2,401 matches
-
și integrată. Pe de altă parte, noțiunea "informație" este legată de cea de tematizare în măsura în care se consideră că, pentru ca un enunț să aibă un sens și să fie interpretabil, trebuie să satisfacă o condiție de coerență semantică, ce constă în articularea informației date, stocate în memorie, cu informația nouă, adusă de context și de situație. P. Charaudeau consideră că, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, informația se poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clasice (precum Răscoala de Liviu Rebreanu, de exemplu). Timpurile fundamentale cu care se narează evenimentele din primul plan sînt perfectul simplu, perfectul compus și prezentul, care pun în ascendență timpul implicat în proces. În acest mod, povestirea funcționează prin confirmarea articulării ascendente a ordinii proceselor, prin reprezentarea derulării interne ascendente a timpului implicat de fiecare dintre ele, adică prin confirmarea ascendenței interfrastice de către ascendența verbală intrafrastică. V. enunțare, secvențialitate, text, textualitate, tipologie textuală. BENVENISTE 1966; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MOESCHLER - REBOUL 1994. RN PERSUASIUNE. Produs al influenței, persuasiunea a constituit obiectul de interes al studiilor dezvoltate de școala americană de psihologie socială, de după 1940. Problematica fundamentală a persuasiunii, formulată de acești specialiști, vizează în primul rînd decriptarea mecanismelor de articulare discursivă din perspectiva raportului dintre efectul vizat și efectul produs sau dintre destinatarul ideal și cel real. Devenită obiect de studiu pe terenul mai multor discipline umaniste, persuasiunea este abordabilă și din din perspectiva actelor de vorbire, fiind integrabilă temelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2012; Systemic Functional Grammar: A Next Step into the Theory - Axial Relations, Higher Education Press, Beijing, 2013. André MARTINET (1908-1999), lingvist francez, exponent al structuralismului, fondator al direcției funcționaliste în sintaxă. Teoria limbii îi datorează lui Martinet concepte ca "dublă articulare", "morfem", "lexem". Lucrări de referință: La gémination consonantique d'origine expressive dans les langues germaniques, Munksgaard, Copenhague, 1937; La phonologie du mot en danois, Klincksieck, Paris, 1937; La prononciation du français contemporain, Droz, Paris, 1945; Économie des changements phonétiques, Francke
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
capitol propune o „matrice” pentru punerea-în-secvență a textelor narative și non-narative. Pentru reflecții asupra structurii narative și competenței nonnaratologice recomand lucrările lui Bruner (1986; 1990), importante pentru situarea competenței narative în postura de resursă creatoare în perioada primei copilării. 3 Articularea textului narativ I Timp, focalizare, narație 3.1. Textul narativ: un nivel unic de analiză În acest capitol cît și în cel ce urmează revenim de la caracterizarea „particulelor elementare” ale narațiunilor, grupate sub denumirea de „istorie”, la diferite extinderi și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
denumirea de „istorie”, la diferite extinderi și individualizări ale acelor elemente care contribuie la producerea textului. Ne putem gîndi la mișcarea de pe planul abstract al componentelor istoriei pînă la cel concret al realizărilor textuale, atît ca proces cît și ca articulare. Principalele procese sau articulări implicate sînt enumerate de Bal ca fiind următoarele ( am înlocuit aici termenii de „fabulă” și „povestire” cu cei de „istorie”și respectiv „text”, pentru a evita confuzia): 1. Evenimentele sînt aranjate într-o secvență ce poate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
diferite extinderi și individualizări ale acelor elemente care contribuie la producerea textului. Ne putem gîndi la mișcarea de pe planul abstract al componentelor istoriei pînă la cel concret al realizărilor textuale, atît ca proces cît și ca articulare. Principalele procese sau articulări implicate sînt enumerate de Bal ca fiind următoarele ( am înlocuit aici termenii de „fabulă” și „povestire” cu cei de „istorie”și respectiv „text”, pentru a evita confuzia): 1. Evenimentele sînt aranjate într-o secvență ce poate fi diferită de cea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dialog), este probabil să petrecem cu mult mai mult timp citind acea „transcriere” scrisă decît să vorbim pur și simplu. Cel mai influent teoretician modern al timpului textual este Gerard Genette, care identifică trei aspecte majore ale manipulării temporale, ale articulării în deplasarea de la istorie la text: 1. Ordinea se referă la relațiile dintre secvența presupusă a evenimentelor în povestire și ordinea în care sînt prezentate în text. 2. Durata privește în primul rînd relațiile dintre întinderea de timp pe care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
serios” și se întîlnea cu doamna Roux. Dar, pe parcursul acelei descrieri mai există un alt salt înapoi în timp, atunci cînd tînărul Pnin fugise din Rusia. Astfel, sîntem martorii unei demonstrații simple despre cum transformările complexe ale ordinii cronologice, în articularea istoriei ca text narativ, fac textul mai interesant, mai captivant, iar personajele mai expresive. Nicăieri în Pnin nu vom mai întîlni o relatare mai sinuoasă și mai discrepantă din punct de vedere cronologic ca accea a tînărului Pnin în Rusia
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
amănunțit expusă de Simpson (1993). Acest capitol a lăsat complet deoparte problema mereu controversată a povestirii la persoana a II-a; recomandăm o ediție specială dedicată subiectului, publicată de Fludernik într-un număr special din revista Style (28:3). 4 Articularea textului narativ II Personaj, mediu înconjurător, suspans, film 4.1. Personajul Personajul și tot ceea ce presupune el relativ la sondarea gîndurilor unei alterități imaginate și nu în ultimul rînd a unicității motivelor și diferenței de viziune prezintă probabil cea mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Simpson (1993), Capitolul 4. Mai pot fi consultați Toolan (1998) și Short (1996). Vezi și lucrarea influentă a lui Halliday despre schimbările de stil în The Inheritors de William Golding - Halliday (1971) - împreună cu un comentariu la ea, Hoover (1998). 5 Articularea textului narativ III Reprezentarea discursului personajelor 5.1. Realizarea imediatității în narația gîndirii Deși Bertha Young avea treizeci de ani, încă mai simțea nevoia, ca acum, să alerge în loc să meargă, să umble în pași de dans pe trotuare, să sară
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aprovizioneze piața urbană. O asemenea evoluție este acceptată de anumite formațiuni și refuzată de altele. Pentru cei care acceptă această viziune, mica agricultură parcelară este un factor de înapoiere economică. Aceasta permite doar practicarea unei agriculturi de autosubzistență, îngreunând buna articulare a sectoarelor de activitate și aducând prejudicii populației urbane. Efectivele sectorului primar ar trebui așadar reduse drastic. Micile întreprinderi individuale care se vor constitui vor absorbi mâna de lucru. În România, Partidul Național Liberal (PNL) promovează asemenea poziții, ca și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fie competitive pe piața internațională. Această orientare este compatibilă cu menținerea micii proprietăți private în măsura în care vor fi puse pe picioare asociații de tipul cooperativelor. Industria trebuie reorientată spre producerea mașinilor agricole și a îngrășămintelor chimice, pentru a obține o bună articulare a sectoarelor de activitate. Partidul Micilor Proprietari (FKgP) afișează un astfel de discurs în Ungaria, ca și Autoapărarea (Samoobrona) și Partidul Țărănesc Polonez (PSL) în Polonia. Există tendințe similare, influente, dar nu dominante în cadrul Partidului Socialist Bulgar și al Partidului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
populația votează de obicei pentru partidul politic care le apără cel mai bine interesele, partidele politice fiind principalii agenți ai transformării conflictelor din cadrul societații în împărțiri politice. Acestea transformă grupurile de interes în grupuri de opozitie politică prin intermediul cristalizarii și articulării intereselor conflictuale, formării de alianțe; creării de rețele organizaționale și elaborării de strategii electorale. Așadar, o ierarhie a clivajelor este (sau poate fi) supusă la transformări de-a lungul timpului. Lipset si Rokkan au definit un anumit număr de clivaje
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1975), regimul încearcă să-și așeze legitimitatea pe un simulacru de reprezentativitate 42. Încă din 1965, Partidul Comunist Român a abandonat progresiv politicile de consolidare a puterilor sale în favoarea politicilor de includere a unor segmente sociale, a căror autonomie de articulare era întrucâtva respectată, în cadrul propriei puteri 43. În acest fel, și în ciuda discursului oficial care proslăvea "unitatea monolitică" a societății în jurul partidului clasei muncitorești, puterea partidului unic încetează să fie o putere unică și indivizibilă. Întrucât strategia de includere presupune
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
partidele politice sunt atât factori ai conflictului cât și ai integrării. Partidele sunt astfel definite ca "alianțe în conflict în raport cu politicile și legăturile din interiorul unui corp politic mai larg"9. În funcție de această dinamică, peisajul partidelor e animat de diferite articulări identitare, modelate pe parcursul istoriei fiecărei țări. Referitor la această problemă, Stein Rokkan afirma: "M-am întors spre istorie. Pentru a înțelege variațiile de-a lungul unei serii de structuri observabile în epoca contemporană, m-am străduit să procedez la o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
trei județe) Harghita, Covasna, Mureș) 19. 3. Trecut În timpul ultimilor treisprezece ani, clivajul din sânul elitei politice maghiare s-a articulat mai ales în jurul problemei: ce strategie să adoptăm în relațiile cu partidele politice române? Acest tip de problematică sau articularea unei diviziuni în jurul acestui gen de probleme nu este nou pentru elita politică a minorității maghiare. Între cele două războaie, diviziunile la nivelul elitelor maghiare din România erau comparabile, dar nu identice. În UDMR diviziunea s-a făcut în jurul problemei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau de cultură în limba română. Nu există vreo librărie în Cernăuți de unde să se poată cumpăra cărți românești; a rămas în centrul Cernăuților librăria Luceafărul (Лучафєрул), care a păstrat numele românesc (în limba ucraineană există cuvîntul luceafăr (лучафєр), dar articularea e specifică limbii române), fără a avea și cărți în limba română. S-au tipărit pentru școlile românești ceva manuale, care sînt în parte inutilizabile. În schimb, în anul 2000 autoritățile au dispus înființarea unei „comisii de experți“ care să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
era posibil, în limba ucraineană sau polonă (Morariu a devenit Melnic, Melniciuc, Cojocaru - Cușnir etc.) <footnote Vezi Gheorghe C. Moldoveanu, Bucovina: onomastică și istorie, Editura Academiei, București, 2002, p. 17- 18. footnote> . Cea mai „nevinovată“ deviere de la forma originală era articularea numelui, la fel cu numele comune (Barbul, Seul), explicabilă prin necunoașterea particularităților limbii române de către funcționarul public, neromân, dar cu implicații în modificarea structurii antroponimelor. Nici în Basarabia lucrurile nu au stat mai bine, transformările numelor fiind determinate de nevoia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la 1350 de grame (media statistică). În ultimii 200.000 de ani specia Homo Sapiens prezintă un genom identic, fără nicio (I. Segev 1). Cercetătorii de la Max Planck Institut din Leipzig 2 susțin existența genei vorbirii FOXP23, care servește la articularea cuvintelor. Gena codifică o proteină, formată din 715 aminoacizi, asemănătoare celei din structura genelor implicate în dezvoltarea embrionară. Mutații ale acestei gene sunt răspunzătoare de anumite tulburări motorii ereditare de vorbire. Descoperirea acestei gene va servi la stabilirea perioadei în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
dintre soți explodează - Laura găsește scrisoarea electronică adresată prietenului și ia decizia furioasă de a-l părăsi - nu reprezintă neapărat un compromis de stil, ci mai degrabă consolidează impresia veridicității. Zonele mai puțin dense ale romanului se conturează în zona articulării cuplului Laura-Gabriel, în încercarea de a conferi măsura justă a profunzimii unei relații aproximativ ideale. Cei doi sunt compatibili și complementari, se presimt și se confundă într-un extaz prelungit al corpului, însă durata compactă a romanului focalizează mai mult
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
liberală. 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive În sintagmele partitive, nominalul cuantificat (N2) este definit. Acest lucru nu este "vizibil" (exprimat) din cauza regulii că, în limba română, după prepoziție nominalele nu sunt articulate decât dacă au modificatori care impun articularea. Prin urmare, nominalul cuantificat denotă un set cunoscut, precizat, delimitat, individualizat. N2 poate fi numărabil sau nonnumărabil, denotând entități atomice non-divizibile63 (scaun, masă), entități atomice divizibile (guvern, echipă) sau entități nonatomice, masive (unt, lapte), singular sau plural: (18) a. O
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
delimitat, ci exprimă o proprietate. În construcțiile partitive, N2 este determinat, iar în cele pseudopartitive, nedeterminat. Acest lucru nu este foarte "vizibil" în limba română, din cauză că după majoritatea prepozițiilor, substantivul neînsoțit de modificatori este nearticulat. Este mai clară diferența de articulare atunci când substantivul are modificatori: (89) a. *un kilogram de aceste mere ionatane; *un kilogram de merele ionatane din lădița galbenă b. un kilogram din aceste mere ionatane; un kilogram din merele ionatane din lădița galbenă Un argument al faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de elemente care formează o colecție, cum ar fi o serie de cărți la o editură, o serie de mașini de la aceeași marcă, o serie de filme apărute unul în continuarea celuilalt etc. Cu acest sens, substantivul serie acceptă și articularea definită, iar singurul acord posibil este la singular: (129) a. Seria de romane "Raftul Denisei" are / *au mare succes la târgul de carte. b. O serie de romane, "Raftul Denisei", are / *au mare succes la târgul de carte. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diferența între momentele în care se face acordul în engleză și română (sau italiană). Conform acestei ipoteze, în română, acordul se face mai târziu, după ce N1 a ajuns în poziția de topic. În legătură cu structurile specificaționale ar trebui discutată și influența articulării asupra acordului. În enunțul (36), ambele nominale au articol definit. Poziția celor două nominale este interschimbabilă. În (36)a, termenul cu rol de variabilă / necunoscută este pe primul loc (mic-dejunul), iar în (36)b, termenul cu rol de variabilă / necunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]