principiul Ordinii), monstrul (principiul Dezordinii) și „arma” folosită de primul împotriva celui de-al doilea sunt concepte mito-simbolice și protofilosofice esențiale deosebit de complexe și de abstracte ale mentalității arhaice. Miturile, legen- dele și producțiile folclorice nu transmit, de regulă, decât diferite ipostaze ale conceptelor, și acestea alegorizate. Pentru a putea recupera coordonatele majore ale gândirii arhaice, este nevoie de un demers convergent de însumare și reunificare a diverselor ipostaze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt concepte mito-simbolice și protofilosofice esențiale deosebit de complexe și de abstracte ale mentalității arhaice. Miturile, legen- dele și producțiile folclorice nu transmit, de regulă, decât diferite ipostaze ale conceptelor, și acestea alegorizate. Pentru a putea recupera coordonatele majore ale gândirii arhaice, este nevoie de un demers convergent de însumare și reunificare a diverselor ipostaze sub care se prezintă un concept și de o refacere, în sens invers, a unui parcurs labirintic de la Concret la Abstract, de la Substanță la Esență, de la Tip
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel al 376 Ordine și Haos comentării simbolice și al exegezei hermeneutice. Motivele acestei situații nu sunt greu de bănuit : pe de o parte, (pre)judecata că manifestările folclorice infantile ar fi mai sărace sau chiar lipsite de date privind arhaica mentalitate mitică și, pe de altă parte, conștiința că abordarea și cercetarea acestor creații folclorice implică o dificultate mult sporită. Dacă primul motiv este, în bună măsură, nefondat și, ca atare, păgubitor, al doilea are un suport real. Sunt cunoscute
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
minte originară este tot atât de prezentă și încă funcțională la copil pe cât sunt stadiile evolutive ale omenirii în corpul său embrionar. [...] în inconștientul copilului putem observa forța (și universalitatea) simbolurilor arhetipale (36). Nici distanța dintre actul ritual (propriu adultului din societățile arhaice) și actul ludic (propriu copilului) nu este atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copii a unor motive abandonate sau pe cale de a fi abdandonate de către maturi, dispariția acestora este mult întâr- ziată. Astfel, folclorul copiilor devine un fel de muzeu cu vestigii, a cărui vizitare este întotdeauna profitabilă pentru cercetătorul civilizațiilor și mentalităților arhaice. „Folclorul arhaic supra- viețuiește încă în credințele «rituale» ale copiilor”, constată pe bună dreptate Carl Gustav Jung (36). Este interesant de urmărit felul în care anumite manifestări magico-rituale (colindele, plugușorul, sorcova, paparudele, caloianul etc.) - ale căror vechime și importanță covârșitoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unor motive abandonate sau pe cale de a fi abdandonate de către maturi, dispariția acestora este mult întâr- ziată. Astfel, folclorul copiilor devine un fel de muzeu cu vestigii, a cărui vizitare este întotdeauna profitabilă pentru cercetătorul civilizațiilor și mentalităților arhaice. „Folclorul arhaic supra- viețuiește încă în credințele «rituale» ale copiilor”, constată pe bună dreptate Carl Gustav Jung (36). Este interesant de urmărit felul în care anumite manifestări magico-rituale (colindele, plugușorul, sorcova, paparudele, caloianul etc.) - ale căror vechime și importanță covârșitoare în viața
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Grecia antică, înainte de Homer” (5, p. 17), sau, într-o altă formulare : „De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni eminamente conservatoare (printre care trebuie întot- deauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile «clasice» greacă și romană” (5, p. 191). O informație aparent minoră, dar plină de semnificații, ne oferă Ion Creangă în ale sale Amintiri din copilărie (deci eveni- mente petrecute în nordul Moldovei pe la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ipoteze de lucru, urmând ca acestea să fie confirmate sau infirmate de eventuale descoperiri sau cercetări ulterioare. în incantațiile la care mă refer au supraviețuit probabil mai multe straturi succesive de practici rituale. Cea mai surprinzătoare reminiscență și cea mai arhaică practică pare a fi cea a sacrificiilor umane. Printre multiplele forme prin care este amenințată sau îmbunată stihia meteorologică apar adesea recitative de tipul : Cu sabia lui Mihai, Cu toporul Domnului, Taie capul omului (nordul Moldovei - 7, p. 574 ; 42
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
camuflate, ele se regăsesc în diverse practici, credințe sau legende : a) în practicile de Caloian (caz în care stihia este lipsa ploii, seceta prelungită). Putem întrevedea în scenariul ritual care cuprinde „omorârea”, „îngroparea” și „bocirea” unei păpuși antropomorfe supraviețuirea unor arhaice rituri de sacrificii umane, produse cu scopul „dezlegării” ploilor. În Moldova, la confecționarea din lut a antropoidului (de mărime maximă : „cea a unui copil de șapte ani”), „este urmărită și respectată, până în cele mai mici detalii, asemănarea cu modelul uman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestui tip de omor ritual, subliniază faptul că „decapitarea... trebuie să fi avut odinioară semnificații pe care azi nu le mai cunoaștem”. Iată câteva concluzii la care a ajuns acest cercetător în urma studierii bibliografiei internaționale : tăierea capului era o modalitate „arhaică de a omorî”, era considerată ca fiind o moarte „cinstită” (spre deosebire de moartea prin spânzurare - considerată ca „necinstită”) ; „moartea prin decapitare constituie și o dovadă de nevinovăție”, ea „permite continuarea vieții, îngăduie o existență postumă” etc. (48). Or, toate aceste caracteristici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
multe ori, de indivizii alogeni, mai ales de străinii necreștini (evrei, turci), considerați ca provocatori ai stihiilor malefice (molimă, cutremur, secetă, furtună, eclipsă etc.). Este posibil ca unele frânturi din incantațiile copiilor să fi păstrat în „memorie” astfel de practici arhaice de xenocid : „Cu cuțitul lui Mihai/ Taie capul jidului” (9, p. 164), sau „Cu căciula [sabia] lui Mihai,/ Dă-mi încoace druga,/ Să omor pă Iuda,/ Iuda a murit,/ Apa a ieșit” (11, p. 126), sau „Și sabia lui Mihai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
infantile - care par a fi memorat ritualuri sângeroase, ieșite din uz din vremuri străvechi - sunt atestate relativ rar și, în orice caz, în colecțiile vechi de folclor al copiilor. Fenomenul este firesc, având în vedere faptul că „formele cele mai arhaice sunt tocmai cele mai rar întâlnite - scrie V.I. Propp ; ele sunt eliminate sub presiunea unor forme noi, care au căpătat o răspândire universală” (10, p. 5). Treptat, sacrificiile umane au fost „îndulcite”, luându-le locul sacrificiile de animale (vezi legenda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Luci, Soare, luci,/ Că-ți dă baba nuci/ Și uncheșul mere dulci” sau „Ieși, iute, iute, Soare/ Că-ți dau un pumn de bomboane” etc. (11, p. 147 ; vezi și 12, p. 54). Iată cum, de la sacrificiile umane cele mai arhaice până la prinosurile alimentare cele mai banale, folclorul copiilor pare să fi păstrat în memorie (e drept, fragmentar și ambiguu) mai multe etape succesive ale acțiunilor rituale care aveau odinioară menirea de a opri/diminua fenomenele meteorologice malefice și de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Soarele-a ieșit. Chiar și numai acest recitativ, folosit încă de copii, este în măsură să dovedească uriașa valoare ca document etnologic pe care o au creațiile din folclorul infantil. Fiecare vers, fiecare imagine conține importante referiri și informații privind arhaice practici rituale și concepții mitice. Voi încerca să le comentez pe rând. Norii, purtători de furtună, de grindină sau de ploaie excesivă, sunt văzuți ca o ipostază a Haosului care tulbură ordinea și echilibrul cosmic, acoperind „chipul” zeului (Soarele, cerul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
72). O altă imagine stranie, și anume aceea a încălecării Murgăi („Dă-mi mamă gluga/ Să mă vezi pe Murga” sau „...Să mă sui pe Murga” - 11, pp 145-146) este, de fapt, un loc comun pentru mentalitatea magico-mitică a populațiilor arhaice. Putința de „a încăleca”, de „a pune frâul” (de „a lega”, deci) și de „a călări” pe stihia personificată („Ptiu, vâltoare călătoare,/ Ia- mă la tine-n spinare”, 40, p. 31) este un apanaj al stăpânitorilor furtunii : zeii furtunii și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
infantile prin „epitet batjocoritor pentru femeile bune de gură și slabe de lucru” (26, p. 27), probabil de la expresia „a îndruga verzi și uscate”. Astfel de explicații nici nu intră în discuție. Explicarea cuvântului drugă printr-unul din înțelesurile sale arhaice („drug scurt”) ar fi destul de plauzibilă. Folosirea de către copii a unor versiuni de tipul „Dă-mi măicuță bâta/ S-alungăm ploaia-ndărâta” (11, p. 146) și, în general, menționarea frecventă în descântecele infantile a unor arme/unelte tranșante sau contondente (mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]