4,701 matches
-
pe toată masa. ― Da, păi, după ce și-a mai revenit, am întrebat-o de-a dreptul când vrea... s-o ajut. Și, văzând o întâmpinare atât de fermă din partea mea, fătuca mi-a mărturisit că ea aduce pâinile pentru casa armeanului în fiecare dimineață. Și că acolo, când tocmai ieșea de la brutăria hanului, l-a întâlnit pe Ivan. Și că de atunci el o tot trage mereu în odăița lui de sub scară ca să-i vorbească despre funcția lui... Sau ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să spui, zău!” După care a tresărit speriată și m-a rugat cu cerul și pământul să nu „scap” nimănui despre aniversare. La despărțire, rumenită și aburindă, jimbla mi-a șoptit că n-ar putea să iasă neobservată din casa armeanului decât peste o săptămână, după ce dumnealor, stăpânii, vor pleca acolo, la pădure. PAGINĂ NOUĂ 24 Mariam fredona ușor. Se sculase devreme. Culesese câteva flori din grădină și acum le așeza în vazele înalte de pe consola din salonul de jos. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
că bastinasí sărbătoresc acum doar pacea. Însă altcineva a fost într-adevăr tras pe sfoară. Și n-aș vrea să mă aflu prin preajma aceluia când își va da seama de asta. Și, dacă îmi mai îngăduiți, cred că prințul acela armean, le banquier Mannouci, e băiat isteț. A șters-o la timp! Ledoulx se opri și își privi crunt valetul. Nu pentru că n-ar fi fost de acord, ci pentru că nu putea să nu fie de acord. Cum de nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
remake a celei care s-a derulat cu aproape o sută treizeci de ani înainte. PAGINĂ NOUĂ 29 Prințul călărea la întâmplare. Hoinărea în cuprinsul sau prin împrejurimile Brașovului. Drumurile erau pline de soldați austrieci, grofi, negustori unguri și evrei, armeni și greci, diverși târgoveți și localnici. Pe cei veniți din țara Românească îi recunoștea de departe. Purtau haine orientale, vorbeau tare și înjurau de mama focului. O grămadă de boieri fugiți din diverse motive își găsiseră aici un adăpost. Cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pictor, Manuc nu mai era prințul, marele dragoman al Sublimei Porți, consilierul personalităților vremii, personajul lăudat în Divanul țării Românești sau răsplătit de țarul Alexandru I cu cel mai înalt ordin, crucea Sfântul Vladimir, nu mai era nici măcar bogatul negustor armean care câștiga și împărțea bani sau daruri cu generozitate. De când îl descoperise îngenuncheat, încovoiat în rugăciune lângă fărâma de lumină a candelei, cu umerii adunați, smeriți între aripile unui arhanghel, pictorul văzuse acolo doar un om singur și o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
armenesc cu gust de mirt. Și pictorul îl asculta vorbind despre Armenia Mare și Armenia Mică, despre muntele Ararat și despre Leon Magnificul, regele care adusese o prosperitate fără precedent poporului său. Îi vorbea despre caracterul mândru și independent al armenilor care se creștinaseră primii, în primul an al erei creștine, dar adoptaseră o formă originală de creștinism, rezistând tuturor încercărilor de dominare venite din partea Constantinopolului sau a Romei; despre frumoasele fecioare martire conduse de Gaiané și Hripsimé, ca și despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sfințea din șapte în șapte ani mirul, uleiul care îngemăna aromele a peste o sută de plante diferite, după rețeta lăsată creștinilor de acel patriarh. Uneori se oprea și rămânea tăcut. În acele momente pictorul îl simțea tânjind după ritualul armean al vieții de familie, după armonia relațiilor de zi cu zi; îi era dor de grădina, caii, păunii, câinii și șoimii lui sau de cafeaua băută în pavilionul ridicat chiar deasupra apelor Dâmboviței și, bineînțeles, de hanul lui. Prințul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
negoțului din trei imperii și nu numai, cel mai bogat și mai influent om din Balcani, zaraful vizirilor, sultanilor, domnitorilor, mitropoliților și boierilor divaniți, prietenul generos al generalilor, susținătorul armatelor rusă și turcă, miluitorul și binefăcătorul săracilor, ocrotitorul cumunităților de armeni, oriunde s-ar fi aflat ele, din Orientul Mijlociu până la Viena și Sankt Petersburg, ctitor al mai multor biserici armenești. Acum stătea față în față cu singurul om din această parte a lumii care avusese curajul, abilitatea și înțelepciunea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un pictor. Puțin carmin pe buze, pudră din belșug, o claie sofisticată în jurul acestui chip drăgălaș, ușor de confecționat... ― Dar cu atât mai ușor de realizat dacă însăși văduva Marioritza și-ar fi tras doar un văl peste față. Ah, armenii! De șase ori mai șireți decât evreii! ― Vă înșelați, Alteță! Sau oamenii trimiși de Babic, „umbra” voastră, s-au înșelat. Marioritza n-a jucat nici un rol în misiunea mea. Absolut nici unul! De fapt, ea a aflat destul de târziu despre aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vine? - Nu ț-oi spu’... Ba ț-oi spune! De la inimă!, râde tata, În continuare. De unde să știu, măi băiete! Dacă n-avem hârtii - de la tata Încolo eram analfabeți... - Analfabeți din tată-n fiu, sau analfabetizați? Mă gândesc la anumiți Armeni stabiliți În sate și care au uitat să scrie și să citească În limba lor; la Evreii din Maramureș - cei așezați la sate și deveniți agricultori... - Nu cred că avem sânge armenesc, ovreesc - deși În chestia asta nimeni nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
s-a născut la Kom. — Un șiit imamist? Asta nu mă deranjează. Deși sunt ostil tuturor ereziilor și tuturor abaterilor. Unii dintre cei mai credincioși oameni ai mei sunt din secta lui Ali, cei mai buni dintre soldații mei sunt armeni, vistiernicii Îmi sunt evrei, nu le refuz, pentru atâta lucru, Încrederea și protecția mea. Singurii de care mă tem sunt ismailiții. Prietenul tău nu aparține acestei secte, presupun? — Nu știu. Dar Hasan m-a Însoțit până aici. Așteaptă afară. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
desfășoară În sala tronului, Într-o sâmbătă. Sultanul s-a trezit la amiază, suferind de o durere de cap. E Într-o dispoziție groaznică, iar vestea că șaizeci de mii de dinari de aur tocmai fuseseră Împărțiți soldaților din garda armeană a vizirului Îl scoate din minți. Informația, nimeni nu se Îndoiește, a sosit prin mijlocirea lui Hasan și a rețelei acestuia. Nizam explică răbdător că, pentru a preveni orice tentativă de nesupunere, trupele trebuie hrănite, ba chiar Îndopate, că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
al guvernului persan, cu recomandări din partea unui proscris? Aflați că am discipoli pretutindeni, În toate orașele, În toate mediile, până și În cel mai apropiat anturaj al monarhului. Acum patru ani, când mă găseam la Londra, publicam, Împreună cu un prieten armean, un ziar care pornea, sub forma unor mici colete discrete, spre Persia. Șahul s-a alarmat, l-a convocat pe Ministrul Poștelor și i-a poruncit să pună capăt, cu orice preț, circulației acelui jurnal. Ministrul le-a ordonat vameșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
prin sufragiu direct, la Teheran, indirect, În provincii, o adunare națională consultativă. Primul parlament din istoria Persiei s-a reunit În data de 7 octombrie. Ca reprezentat al său, șahul trimise, cu chibzuință, un opozant vechi, pe prințul Malkom Khan, armean din Isfahan, tovarăș de-al lui Djamaledin, chiar cel care-l găzduise cu prilejul ultimei șederi la Londra. Superb bătrân cu aere britanice, prințul visase toată viața să stea În picioare, În Parlament, gata să citească reprezentanților poporului discursul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Paris și În Întreaga lume, a acelui elan de solidaritate care salvă Tabrizul de soarta cruntă care-l amenința. Prezența activă a străinilor constitui, pentru anumiți clerici ai orașului, un argument Împotriva apărătorilor Constituției, „o adunătură - citez - de europeni, de armeni, de babi, de necredincioși de toate soiurile”. Populația rămânea, totuși, opacă la această propagandă, ne Înconjura cu o afecțiune plină de recunoștință, fiecare bărbat ne era ca un frate, fiecare femeie ca, o soră sau ca o mamă. Să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
comentă. Cu totul dimpotrivă, a făcut În așa fel Încât, În câteva zile, să fie pusă pe picioare o armată, cu cel mai bun echipament disponibil, cu muniții din belșug, sugerând el Însuși numele comandantului, Ephraim Khan, un strălucit ofițer armean care avea să reușească, În trei luni, să-l zdrobească pe fostul șah și să-l Împingă de cealaltă parte a graniței. Cancelariile din Întreaga lume reușeau cu greu să-și creadă ochilor: Persia să fi devenit oare un stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care nici un pământ nu mai accepta să-i hrănească și care visau la America. Pachebotul trebuia să efectueze o adevărată colectă: din Southampton, englezii și scandinavii, din Queenstown, irlandezii, și din Cherbourg, cei care veneau de foarte departe, greci, sirieni, armeni din Anatolia, evrei din Salonic sau din Basarabia, croați, sârbi, persani. Pe acești orientali i-am putut studia În gara maritimă, adunați În jurul bagajelor derizorii, nerăbdători să ajungă altundeva și, din vreme În vreme, agitați, căutând brusc vreun formular rătăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
unii oameni îi trimit în America. Tații și mamele care lucrează acolo n-au copii care trebuie duși în brațe când îi dor picioarele. Ei dau ajutor, pur și simplu, unor străini. Există organizații umanitare pentru oricine. Pentru evrei și armeni, pentru copii cu familie și familii fără copii, pentru ortodocșii ruși și ortodocșii sârbi, pentru reformați și baptiști. Religia e o treabă grozavă. Cine avea una, se și vedea cu bonurile în buzunar. Și mai grozav era să fii disident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
considera aur curat. Semnătura celei mai importante firme de export de cereale din România se bucura de respect în toată Europa. În strada Bursei, primul punct din program, soarta a tras o dungă brutală peste combinațiile lui. Șeful firmei, un armean înalt, bătrân și rigid, l-a poftit în biroul său particular, i-a oferit cafea și o havană de contrabandă și l-a rugat confidențial și stăruitor să-i îngăduie o amânare de o lună, una singură, pentru plata ratei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-și ia răspunderea unui refuz? Sau, dacă acceptă amânarea, cum să aranjeze datoria de la Banca Română și cum să se întoarcă acasă cu mâna goală? Nici n-a refuzat, nici n-a acceptat. Va răspunde mâine, după reflexiune matură. De la armean s-a dus la Dumescu, la bancă, să-i ceară sfat și ajutor. Era într-o consfătuire gravă și nu l-a putut vedea. I-a lăsat un cuvânt, poftindu-l la masă. Știa că Dumescu nu discută lucruri serioase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
amărât. La nouă mă așteaptă Dumescu și eu visez treaz la Nadina!... Doamne, Doamne, cât sunt de idiot! 6 A doua zi, până la prânz, Grigore a isprăvit cu bine toate afacerile. (Dumescu a fost amabil, ca totdeauna, a scontat polița armeanului și a reținut pentru amortizarea datoriei numai cât i s-a oferit.) Trecu pe urmă, să zică bună ziua, pe la Victor Prede-leanu, prietenul lui cel mai bun, unde fu oprit la masă. Se simțea ca acasă în familia Predeleanu. Era mulțumit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
povesti cum a umblat și cum, grație culantei excepționale a lui Dumescu, s-a putut întoarce cu geanta mai plină decât a sperat. ― Vasăzică tot Dumescu! murmură Miron Iuga mulțumit. Numai prietenii cei vechi sunt săritori la nevoi... Dar pe armean ai făcut bine că nu I-ai strâns de gât. Foarte bine! Rămase un răstimp cu ochii la Grigore, pe urmă se întoarse iarăși spre Titu, pe care înfățișarea și primirea bătrânului îl cam zăpăcise. Îl întrebă despre părinți și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să spună niciodată, când făcea oferta asta cuiva, că pe primul disc este și My sweet lord, cuvinte magice, la care se aprindeau ochii tuturor. Dar cea mai mare senzație a făcut-o Radu G., un coleg cu figură de armean, cu sprâncene groase ca pictate de Baba, și care se ocupa intens de "muzici": el venise cu un album roșu, lăcuit sclipitor, pe care era o fotografie reprezentând sute de personaje așezate într-un grup ca un polip gregar, în fața
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în Muntenia și de 89,8 % în Moldova, la procente de 60-50 în Crișana-Maramureș (60,7 %), în Transilvania (57
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
5 %), 3.826 de gospodării cu 19.130 de evrei (4,2 %), 1.200 de gospodării cu 6.000 de lipoveni (1,5 %), 640 de gospodării cu 3.200 de greci (0,7%), 530 de gosodării cu 2.650 de armeni (0,6 %), 241 de gospodării cu 1.205 bulgari (0,25%) și 241 de gospodării cu 1.205 de găgăuzi (0,25 %). În perioada următoare s-a declanșat un amplu proces de colonizare; în urma acestui proces și a altor mișcări
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]