2,573 matches
-
unguri, și își doreau un episcop al lor, care să știe limba română. În 1374 papa i-a cerut arhiepiscopului de Strigoniu, să-l numească episcop pe franciscanul Antonio Spoleto (care cunoștea foarte bine limba română) pentru catolicii români. Sediul arhiepiscopiei a fost la Argeș. Dragoș, voievodul din Maramureș a venit („a descălecat”) în Moldova, în 1352, cu oamenii săi care erau toți catolici, din cauza politicii dure a ungurilor din Transilvania. În 1359 voievodul Bogdan I (1359-1365) a întemeiat Principatul Moldova
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de călugării franciscani, ale căror convente se aflau la Câmpulung, Târgoviște, Argeș. Cu marea lui luciditate P. Tocănel remarcă faptul că episcopia de Argeș „a murit de moarte naturală”. Din 1644 Biserica Romano-Catolică din Valahia a fost pusă sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Sofia, și, mai târziu, sub jurisdicția celei de Nicopolis ad. Hystrum, până în 1883, când papa Leon al XIII-lea a înființat Arhiepiscopia de București. 3. Franciscanii în centrul evenimentelor Atât franciscanii conventuali, cât și frații observanți s-au aflat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Argeș „a murit de moarte naturală”. Din 1644 Biserica Romano-Catolică din Valahia a fost pusă sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Sofia, și, mai târziu, sub jurisdicția celei de Nicopolis ad. Hystrum, până în 1883, când papa Leon al XIII-lea a înființat Arhiepiscopia de București. 3. Franciscanii în centrul evenimentelor Atât franciscanii conventuali, cât și frații observanți s-au aflat la datorie în cele mai dificile momente din istoria credincioșilor catolici, indiferent de problemele interne ale ordinului. Ei au sosit aici în momente
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
iar din anul 1737 s-a instalat la Blaj, centru românismului și mica Romă. Alte episcopii romano-catolice au fost la Oradea (din anul 1777), la Gherla (mutată la Cluj din 1930). Episcopia de la Blaj a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie și Mitropolie de Alba Iulia și Făgăraș, iar în 1930 s-a înființat episcopia de Maramureș la Baia-Mare. Pentru întărirea unirii cu Roma, episcopii greco-catolici au înființat Ordinul Sfântul Vasile cel Mare și au colaborat cu ordine și congregații ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ambele rituri, implicit pentru viitorul episcop Demetriu Radu, el a fost un sprijin sigur, material și spiritual. Au fost înfăptuite deziderate mari, precum constituirea Regatului României, prin încoronarea regelui Carol I în catedrala Sfântul Iosif (la 22 mai 1881), crearea Arhiepiscopiei de București (27 aprilie 1883), premise deosebit de favorabile credincioșilor catolici de rit latin și bizantin. Școlile catolice din București, în primul rând Seminarul (al cărui ctitor a fost episcopul I. Felice Paoli - 1870-1885), Școala de fete condusă din 1852 de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu, ucis la Senat, într-un atentat cu bombă. Arhiepiscopia de București a înregistrat un salt semnificativ în domeniul pastorației și în plan cultural, social în timpul păstoririi ei de către episcopul Raymund Netzhammer. El a imprimat Bisericii Catolice din România o stabilitate și un stil sobru, prin care ea a crescut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea. În Baia Mare există, de asemenea, o facultate de teologie Greco-Catolică. În România sunt în prezent șase eparhii greco-catolice: 1. Arhiepiscopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Alba-Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Are în subordine: jud. Alba (parțial), Brașov, Cluj (parțial), Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu. Avea și un Vicariat la București, înființat în 1940. 2. Episcopia Română Unită cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite i-a înmânat noului Episcop Eparh Mihai, toiagul, mantia și mandatul de a păstori episcopia, prin citirea scrisorii de prevedere canonică, sub sigiliul Arhiepiscopiei Majore de la Blaj. Biserica Sf. Vasile a fost construită între 1909-1910 cu sprijinul puternic al arhiepiscopului R. Netzhammer, „episcopul uniților”, care a și sfințit-o la 19.XII.1909. În 1940 a fost înființat Vicariatul de București, iar Biserica Sf.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Biserica Sf. Vasile a fost ridicată la rangul de catedrală. La acest sfânt lăcaș a activat până pe 28 decembrie 1948 episcopul Vasile Aftenie și protopopul Tit Liviu Chinezu. Vicariatul din București a fost reînființat în 2008, ca parte componentă a Arhiepiscopiei de Alba-Iulia și Făgăraș, fiind condus de către episcopul auxiliar Mihai Frățilă. La 29 mai 2014 acest vicariat a fost ridicat la rangul de Episcopie. Un gând de pioasă amintire și recunoștință pentru toți greco-catolicii, dar în special pentru aceia care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acestei Congregațiuni este P. Horvat Parohul Bărăției. Terțiarii existau în parohie din 1895, dar în mod regulat s-a înființat Congregațiunea în această parohie în anul 1909 de către P. Nazareno Cipolloni, Misionar Conventual în Moldova. Congregațiunea a fost aprobată de către Arhiepiscopie la 1 Decembrie 1909 cu No. 2910. În prezent Congregațiunea terțiarilor de la Bărăție numără 20 de membre, în majoritate bătrâne. Oficiali nu există decât Superioara sau Ministra în persoana Elenei Baron, aleasă chiar în această vizită canonică din ziua de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a mai confruntat și cu răspândirea ideilor socialiste (de către deputatul Morțun, dușman declarat al religiei, care îl critica pe paroh în ziarul „Muncitorul”). În 1881 Carol I a fost încoronat în Catedrala din București, iar în 1883 a fost înființată Arhiepiscopia de București, primul păstor al ei fiind I. De Paoli din Congregația Pasioniștilor. Despre preotul Liverotti vorbesc nu numai zidurile bisericii, ce parcă i-au sorbit sufletul spre nemurire, ci mai ales, dau mărturie până la noi, amintirile și recunoștința adâncă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Romano-Catolică din București (1933-1936). A fost „hirotonisit în tunsoare” pe 8 Decembrie 1933, de ziua Neprihănitei Zămisliri, în Catedrala Sf. Iosif. Este hirotonisit pe 29 iunie 1927 (de Sfinții Apostoli Petru și Pavel) în catedrala Sf. Iosif. A activat în Arhiepiscopia Romano-Catolică din București, de la 29 iunie 1937, până la 1 Mai 1951 (14 ani ca preot) la: 2. Seminarul Arhiepiscopiei din București, în funcția de prefect; 3. Parohia Popești-Leordeni, în funcția de vicar; 4. Catedrala Sfântul Iosif, în funcția de vicar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sf. Iosif. Este hirotonisit pe 29 iunie 1927 (de Sfinții Apostoli Petru și Pavel) în catedrala Sf. Iosif. A activat în Arhiepiscopia Romano-Catolică din București, de la 29 iunie 1937, până la 1 Mai 1951 (14 ani ca preot) la: 2. Seminarul Arhiepiscopiei din București, în funcția de prefect; 3. Parohia Popești-Leordeni, în funcția de vicar; 4. Catedrala Sfântul Iosif, în funcția de vicar. Situația militară: la 1 martie 1940 a devenit confesor în rezervă. La 39 de ani, în culmea vieții, Părintele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ioan, născut în 1912, 7 septembrie, în Cumpăna, jud. Argeș, de profesie preot, fiul lui Friedrich și al Elenei, a fost depus condamnat la 11.05.1951, până la 04.08.1964”. Părintele a plecat la București, a locuit în sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice, și, pe 11 august 1964 a semnat un memoriu de activitate din care citez: „M-am convins de realizările Regimului Comunist. Trăiască lupta pentru Pace”. Pe 12 august 1964 a ajuns la Roman! „Acasă”, acel strigăt fără cuvinte, „acasă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
imobile; 282 addenda 1830- 1840: 2 492 imobile; 1840-1850: 3 064 imobile; 1850-1860: 3 673 imobile; 1860-1870: 3 730 imobile; 1870-1875: 1889 imobile (p. 206). ghidul capitalei Academia Română, Palatul Universității; Agenția austriacă de navigație (Bateaux à vapeur), str. Academiei, 41; Arhiepiscopia catolică, Calea Călărașilor, 5; Arhiepiscopia ortodoxă, curtea Bisericii Metropolitane; Arhivele Statului, curtea bisericii Mihai-Vodă; Arsenalul, str. 13 Septembrie; Azilul elen, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Ateneul Român, Piața Valter Mărăcineanu; Banca Națională, str. Colței, 21; Biblioteca Națională, Palatul Universității; Casa de Depuneri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
2 492 imobile; 1840-1850: 3 064 imobile; 1850-1860: 3 673 imobile; 1860-1870: 3 730 imobile; 1870-1875: 1889 imobile (p. 206). ghidul capitalei Academia Română, Palatul Universității; Agenția austriacă de navigație (Bateaux à vapeur), str. Academiei, 41; Arhiepiscopia catolică, Calea Călărașilor, 5; Arhiepiscopia ortodoxă, curtea Bisericii Metropolitane; Arhivele Statului, curtea bisericii Mihai-Vodă; Arsenalul, str. 13 Septembrie; Azilul elen, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Ateneul Român, Piața Valter Mărăcineanu; Banca Națională, str. Colței, 21; Biblioteca Națională, Palatul Universității; Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Calea Victoriei, 3; Casa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Română”, . Preotul Constantin Fligler achita În 1963 patru abonamente la revista „Veac nou”, era abonat la ziarele „Flacăra Iașului”, „Scânteia” și posedă o bibliotecă personală cu un inventar de 57 de cărți . După trecerea de la Episcopia Romanului și Hușilor la Arhiepiscopia Iașilor, preoții din parohiile respective, printre care și cel de la Frenciugi, și-au luat angajamentul Încheierii abonamentelor la publicațiile: „Viața românească”, „Iașul literar” și „Cronica” . Lista de inventariere din 27 decembrie 1967 (procesul verbal de constatare este Încheiat la 18
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
înainte, oamenii preferă televizorul”. Bine că nu era vreun puști prin preajmă! Asocierea necazurilor celor care produc bucurie, cu viața lor nevăzută, este mai bine să rămână neștiută. Printre blocuri se înălțau turnurile binecunoscute ale EPISCOPIEI, (devenită de anul trecut ARHIEPISCOPIE), și BISERICA MARAMUREȘENEASCĂ, semn că mă apropiam de casă. UNDE M-AM NĂSCUT Asemeni oricărui om, am văzut și eu lumina zilei undeva. Dintotdeauna m-am știut romașcan însă în buletin, la rubrica respectivă este trecută comuna Cârligi, jud. Bacău
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
principal de la forurile abilitate ale statului român.” Susținerea societății civile românești, mai ales a celor din orașele Țării - Suceava, Timișoara, Deva, Alba-Iulia etc. „devine mai încurajatoare și mai afecțioasă.” „Numărul precedent al Plaiului Românesc a văzut lumina tiparului la Tipografia Arhiepiscopiei Alba-Iulia, prin strădania Înalt Prea Sfântului Arhiepiscop Andrei și a ajuns la cititorii noștri datorită ostenelii domnului Ioan Străjan, președintele Fundației „AlbaIulia”, în fața cărora ne închinăm cu recunoștință” - spune Plaiul Românesc de la Cernăuți. * Poporul, organ al Partidului Naționalist Democrat de sub
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
subtitlu, se arată că publicația este întocmită „cu toate ceale de lipsă, cu istorii foarte frumoase.” Cel pe anul 1825 poartă titlul „Carte de mână împreună cu calendariul” Cu întreruperi, între 1839-1850, calendariul se tipărește la București. Calendariu... editat de Consistoriul arhiepiscopia ort. orient. al Bucovinei. Apare la Cernăuți în anul 1896. * Calendar de casă 1811 Calendar de casă apare în 1811, ca cel dintâi calendar românesc din Bucovina și este realizat de V. Țântilă sau V. Schintilă, după C. Morariu, un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Episod din năvălirea turcilor și tătarilor în timpul lui Vasile Lupu în Moldova.” * Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru literatură retorică și muzică bisericească Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru literatură retorică și muzică bisericească apare la Cernăuți între anii1886-1895. Imprimat la Tipografia Arhiepiscopiei. Unele texte apăreau în limba rusă. Partea culturală se intitula Almanach. Publica știri și informații de tot felul: politice, juridice, administrație, financiare, școlare, sanitare, apicole, maxime, morală, maxime și cugetări, anecdote, studii, povețe, economice, evocări istorice, versuri și proză. Semnau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dus la împlinire o dorință de mult simțită și adesea discutată de cler și credincioși” Adresându-se „către toți amatorii literaturii bisericești, îi cheamă să binevoiască a sprijini această întreprindere”, rugându-i săși trimită lucrările la administrația Candelei, în reședința Arhiepiscopiei.” Deci, redactor primar responsabil al revistei Candela era în 1882, la înființare, dr. Vasiliu Mitrofanovie, profesor universitar la Facultatea teologică, redactor II pentru textul slavo-rus - Isidoriu Voroschievici, profesor de cântare corală; administrator și edituri Arcadiu Ciupercovici. Tipografia - W. Kerek Jarto
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este încadrat la Facultatea de teologie din Chișinău, iar în octombrie 1944 este numit secretar general al Cultelor. Lasă o operă bogată în specialitățile pentru care s-a pregătit și le-a slujit. * Candela, revistă de teologie și cultură a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, reapare în 1990, redactor responsabil prof. dr. Nicolae Cojocaru; redactori: prof. Constantin Hrehor și Ioan Nistoroaia. Revista are și un supliment: Trepte spre lumină - periodic cultural religios, anul I, numărul 1, 1995 cu o „Predoslovie” semnată de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
III, nr.1, ianuarie 1997, cuprinde un „Calendar teologic”, semnat de N. Moscaliuc, un articol despre Tudor Arghezi, semnat de Alfred Reiner, articole de profil semnate de I.P.S Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Gherasim Putneanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, preot Mihai Valică, ierodiacon Cobâcă Teofilat, pr. prof. Adrian Iftimiu. „Libertate și toleranță în educația religioasă” de pr. prof. Gh. Hoștiuc și „Despre traducerea și tipărirea Sfintei Scripturi” de pr. Macar Ilie sunt două articole din Candela
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gh. Huțu, Axente B. Oprișan, Orest Malcinschi, Oreste Gherasim, Const. Goran, V. Măgureanu, urcă la administrația revistei Pr. D. Onciulescu, pentru că, „înăuntrul celor patru ani” multe, multe s-au mai schimbat”, cum spunea redacția la reluarea activității. Chiar și la Arhiepiscopia Cernăuților și Mitropolia Bucovinei și Hotinului urcase, prin voia Domnului, I.P.S. Visarion Puiu... * După ce în 1936, Credința a totalizat 128 de pagini, începând cu nr.3 din 1 martie 1937, Credința devine revistă lunară a Consiliului Eparhial din Cernăuți, în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]