2,292 matches
-
sport și în viața de zi cu zi. Nu întâmplător declara Protagoras că omul este măsura tuturor lucrurilor. O pornire de neînvins păstrează mereu activ acest antropomorfism originar, care rămâne principiul oricărei activități sportive. Alcătuirea corpului nostru a furnizat primele arhetipuri ale ideologiei noastre și primele noastre unități de măsură: brațul, cotul, palma, degetul, piciorul și pasul. Prima unealtă a omului a fost corpul său și, mai presus de toate, mâna lui, modelul tuturor uneltelor de mai târziu, "instrumentul instrumentelor" cum
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a sportului ca întreprindere, apariția pieței de muncă în care spectrul remunerărilor este mai deschis ca niciodată. Integrarea economică și integrarea culturală a sportului au efectuat, împreună, un veritabil salt înainte. Să semnalăm printre altele această dublă integrare: campionul, altădată arhetip al reușitei populare, este în zilele noastre un câștigător care nu are nimic să invidieze în termen de imagine, notorietate și adesea avere, spre deosebire de alți oameni care excelează în alte domenii, staruri ca și el. În sens invers, industriașii, oamenii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
inovative și a cercetării putând avea drept consecință dezvoltarea economică. 1.1. Piața cunoștințelor elemente definitorii și caracteristici generale Natura și rolul în continuă creștere a cunoștințelor în economie, au dezvoltat, în timp, o veritabilă piață a cercetării-dezvoltării-inovării, având ca arhetip piața, în general. Conceptul de "piață" îl percepem în sens larg, cu scopul de a surprinde, concomitent, atât "interacțiunea dintre consumatori și producători, a cărei motivație rezidă în schimbul anumitor produse"2, cât și "substituibilitatea cererii și a ofertei"3 într-
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
ce îl compun, transformându-le într-un „uriaș sistem de conotații care îmbrățișează viața omului și a cosmosului în imagini arhetipale , viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă lumea basmului a paradisului pierdut complexa rețea de arhetipuri din care gândirea poetică eminesciană țese un univers al propriilor mituri sunt câteva modalități prin care Eminescu atribuie spațiului poetic descris perspective nelimitate, ample deschideri către infinit. Prezența dimensiunii infinite percepute ca și „constituire a finității înseși, ca deschidere spre
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
peisaj poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă lumea basmului a paradisului pierdut -, complexa rețea de arhetipuri din care gândirea poetică eminesciană țese un univers al propriilor mituri sunt câteva modalități prin care Eminescu atribuie spațiului poetic descris perspective nelimitate, ample deschideri către infinit. Dar nu numai pictura sau arhitectura pot oferi asemenea sugestii ale deschiderii unei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
că timpul ar face cale întoarsă, istoria putînd deveni astfel un bun învățător. Pe de altă parte, cu această credință se poate construi mult mai durabil, eliberați de angoasele efemerului, nemaitrăind în exteriorul nostru, cum spunea Bergson, ci regăsindu-ne arhetipul. Prezentul durabil al stoicilor se dovedește stimulativ și profund, inclusiv în plan economic. Așadar, spiritul timpului, acel Zeitgeist despre care vorbea Herder, poate hrăni inclusiv dezvoltarea economică, poate contribui la economia fericirii noastre. "Balsamul care cicatrizează rănile timpului se numește
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
separat, diferitele laturi ale creației sale, pentru că există o Întrepătrundere Între diferitele ei compartimente. Eliade este important prin totalitatea creației sale, prin ansamblul ei. De aceea, această modestă lucrare, bazată pe o Îndelungată muncă de documentare, prezintă formele sacrului (mit, arhetip, simbol) În științifică și artistică a lui Mircea Eliade. Cunoașterea miturilor și simbolurilor, spunea Eliade, În Jurnalul său, „ne ajută să descoperim prezența transcendentului și a supraistoricului În viața de toate zilele”. Miturile le cunoaștem datorită memoriei, ea ne revelează
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
caz, de un model spiritual existent În cultura română. Iorga, Pârvan, Hașdeu și alții merg În sensul acestui model al spiritului. Eliade este „obsedat” de geneze și nu gândește decât În perspectiva totalității lumii. Iar la Începuturi se află simbolurile, arhetipurile, miturile. Sunt popoare care n-au avut un Ev mediu glorios, dar au o „protoistorie” bogată În care așteaptă să fie dezlegate marile simboluri. Eliade vrea să refacă unitatea spirituală a omului redându-i dimensiunea cosmică. Efortul lui este de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de creație prin care cripticul devine treptat zeitate”. ( /25). Este valorizat aici conceptul de sacru, deoarece așa cum remarcă A. Marino, Eliade „operează el Însuși cu noțiuni complet desacralizate”. ( (156157), astfel Încât, riguros vorbind, „tipologia sacrului, toată gama de Întrupări ale mitului, arhetipului, simbolului, reprezintă În fond niște modalități ale sacrului non religios” ( (25). Argumentele de mai sus, constituie un temei suficient pentru a afirma că se poate vorbi de existența a două varietăți de sacru: prereligios și postreligios. „În primul caz sacralitatea
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fundamentale ale hermeneuticii lui M. Eliade, alături de morfologia și fenomenologia sacrului se Înscrie și tipologia acestuia. Putem vorbi de trei mari forme de manifestare a sacrului, de trei clase de obiecte prin care sacrul izbucnește În lume, și anume, mitul, arhetipul și simbolul. II.1. Mitul O zonă sistematică explorată de M. Eliade este aceea a mitului, domeniu În care preocupările sale se interferează cu cele ale lui L. Blaga, autor care a adus un punct de vedere original asupra mitologiei
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
n-a dispărut și continuă să se manifeste, dar camuflat, În societățile moderne. Reactualizând istoria sacră, imitând comportamentul divin, omul-consideră M. Eliade se așează și se păstrează lângă zei, adică În real și semnificativ. Actele devin reale pentru că repetă, reactualizează arhetipul, depășindu-se semnificațiile individuale la desăvârșirea ceremonialului. Repetarea actelor inițiale se motivează prin faptul că, mitul dezvăluie elemente originare ale condiției umane. Posibilitatea se Întemeiază pe tranziția de la timpul sacru la timpul profan. Timpul mitic sau sacru este calitativ diferit
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
inaccesibil, când unic, când repetabil. Această dialectică paradoxală a spațiului sacru se integrează În dialectica asemănătoare a sacrului, noțiune prin excelență ambivalentă. Funcția principală a mitului este „de a fixa modele exemplare ale tuturor acțiunilor umane semnificative” (). Mitul cosmogonic formează arhetipul unui Întreg ansamblu de mituri și de sisteme rituale. Orice idee de reînnoire, de reînceput, de restaurare, oricât de diverse ar fi planurile În care se manifestă e reductibilă la ideea de naștere, iar aceasta, la rândul ei, la cea
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
degradează, simbolurile se laicizează, ele nu dispar niciodată, pentru că: „vin de mult prea departe: ele nu fac parte din ființa umană și este cu neputință să nu le găsim În oricare ipostază existențială a omului În cosmos”. (/31-32). II. 2. Arhetipul Omul societății primitive, arhaice, dorește, prin Întregul mecanism sociocultural, să realizeze un echilibru psihic și În acest efort constant un loc privilegiat Îl ocupă trăirea arhetipului, ca modalitate de accedere la sacru. În acest sens, M. Eliade are o certă
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
nu le găsim În oricare ipostază existențială a omului În cosmos”. (/31-32). II. 2. Arhetipul Omul societății primitive, arhaice, dorește, prin Întregul mecanism sociocultural, să realizeze un echilibru psihic și În acest efort constant un loc privilegiat Îl ocupă trăirea arhetipului, ca modalitate de accedere la sacru. În acest sens, M. Eliade are o certă contribuție originală atunci când face din arhetip un veritabil instrument operațional și cu precisă valoare explicativă În descifrarea universului creațiilor spirituale arhaice. De nenumărate ori, Eliade a
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
prin Întregul mecanism sociocultural, să realizeze un echilibru psihic și În acest efort constant un loc privilegiat Îl ocupă trăirea arhetipului, ca modalitate de accedere la sacru. În acest sens, M. Eliade are o certă contribuție originală atunci când face din arhetip un veritabil instrument operațional și cu precisă valoare explicativă În descifrarea universului creațiilor spirituale arhaice. De nenumărate ori, Eliade a remarcat În opera sa că năzuința spre arhetip trădează „nostalgia originilor” dorința repetării evenimentelor primordiale de către oamenii societăților tradiționale. Nu
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
acest sens, M. Eliade are o certă contribuție originală atunci când face din arhetip un veritabil instrument operațional și cu precisă valoare explicativă În descifrarea universului creațiilor spirituale arhaice. De nenumărate ori, Eliade a remarcat În opera sa că năzuința spre arhetip trădează „nostalgia originilor” dorința repetării evenimentelor primordiale de către oamenii societăților tradiționale. Nu putem discuta despre arhetipuri fără a-l aminti pe C.G.Jung, autor al unei teorii de incontestabilă originalitate asupra inconștientului uman, În care arhetipul ocupă un loc de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
operațional și cu precisă valoare explicativă În descifrarea universului creațiilor spirituale arhaice. De nenumărate ori, Eliade a remarcat În opera sa că năzuința spre arhetip trădează „nostalgia originilor” dorința repetării evenimentelor primordiale de către oamenii societăților tradiționale. Nu putem discuta despre arhetipuri fără a-l aminti pe C.G.Jung, autor al unei teorii de incontestabilă originalitate asupra inconștientului uman, În care arhetipul ocupă un loc de frunte. O sumară expunere a ideilor lui Jung se impune, Întrucât Eliade se raportează uneori la
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sa că năzuința spre arhetip trădează „nostalgia originilor” dorința repetării evenimentelor primordiale de către oamenii societăților tradiționale. Nu putem discuta despre arhetipuri fără a-l aminti pe C.G.Jung, autor al unei teorii de incontestabilă originalitate asupra inconștientului uman, În care arhetipul ocupă un loc de frunte. O sumară expunere a ideilor lui Jung se impune, Întrucât Eliade se raportează uneori la psihologul elvețian atunci când face referiri la arhetip. Postulând existența unui inconștient colectiv ce concentrează experiența speciei umane, Jung Îi reliefează
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Jung, autor al unei teorii de incontestabilă originalitate asupra inconștientului uman, În care arhetipul ocupă un loc de frunte. O sumară expunere a ideilor lui Jung se impune, Întrucât Eliade se raportează uneori la psihologul elvețian atunci când face referiri la arhetip. Postulând existența unui inconștient colectiv ce concentrează experiența speciei umane, Jung Îi reliefează dimensiunea supraindividuală. Această Însușire a inconștientului colectiv de a fi supraindividual, adică de a fi structurat de conținuturi care nu au fost niciodată conștiente, deoarece conștiința aparține
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
conștiința aparține numai indivizilor, explică „stranietatea ce definește inconștientul colectiv”. Acest inconștient colectiv constă din forme preexistente arthetipuri, care pot deveni conștiente numai În mod nemijlocit prin simboluri și care produc anumite forme culturale. Într-o Încercare de definire a arhetipurilor, Jung afirmă următoarele: „Am numit arhetip baza instinctuală congenitală preexistentă, respectiv pattern of behaviour. Aceste imago-uri sunt caracterizate de o dinamică pe care nu o putem atribui individului” (). O altă Încercare de definiție: „Conceptul de arhetip, care constituie un
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ce definește inconștientul colectiv”. Acest inconștient colectiv constă din forme preexistente arthetipuri, care pot deveni conștiente numai În mod nemijlocit prin simboluri și care produc anumite forme culturale. Într-o Încercare de definire a arhetipurilor, Jung afirmă următoarele: „Am numit arhetip baza instinctuală congenitală preexistentă, respectiv pattern of behaviour. Aceste imago-uri sunt caracterizate de o dinamică pe care nu o putem atribui individului” (). O altă Încercare de definiție: „Conceptul de arhetip, care constituie un corelat necesar al ideii de inconștient
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de definire a arhetipurilor, Jung afirmă următoarele: „Am numit arhetip baza instinctuală congenitală preexistentă, respectiv pattern of behaviour. Aceste imago-uri sunt caracterizate de o dinamică pe care nu o putem atribui individului” (). O altă Încercare de definiție: „Conceptul de arhetip, care constituie un corelat necesar al ideii de inconștient colectiv, indică prezența anumitor forme În psihic, forme care sunt răspândite peste tot”. (/6). Din ultima definitei ar reieși că arhetipurile nu sunt reprezentări Înnăscute, ci forme Înnăscute, cadre care formează
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
putem atribui individului” (). O altă Încercare de definiție: „Conceptul de arhetip, care constituie un corelat necesar al ideii de inconștient colectiv, indică prezența anumitor forme În psihic, forme care sunt răspândite peste tot”. (/6). Din ultima definitei ar reieși că arhetipurile nu sunt reprezentări Înnăscute, ci forme Înnăscute, cadre care formează natura umană. Jung se revendică de la iluștrii precursori care i-au lăsat o moștenire culturală considerabilă, precursori care sunt grupați În două clase ce formează tot atâtea linii de evoluție-linia
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
natura umană. Jung se revendică de la iluștrii precursori care i-au lăsat o moștenire culturală considerabilă, precursori care sunt grupați În două clase ce formează tot atâtea linii de evoluție-linia filosofico religioasă cu reprezentanții: Philo Judens (Filon Iudeul) pentru care arhetipul este imaginea lui Dumnezeu În om; Dionisie Areopagitul și Sf. Augustin; Platon cu teoria ideilor; Kant cu teoria formelor a priori, marele precursor modern; Jung cu teoria arhetipurilor ca forme ale imaginarului; linia științifică având ca reprezentanți pe L. Levz
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de evoluție-linia filosofico religioasă cu reprezentanții: Philo Judens (Filon Iudeul) pentru care arhetipul este imaginea lui Dumnezeu În om; Dionisie Areopagitul și Sf. Augustin; Platon cu teoria ideilor; Kant cu teoria formelor a priori, marele precursor modern; Jung cu teoria arhetipurilor ca forme ale imaginarului; linia științifică având ca reprezentanți pe L. Levz Bruhl cu ideea „reprezentărilor colective”, Hubert și Mauss care pun accent pe „categoriile imaginației”; Adolf Bastian cu ale sale „idei elementare sau originare”. Pentru Jung arhetipurile după cum arată
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]