13,008 matches
-
moment ansamblul arheologic și bogăția informațiilor ce vă vor fi oferite, sunt neprețuite. Am vizitat câteva astfel de situri arheologice din țara noastră aflate la Istria, Enisala, Capidava, Carsium, Adamclisi, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar pot spune că doar la Muzeul arheologic de la Adamclisi, am mai întâlnit un ghid care să pună atâta pasiune în prezentarea sa, ca doamna Ionica, care ne-a însoțit prin cetatea Sucidava. Lucrările de restaurare a Cetății Sucidava permit vizitarea acesteia în condiții foarte bune și dacă
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
grosimi ce ajung la 2 m, având din loc în loc, turnuri de apărare cu secțiune în arc de cerc dar și cu secțiune pătrată și urmând traseul amenajat și pătrundem în cetate prin poarta de vest descoperită în cursul săpăturilor arheologice din anul 1977. În piatra zidurilor se pot vedea și astăzi, urmele canaturilor porților și adânc săpate în piatra de pavaj, urmele lăsate de roțile carelor de luptă. Îți recomandăm Ce poate face o tânără din Bucovina cu un simplu
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
de construire, compoziția liantului folosit la ridicarea masivelor ziduri nefiind nici astăzi cunoscută, astfel încât în porțiunile de zid restaurate se poate distinge clar materialul folosit. În cuprinsul castrului roman sunt restaurate principalele obiective descoperite în cursul diverselor etape de săpături arheologice: complexul gospodăresc (extrem de important căci atestă trăirea pe aceste meleaguri de mai bine de 5000 de ani), bazilica paleobizantină, fântâna secretă, clădirea cu hyipocaust, fiecare dintre ele aducând la lumină frânturi din viața garnizoanei romane cantonate aici. Complexul gospodăresc descoperit
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
foarte importantă, datarea sa fiind din perioada de trecere dintre neolitic și epoca bronzului. Deasemenea, descoperirea între obiectele găsite în complexul gospodăresc a unui fragment dintr-o țesătură de in, reprezintă un unicat în Europa. Însă, principala atracție a sitului arheologic rămâne fără îndoială ”Fântâna secretă”, a cărui ingeniozitate constructivă o face unică în Europa, construită în timpul Împăratului Iustinian. Răspunzând nevoii de asigurare cu apă a castrului, în caz de război, într-o zonă în care solul nisipos nu permitea săparea
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
focul, fumul cald circulând apoi printre niște turnuri de cărămidă așa numitele ”pilae” ce susțineau pardoseala camerei, încălzind-o. Se presupune că aceasta a aparținut unuia dintre comandanții garnizoanei. Anul 1977 a fost se pare un an în care săpăturile arheologice au scos la iveală multe din secretele castrului, căci tot atunci a fost descoperită și Bazilica paleobizantină. Ansamblul este compus dintr-o navă dreptunghiulară și un altar, în interiorul său fiind găsite șase morminte. Interesant este faptul că în într-unul
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
chemare spre a le dezlega și de aceea lor, celor care se apleacă spre a ei cercetare, merită să le mulțumim ori de câte ori, trecem prin astfel locuri. Plec din cetatea Sucidava, cu multă bucurie că am găsit nu numai un sit arheologic frumos pus în valoare, foarte accesibil publicului dar mai ales oameni pasionați, pentru care rolul de reprezentat al muzeului nu este doar un serviciu, ci o vocație. Vizita nu ar fi fost completă fără vizitarea micului muzeu în care sunt
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
accesibil publicului dar mai ales oameni pasionați, pentru care rolul de reprezentat al muzeului nu este doar un serviciu, ci o vocație. Vizita nu ar fi fost completă fără vizitarea micului muzeu în care sunt prezentate obiectele descoperite pe parcursul săpăturilor arheologice: vase de ceramică, vase de cult, opaițe, greutăți pentru războiul de țesut, unelte de piatră, podoabe, fusaiole, fragmente de conducte de lut. Chiar dacă mai sunt multe de făcut până la definitivarea ansamblului arheologic căci demersul arheologic este de durată și necesită
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
în care sunt prezentate obiectele descoperite pe parcursul săpăturilor arheologice: vase de ceramică, vase de cult, opaițe, greutăți pentru războiul de țesut, unelte de piatră, podoabe, fusaiole, fragmente de conducte de lut. Chiar dacă mai sunt multe de făcut până la definitivarea ansamblului arheologic căci demersul arheologic este de durată și necesită fonduri considerabile, consider că merită apreciată munca celor care au făcut posibilă această incursiune în istorie și vă invit să nu ezitați să-i treceți pragul. Și pentru că se tot vorbește despre
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
prezentate obiectele descoperite pe parcursul săpăturilor arheologice: vase de ceramică, vase de cult, opaițe, greutăți pentru războiul de țesut, unelte de piatră, podoabe, fusaiole, fragmente de conducte de lut. Chiar dacă mai sunt multe de făcut până la definitivarea ansamblului arheologic căci demersul arheologic este de durată și necesită fonduri considerabile, consider că merită apreciată munca celor care au făcut posibilă această incursiune în istorie și vă invit să nu ezitați să-i treceți pragul. Și pentru că se tot vorbește despre patriotism, nu pot
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac al lui Burebista care și-a extins hotarele pînă la Bugul de Sud în cursul său de mijloc și de jos. Vechile polisuri eline erau prea fărîmițate din punct
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2011. Rapoarte preliminare de cercetare arheologică Raport de cercetare arheologică Anul 2011 Epoca Epoca medievală (sec. XIII -XVIII); Epoca modernă (sec. XIX - XX); Categorie Religios, ritual și funerar; Tip sit Județ Galați Localitate Bursucani Comuna Bălăbănești Punct
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2011. Rapoarte preliminare de cercetare arheologică Raport de cercetare arheologică Anul 2011 Epoca Epoca medievală (sec. XIII -XVIII); Epoca modernă (sec. XIX - XX); Categorie Religios, ritual și funerar; Tip sit Județ Galați Localitate Bursucani Comuna Bălăbănești Punct Schitul Zimbru Colectiv Costel Ilie- responsabil (MI Galați), Mircea
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2011. Rapoarte preliminare de cercetare arheologică Raport de cercetare arheologică Anul 2011 Epoca Epoca medievală (sec. XIII -XVIII); Epoca modernă (sec. XIX - XX); Categorie Religios, ritual și funerar; Tip sit Județ Galați Localitate Bursucani Comuna Bălăbănești Punct Schitul Zimbru Colectiv Costel Ilie- responsabil (MI Galați), Mircea Nicu (MM Tecuci) Colectiv
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
iar pe latura de nord se prevede construirea unor chilii. Cu prilejul realizării lucrărilor de nivelare a terenului, din fața noii bisericii, au ieșit la iveală urme de zidărie din piatră, fapt ce a impus efectuarea unei cercetări în zonă. Cercetarea arheologică a avut ca scop descărcarea de sarcină arheologică a perimetrului din fața noii biserici din lemn. Datorită operațiunilor de nivelare a terenului din fața noii biserici a schitului, conturul vechiului lăcaș de cult se putea sesiza cu ușurință prin prezența unei dungi
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
unor chilii. Cu prilejul realizării lucrărilor de nivelare a terenului, din fața noii bisericii, au ieșit la iveală urme de zidărie din piatră, fapt ce a impus efectuarea unei cercetări în zonă. Cercetarea arheologică a avut ca scop descărcarea de sarcină arheologică a perimetrului din fața noii biserici din lemn. Datorită operațiunilor de nivelare a terenului din fața noii biserici a schitului, conturul vechiului lăcaș de cult se putea sesiza cu ușurință prin prezența unei dungi albe, pe alocuri roșietice ce sugera cu claritate
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
suprafața solului se puteau observa, pe alocuri, urme din bârne de lemn și zone de cărămidă spartă, îndeosebi pe laturile de nord și est. De aceea, situația din teren a impus cercetarea doar a câtorva perimetre, pentru a clarifica contextul arheologic pe care a fost zidită biserica veche a Schitului Zimbru. Au fost trasate și cercetate patru unități de săpătură, casete cu diferite dimensiuni, atât în interiorul, cât și în exteriorul vechii biserici. Prin cercetarea casetei 1 (Cs.1, dim. - 17,5
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
latura exterioară a zidului de nord. Această casetă a fost deschisă cu scopul de a verifica și la interior situația stratigrafică, dar și pentru a preleva eventuale artefacte. Caseta a oferit aceleași informații stratigrafice și a fost lipsită de inventar arheologic. Cs.4 (4 x 1,5 m) a fost trasată pe latura de sud a bisericii vechi, la 1,5 m de absida altarului și la 6 m de colțul sud-estic al bisericii vechi. Această casetă a fost deschisă cu
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
m în stratul de argilă-nisipoasă. Și în această casetă a fost pus în evidență conturul unui contrafort (3,35 x 1,2 m), realizat din blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din var cu nisip. În urma cercetării arheologice preventive desfășurate la Schitul Zimbru a fost pus în evidență conturul fundației din piatră a vechii bisericii. Biserica are un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud câte un contrafort semicircular. Are
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
contrafort semicircular. Are lungimea totală de 15,8m și lățimea de 6,5 m. Biserica era compartimentată în pronaos, naos și altar. Nartexul are o lungime de 3,5 și o lățime de 6 m și a putut fi sesizat arheologic prin prezența, în interior, pe latura de nord, a două grupaje de piatră situate la 3,5 m de colțul nord-vestic, urme de stâlp și bârne din lemn4. Naosul este dreptunghiular, are dimensiunile de 7,5m/6m, nu are abside
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
x 1,3 m, cel de nord și 3,35 x 1,2 m, cel de sud. Urmele a câtorva bolovani de calcar dispuși circular și cu resturi de lemn în mijloc, este tot ce a mai putut fi surprins arheologic în zona catapeteasmei, ce făcea legătura cu cea de-a treia încăpere, altarul. Altarul este semicircular, retras cu 0,6 m față de zidurile laterale, ușor asimetric și are dimensiunile de 4,5 x 4,2 m. Pe latura de nord
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
altarului au fost surprinse două fragmente de zidărie, adosate zidului de nord și orientate nord-sud, cu dimensiunile de 0,35 x 0,35 m, care delimitau spațiul destinat proscomidiarului. Elevația fostului lăcaș de cult nu a fost surprinsă la nivel arheologic, fapt explicabil atât prin natura materialului din care a fost construită(lemn, vălătuci)6, a seismului din 1940, care a distrus-o, cât și a lucrărilor agricole și recentei nivelări a terenului din fața noii biserici. Având în vedere vechimea schitului
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
stejar împletiți cu nuele de corn, peste care s-au pus vălătuci de ciamur, pământ cu pietriș și paie, bine presat, până la acoperiș și pentru ca clădirea să reziste în fața intemperiilor naturii s-au căptușit pereții cu scândură.” Sursa: Cronica cercetărilor arheologice din România Editor: INP Pentru mai multe detalii fotografice accesați site-ul CIMEC.
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
că „Pentru istorie nu există fapte izolate, ci doar deveniri istorice”, se apreciază că era firesc ca arheologia să fie văzută ca metodă istorică: „arheologia este o muncă de detectiv, scoțând la iveală urmele, datele materiale”: căci «”tot de la săpăturile arheologice este de așteptat răspunsul hotărâtor”» (p. 97). În opinia lui V. Pârvan „faptele devin istorice prin interpretarea lor”; la rândul lor, „interpretările nu trebuie să fie simple păreri”, ci este necesar să se fundamenteze pe „cât mai multe probe”. Per
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
nr. 313 din 9 mai 2018, nr. 295 din 18 mai 2022 sau nr. 824 din 7 iulie 2008). ... 10. Se mai arată că, potrivit art. 37 alin. (1) din Codul silvic, terenurile necesare realizării sau extinderii obiectivelor precum siturile arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO pot fi scoase din fondul forestier național doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești. Or, reglementarea criticată înlătură garanțiile prevăzute de Codul silvic pentru asigurarea
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
scoaterea definitivă din fondul forestier național, fără plată și fără compensare, a întregii zone a sitului aferent Cetăților dacice, inclusiv a zonei de protecție (peste 335 ha). Se arată că, deși scopul urmărit de legiuitor, cel de conservare a siturilor arheologice din zona Cetăților dacice, este unul legitim, scoaterea din fondul forestier național în mod definitiv și fără plată sau compensare a zonelor de sit și, mai ales, a celor de protecție în integralitatea lor nu reprezintă o măsură adecvată și
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]