2,123 matches
-
XIV-lea, atât pe plan intern cât și pe plan extern, spre sfârșitul secolului, Franța își stabilizase irevocabil poziția internă și externă. În plan intern, regele, prin regulile sale autocrate, a reușit să sporească autoritatea Coroanei asupra bisericii și a aristocrației. Ludovic, având mereu drept simbol modul în care strămoșii săi merovingieni au reușit să pună bazele unui mare imperiu, nu a uitat niciodată care au fost și premisele ce au condus la decăderea lor: neimplicare în treburile statului, care era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fi citite și aprobate mai întâi de Ludovic. Oficialii guvernamentali nu puteau fi excomunicați pe baza actelor comise în timpul exercitării obligațiilor de serviciu. Regele putea emite legi bisericești, însă ordonanțele Papei nu erau legale în Franța fără consimțământul regelui. în privința aristocrației, care îl dezamăgise atât de mult în timpul Frondei, măsurile impuse i-au diminuat tot mai mult puterea. Văduvele și orfanii nobililor nu puteau beneficia de pensii de urmaș fără aprobarea scrisă a regelui. Nobilii de rang înalt făceau parte din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
prezent aceste postulate par pur patetice, însă forța lor nu s-a diminuat defel. „în mod firesc ne punem însă întrebarea: Această creștere extensivă a culturii nu aduce ea oare o scădere a intensității sale? Procesul de formare a unei aristocrații intelectuale noi, de răspândire mai întâi a culturii existente în mase, pentru ca apoi ele să poată crea, trebuie să fie întotdeauna paralel cu acela de cercetare și de descoperire a adevărului științific. Răspândirea culturii nu trebuie să împiedice nici chiar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
putea idealiza, îl numesc de-a dreptul modernist 25. Bulevarde, de felul celui numit Magheru/ Bălcescu astăzi, bordate de îndelungi block-haus-uri, apar în anii treizeci ca din pământ și dau seama mai degrabă despre un mod de viață al boemei aristocrației tinere decât despre vreun "proiect total, politico-estetic, de rescriere a realității", așa cum definea undeva Boris Groys încercarea avangardei -a celei arhitecturale constructiviste în primul rând - de a inventa, construind pe ruinele celei vechi, o realitate alternativă. Cu perspectivele lor lungi
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
1935 era aproape de planurile monumentalizante (și ideologizate în sens totalitar) ale Moscovei (1935), Berlinului (1936) sau ale orașelor italiene și departe de Planul Voisin sau de Cetatea Radioasă ale lui Le Corbusier. Cartierele acelei upper-midle class bucureștene, fermecate încă de aristocrație (care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un rost economic și politic după abolirea marii proprietăți funciare), pendulînd între moșie și club, între terenurile de tenis și bursă, între bănci și Capsa, sunt într-adevăr împănate cu vile moderne
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
și mai mult lucrurile. Limba română a Început a pierde teren În fața celei germane și, după 1800, și În fața limbii polone, aceasta asociindu-se și cu degradarea statutului autohtonilor, o parte dintre vîrfurile acestora lăsîndu-se ademeniți să treacă de partea aristocrației timpului. Limba și cultura română se aflau În decădere, În schimb Începea să se impună limba rutenilor, apropiată de limba polonă și susținută aici de polonezi. Aceasta va marca evoluția celor două etnii, românii și rutenii, primii cu spaima de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
copilărie de vîrtejul istoric care o despărțise de Moldova, care nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș, și o tînără ce Încă frecventa pensionul, trăită acolo În societatea fetelor din cea mai Înaltă aristocrație basarabeană, Îi dă cu franțuzeasca Întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțirietc. -Ce contrast! Între candidatul la Însurătoare, care fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon Împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care Își dădea copiii la școală, și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună În discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor Înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea În realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
va păstra autonomia În cadrul Imperiului a ținut puțină vreme. La 1786, Bucovina a devenit un simplu cerc administrativ al Galiției. Măsurilor de atragere a boierimii locale și de echivalare a rangurilor și titlurilor boierești și nobiliare, menite să mîngîie orgoliul aristocrației locale, li s-au asociat altele, care vizau creșterea influenței germane și poloneze În zonă, iar În centru se afla școala, ca factor de formare a tineretului În spiritul ideilor cultivate de curtea de la Viena. Prin ordonanța imperială din 1815
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să facă o reformă în funcție de realitatea socială. Aristotel a realizat prima operă de știință politică. Aristotel cere ca fiecare cetățean, potrivit cu vârsta și capacitățile sale, să îndeplinească o slujbă politică în stat , sub conducerea celor mai virtuoși, care alcătuiesc o aristocrație morală și intelectuală. Cetățeanul trebuie să fie eliberat de grija materială, și de aceea lucrul manual este lăsat pe seama robilor, care, după Aristotel, ca și după toți gânditorii antici, și chiar pentru creștini, sunt o necesitate socială atâta vreme cât nu există
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
să facă singure munca sclavilor . După Aristotel, numai oamenii liberi primesc o educație, sub formă de științe sau arte, care, de aceea, au fost numite arte liberale, așa cum le găsim și în Evul Mediu. Statul aristotelic este o îmbinare de aristocrație, monarhie și democrație, cele trei forme de guvernământ, la toate interesul este obștesc, urmărit, fie de conducător în cazul monarhiei , fie de mai mulți în cazul aristocrației, fie de tot poporul în cazul democrației. Statul Atenian a lui Aristotel Așa cum
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
așa cum le găsim și în Evul Mediu. Statul aristotelic este o îmbinare de aristocrație, monarhie și democrație, cele trei forme de guvernământ, la toate interesul este obștesc, urmărit, fie de conducător în cazul monarhiei , fie de mai mulți în cazul aristocrației, fie de tot poporul în cazul democrației. Statul Atenian a lui Aristotel Așa cum putem afla din lucrarea Statul Atenian a lui Aristotel, a fost o vreme în care Solon introdusese în randul delictelor politice și neparticiparea din indiferență sau tembelism
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
deosebire similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar, existența Sinoadelor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
proletarilor în istoria literaturii ; putem demonstra, de pildă, contribuția predominantă a copiilor de liber-profesioniști și de comercianți la producția literară americană. *5 Statisticile pot stabili că, în Europa modernă, literatura și-a recrutat practicanții mai ales din rândurile burgheziei, deoarece aristocrația era preocupată de căutarea gloriei sau a huzurului, iar clasele de jos aproape că nu aveau acces la cultură, în Anglia, această generalizare nu este valabilă decât cu mari rezerve. Fiii țăranilor și muncitorilor apar rar în literatura engleză mai
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Anglia, această generalizare nu este valabilă decât cu mari rezerve. Fiii țăranilor și muncitorilor apar rar în literatura engleză mai veche : excepții ca Burns și Carlyle sânt în parte explicabile prin sistemul democratic de învățământ an vigoare in Scoția. Rolul aristocrației în literatura engleză a fost neobișnuit de mare - în parte pentru că în Anglia aristocrația a fost mai puțin izolată de liber-profesioniști decât în alte țări, unde nu exista dreptul de primogeniture. De altfel, cu câteva excepții, toți scriitorii ruși moderni
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
apar rar în literatura engleză mai veche : excepții ca Burns și Carlyle sânt în parte explicabile prin sistemul democratic de învățământ an vigoare in Scoția. Rolul aristocrației în literatura engleză a fost neobișnuit de mare - în parte pentru că în Anglia aristocrația a fost mai puțin izolată de liber-profesioniști decât în alte țări, unde nu exista dreptul de primogeniture. De altfel, cu câteva excepții, toți scriitorii ruși moderni dinainte de Goncearov și Cehov au fost și ei de origine aristocratică. Chiar și Dostoïevski
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
cât și apartenența socială a scriitorilor ruși. Astfel, P. N. Sakulin își bazează analiza literaturii ruse contemporane pe delimitarea ou grijă a literaturii țărănești, a literaturii mic-burgheze, a literaturii intelectualității democratice, a literaturii intelectualității declasate, a literaturii burgheze, a literaturii aristocrației și a literaturii proletariatului revoluționar. *6 136 În studierea literaturii mai vechi, specialiștii sovietici încearcă să facă deosebiri subtile între numeroasele grupe și subgrupe ale aristocrației ruse cărora, în virtutea averii lor moștenite și a relațiilor lor din tinerețe, le-au
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mic-burgheze, a literaturii intelectualității democratice, a literaturii intelectualității declasate, a literaturii burgheze, a literaturii aristocrației și a literaturii proletariatului revoluționar. *6 136 În studierea literaturii mai vechi, specialiștii sovietici încearcă să facă deosebiri subtile între numeroasele grupe și subgrupe ale aristocrației ruse cărora, în virtutea averii lor moștenite și a relațiilor lor din tinerețe, le-au aparținut Pușkin și Qogol, Turgheniev și Tolstoi. *7 Dar este anevoie să dovedești că Pușkin ar fi reprezentat interesele nobilimii rurale scăpătate, iar Gogol, pe acelea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
respective. *10 Declarațiile, atitudinile și activitatea unui scriitor nu trebuie niciodată confundate cu implicațiile sociale ale operelor lui. Balzac este un exemplu izbitor al posibilității acestui decalaj ; căci, deși simpatiile sale mărturisite erau toate de partea vechii orânduiri, de partea aristocrației și a Bisericii, instinctul și imaginația îl atrăgeau mult mai mult spre tipul acaparator, speculant, spre noul exponent viguros al burgheziei. 137 Poate exista o considerabilă diferență între teorie și practică, între profesiunea de credință și creația artistică. Sistematizate, datele
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
John Steinbeck. Viața Parisului și a Franței în perioada ce a urmat Restaurației pare că trăiește în sutele de personaje care se mișcă în paginile Comediei umane a lui Balzac ; iar Proust a prezentat cu detalii nesfârșite stratificarea socială a aristocrației franceze în descompunere. Rusia moșierilor din secolul al XIX-lea apare în romanele lui Turgheniev și Tolstoi ; avem imagini ale negustorimii și intelectualității în nuvelele și piesele lui Cehov, și ale țăranilor colectiviști în opera lui Șolohov. Exemplele ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
oare este raportul dintre tabloul literar și realitatea socială. Este acest tablou intenționat realist ? Sau este, în anumite privințe, satiră, caricatură sau idealizare romantică ? 145 Într-un studiu de o luciditate admirabilă intitulat Aristocracy and the Middle Classes in Germany (Aristocrația și burghezia în Germania) Kohn-Bramstedt ne atrage atenția cu drept cuvânt : Numai o persoană care cunoaște structura unei societăți din alte izvoare decât cele pur literare poate spune dacă, și în ce măsură, anumite tipuri sociale și comportamentul lor sunt reproduse într-
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
engleze din timpul Restaurației. Era aceasta doar un regat al încornoraților, o țară de basm a adulterelor și a căsătoriilor de formă, așa cum credea Charles Lamb ? Sau era, așa cum vrea să ne facă să credem Macaulay, o imagine fidelă a aristocrației decadente, frivole și brutale? *23 N-ar trebui oare mai degrabă ca, respingând ambele ipoteze, să cercetăm ce grup social anume a creat această artă și pentru ce public ? Și nu s-ar cuveni oare să stabilim dacă este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
optimismul lui Shakespeare este discutabilă. Nici formula opusă, elaborată de un marxist rus, nu ne este de mai mult ajutor : Concepția tragică despre viață pe care o găsim la Shakespeare este rezultatul faptului că el a fost expresia dramatică a aristocrației feudale care, în timpul Elizabetei, își pierduse vechea poziție dominantă. *26 Judecăți atât de contradictorii, bazate pe categorii vagi cum sunt optimismul și pesimismul, nu reușesc să se ocupe concret nici de conținutul social real al pieselor lui Shakespeare, nici de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
puternică uniune de triburi de care sunt legate bogatele morminte tumulare de valea râului Ilek. Mormintele, datate la nivelul secolelor V-IV, conțin arme, obiecte de lux aduse din Orientul Apropiat și schelete de cai cu harnașamentul respectiv, fiind atribuite aristocrației tribale războinice. Sub influența nomazilor din regiunea Uralului de Sud și a treptatei pătrunderi a lor spre vest, cultura sauromată din regiunea Volga-Don (secolele VII-V î.Hr.) este înlocuită cu cea de tip Prohorovo (secolele IV-II î.Hr.), care se va
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
erau subordonate trupele aflate în provincia respectivă. Legații erau numiți de Augustus din rândurile ordinului senatorial. În majoritatea cazurilor, pentru această funcție erau aleși cei care fuseseră pretori sau consuli. Acesta era unul din mijloacele folosite pentru a atrage înalta aristocrație în aparatul funcționăresc imperial nou înființat. Câteva provincii erau administrate de procuratori aleși din rândurile cavalerilor. În apus, astfel de provincii erau Raetia și Noricum, iar în Orient Iudeia, după anul 6 d. Hr.. O administrație specială avea Egiptul. Din
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]