2,505 matches
-
aibă caractere de utilitate, de bună funcționalitate, de protecție și să fie estetic. Arhitectul peisagist este chemat să restabilească omul într-un mediu propice de viață pentru el, semenii săi și întregul ambient. Transformarea zonelor urbane în zone din beton, armături metalice, piatră și sticlă, cu zone industriale puternic poluante, cu o circulație primejdioasă, face adeseori din spațiile verzi o prezență de o deosebită importanță, vitală chiar pentru menținerea centrului urban. Această afirmație nu este exagerată ținând cont că în numeroase
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ocupate de diferite construcții (clădiri, trotuare, străzi, etc.). Funcția de protecție a solului, se remarcă tocmai în zonele lipsite de vegetație sau cu vegetație foarte săracă, în care procesele de eroziune sunt vizibile. Prin sistemul de înrădăcinare, ce constituie o armătură biologică a solului, prin fenomenul de atenuare a efectului mecanic al picăturilor de ploaie, exercitat de frunzișul vegetației care este adesea dispusă în mai multe straturi, substratul ce constituie suportul vegetației, prezintă o stabilitate mecanică, fizică și chimică, mult sporită
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ureche" invocând opinia de autoritate ori de câte ori argumentația exegetică riscă să se pulverizeze. Cine a citit acest amplu studiu și a traversat notele și trimiterile bibliografice de la finele cărții n-a putut să nu fie impresionat de travaliul imens și de armătura științifică a exegezei. Theodor Codreanu ar putea spune la fel ca marele Călinescu: "Orice cuvânt din cartea mea poate fi dovedit!" Carte incitantă, documentată, erudită, rotundă, matură, sigură, carte a unei vârste interioare ce-și cristalizează reliefurile, Eminescu Dialectica stilului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care se hrănește deopotrivă din filozofie, psihologie, istorie, sociologie, economie și chiar politică, dar și din științele moderne, cum ar fi cibernetica sau fizica cuantelor. Nicăieri, ca în aceasta ultimă carte, Th. Codreanu n-a strunit cu mai multă pricepere armătura de date, Transmodernismul reprezentând o lucrare care te copleșește prin volumul de informații oferite. Nu e locul să pătrund în cazuistica lucrării, pentru a lăsa cititorii să se bucure și să guste, la sursă, fructele spiritual-intelectuale ale acesteia, dar, ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prea pițifelnici pentru a mai fi pomeniți. Apoi, extrem de curajos, Theodor Codreanu revine asupra confruntării dintre sincronism și protocronism. În mod strălucit, el demonstrează falsitatea disputei, dar și falsitatea ideii că protocronismul ar fi o expresie a național-comunismului. Din nou, armătura argumentelor este de neatacat, de aici și intuiția noastră că se va face totul pentru ca autorul nostru să fie tratat de cei indicați de el ca autori ai genocidului cultural la care suntem supuși doar printr-o ...tăcere vinovată. Acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la index pe Barbu pentru ermetismul său de factură burghezo-retrogradă. O secțiune aparte a acestei prime părți este dedicată monografiilor apărute după moartea poetului, dintre care se distinge preferința pentru Basarab Nicolescu, din care se revendică o bună parte a armăturii teoretice a lui Theodor Codreanu. Nu lipsesc nici aici accentele polemice, menite să pună în lumină slăbiciunile interpretative ale celor menționați. Se rețin, în acest sens, săgețile împotriva numelor grele din exegeza barbiană, începând cu Nicolae Manolescu și terminând cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
P. Todicescu, în articolul „Acuzări nedrepte” (Îndrumări pedagogice, martie 1934) pledează pentru consolidarea autorității morale a învățătorului în lumea satelor, cerând să se pună stavilă tendințelor de a face din singurul intelectual de prestigiu al satelor un agent politic. Această armătură de idei sănătoase cu privire la școală și învățător, precum și activitatea didactică remarcabilă, dau conturul unei mari personalități, căreia cei ce i au simțit lumina îndrumărilor iau pus cununa recunoștinței”. 15 mai 1972, Iași Primită pe 17 mai de la Prof. Todicescu, nota
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de Mașini 7. Autobasculante pe șasiu de autocamion buc. Departamentul Industriei Con- �� strucțiilor de Mașini 8. Autotrenuri și autofurgoane frigorifice buc. Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 9. Metale dure bastoane (relit-stelit) tone Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 10. Armături industriale din fontă tone Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 11. Armături industriale din oțel tone Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 12. Vagoane pentru transportat mărfuri buc. Departamentul industriei Con- strucțiilor de Mașini 13. Boghiuri pentru vagoane buc. Departamentul
HOTĂRÂRE nr. 1.031 din 18 septembrie 1990 privind balanţele materiale pentru anul 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
strucțiilor de Mașini 8. Autotrenuri și autofurgoane frigorifice buc. Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 9. Metale dure bastoane (relit-stelit) tone Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 10. Armături industriale din fontă tone Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 11. Armături industriale din oțel tone Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 12. Vagoane pentru transportat mărfuri buc. Departamentul industriei Con- strucțiilor de Mașini 13. Boghiuri pentru vagoane buc. Departamentul Industriei Con- strucțiilor de Mașini 14. Boghiuri pentru locomotive perechi Departamentul industriei
HOTĂRÂRE nr. 1.031 din 18 septembrie 1990 privind balanţele materiale pentru anul 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
Nr. Denumirea materiei prime, crt. materialului, produsului U.M. Coordonatorul de balanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Covor din policlorură de vinil, plastifiată, pe Departamentul Materialelor de suport textil mii mp Construcții 2. Obiecte sanitare din porțelan și semiporțelan tone Departamentul Materialelor de �� Construcții 3. Armături din metale neferoase pentru instalații Departamentul Materialelor de sanitare și interioare tone Construcții 4. Căzi de baie și cuve pentru duș, emailate buc. Departamentul Materialelor de Construcții 5. Obiecte sanitare din fontă tone Departamentul Materialelor de Construcții 6. Tuburi fontă
HOTĂRÂRE nr. 1.031 din 18 septembrie 1990 privind balanţele materiale pentru anul 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
făcute, permit obținerea condițiilor de calitate stabilite prin avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor; 16. rețea publică de alimentare cu apă sau de canalizare parte din sistemul de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, alcătuită din rețeaua de conducte, armături și construcții-anexe care asigură distribuția apei potabile, respectiv preluarea, evacuarea și transportul apelor de canalizare; 17. epurare primară - epurarea apelor uzate printr-un proces fizic și/sau chimic care implică decantarea materiilor în suspensie sau prin alte procedee în care
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
a rezista asaltului adversarului, armele defensive se dezvoltă și ele. Fiecare combatant poartă coif cu vizieră, o cămașă de zale grea, coiful simplu (cască conică care-i apără capul), apoi scutul, pavăză de lemn întărit în centrul său de o armătură metalică. Această nouă scrimă cavalerească impune, pe lîngă un echipament costisitor, care face necesară posedarea unui fief, calități atletice și un antrenament care se dobîndcsc de foarte devreme. La șapte ani, deci, băiatul menit carierei armelor învață să încalece. Cînd
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane. Forța creatoare de realități durabile a discursului politic a fost relevată de graba cu care, sub imperiul urgenței declamat de cuvântările lui Fichte, a fost înființat un Birou al Educației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Transilvania a fost condusă de proprii săi principi, până la includerea patriei sub "augusta casă austriacă" (1538-1699). Toate cele trei istorii sunt concepute de pe poziții provinciale, situând fiecare principat în propriul său cadru de referință. Originea. Piesa de rezistență a întregii armături istoriografice a Școlii Ardelene, mai puțin accentuată de către romantici, originea pur latină a românilor este axioma primară a literaturii didactice din prima generație de manuale școlare de istorie, care fundamentează întreaga demonstrație a nobilității și priorității istorice a poporului român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezultatul participării României la război. [...] Războiul început de România în 1916 s-a încheiat prin Pacea de la București din 1918. [...] Nu o victorie a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial-instituțională care este statul național" (pp. 294-295). Despărțindu-ne radical în acest punct de interpretarea istoricului F. Constantiniu, care afirmă în continuare că "România nu mare, ci firească [...] s-a făcut de la sine", fiind o "necesitate istorică" (p. 295), credem
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnic-confesional. Cazul liberalului Ion C. Brătianu, ctitorul politic al României moderne și arhitectul statului românesc industrial este cu atât mai interesant, întrucât satisface atât criteriul etnic, cât și pe cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
altor patru curente radicale: i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format mare parte din crema intelighenției interbelice românești (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constanin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" - idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli (1987) articulat ca urmare a forțelor declanșate de aceste mutații structurale în sferele cultural-religioase (Reforma), instituțional-politică (Statul-Națiune) și socio-economică (Societatea de Piață) s-a clădit pe o armătură mitică. Cinci "mituri" au devenit instituționalizate ca elemente constitutive ale modelului european al societății naționale, în lumina cărora proiectul unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal apărea ca un imperativ funcțional al statului național. Întreaga schemă este prezentată diagramatic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalism în conceptualizarea istoriei poporului român, din două motive: în primul rând, pentru că evacuează sensul intrinsec național al "Cuceririi Ardealului și Moldovei" (Constantinescu, 1928, p. 163), și în al doilea rând, prin faptul că momentul 1600 nu face parte din armătura structurală a cronologiei trecutului românesc. Deși majoritatea manualelor școlare de istorie publicate în perioada dintre cele două mari războaie împărtășesc calitatea de a fi critice cu privire la sensul național al unirii de la 1600, cu excepția lui Constantinescu (1928) și David (1937), toate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de interpretare a istoriei poporului român care să ranforseze noul status quo. Colonizarea comunistă a istoriei a făcut ca întreaga osatură a trecutului să fie revertebrată. Noua armătură a istoriei deveneau principiile inexorabile ale "Marxism- Leninismului" (Roller, 1952, p. 1: majuscule în original), singurele "cu adevărat științifice", capabile să redea istoria românească potrivit preceptului rankean, "așa cum s-a desfășurat realmente" (Roller, 1952, p. v). Publicarea în 1947 a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu cultul textual al personalității intelectuale a conducătorului partidului. Pe lângă cele patru portrete în care este imortalizat Gheorghiu-Dej în rolurile de revoluționar, respectiv om de stat, trebuie menționată colecția impresionantă de citate reproduse din opera secretarului de partid, folosite ca armătură teoretică a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rechizitoriu (ridicând capete de acuzare, judecând, apoi solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acesteia și relațiile dintre specii, indiferent dacă folosim arma chimică sau ce biologică. Am publicat două cărți privitoare la rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Cercetări de morfologie animală Am abordat cercetări privind cunoașterea caracteristicilor morfologice și a structurii armăturii genitale la speciile: Charips longicornis (Hrtg.) (Fam. Cynipoidae, subfam. Charipinae); Ametastegia glabrata Fall. (Fam. Tenthredinidae) Sitona hispidulus F. (Fam. Curculionidae). Cercetări privind cunoașterea speciilor galigene care atacă esențele lemnoase și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile: au fost identificate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]