1,401 matches
-
Bujor Nedelcovici se consideră un scriitor de origine română trăitor la Paris și totodată un cetățean al lumii, fără însă a renunța la valorile estetice ale literaturii, dovadă stând arta sa narativă. În compoziția acesteia intră profeția, uitarea de sine, asceza, ieșirea din timpul terestru, depășirea propriului eu prin recurs la o voce din off ce-i dictează, inclusiv arhitectura și scriitura prozelor. ("Dumnezeu se manifestă în mine printr-o obsedantă și inconturnabilă nevoie de formare și instruire: a cunoaște, a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai onest și autocritic chip că n-a produs literatură disidentă, singura care interesa Occidentul atunci, dar nici o capodoperă sau măcar un bestseller care ar putea fi traduse acum. Prin urmare, singura șansă de consacrare a autorului este martiriul sau asceza. Și cum noi îl cunoaștem pe om ca yoghin, ascet și salutist, (a se vedea "Muntele calvarului"), timpul nu-i pierdut; oricum Andru este un ascet isihast ]n spiritul filonului filocalic al dicțiunii ce pune preț pe "acea cultură aliată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în cunoștința de cauză, ecumenismul. Se va călugări în 1980, cu numele de monahul Nicolae de la Rohia, primit cu caldură la mica mânăstire maramureșeană din Rohia. În ciuda bolilor agravate în detenție, a accidentului de mașină de după eliberare, călugărul nu împărtășește asceza de tip isihast, creștinismul fiind pentru el o religie a iubirii de oameni, nu una a retragerii din lume și a aversiunii față de aceasta. În ultimii ani de viață, cei mai intenși în privința activității sale de eseist înduhovnicit, va scrie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
într-o imagistică bine controlată, adesea obscură. O mare reprimare a sentimentului, vizibilă pretutindeni, e intensă în poemul Pod eleat, unde se impune ca simbol obsedant al viziunii lui S. puntea între lumi, formă eliberată, înălțată, smulsă abisului, intrată prin asceză în transcendent. Aluziile livrești, trimiterile culturale fac semnificația destul de greu accesibilă, ținând seama că acestea se alătură unei propensiuni spre apropierile cele mai insolite între domenii de obicei separate: „Spre zori, podul era unghi spart în infinit/ Ca-n faustiana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
pare cea mai importantă victorie a peliculei, ea reușește să explice asta într-un mod rezonabil, fără a cădea în capcana psihologizării. Grupul de rugăciune și dezbateri din care fac parte viitorii teroriști urăște materialismul occidental, și sfârșește nu în asceză - care ar fi varianta bună - ci în a dematerializa totul, inclusiv ei înșiși. Nici teroriștii, nici victimele (în ochii primilor) nu mai au carne și oase, scopul lor excelând în transcendență până în punctul în care legătura cu mundanul se taie
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
mereu prin faptele milei creștine. Era într-o permanentă tulburare sufletească. În această stare pleacă să viziteze Egiptul, Mesopotamia, Siria, cu monumentele lor, și Palestina, cu mormântul lui Hristos. Aici îi este dat să vadă monahi cu fețe supte de asceză, dar bogați în trăire spirituală, oameni modești, dar care impresionează prin viața lor și conving prin trăirea și pregătirea lor. Golul din sufletul Sfântului Vasile se completează. Se hotărăște să introducă la locurile lui de naștere monahismul, dându-i regulile
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
de a se raporta la sine ca și la lume, de un instrument al creației poetice care-l ferea de artificiile adaptării la contingent, atît de păguboase adesea în rîndul literatorilor. Moartea îl egalează cu sine, îl purifică aidoma unei asceze. Îi îngăduie de facto să se golească de lume, să realizeze „vidul” care e prielnic întemeierii poeticești. Erosul semnifică reîntoarcerea în lume, adică șansele comunicării, ale dăruirii. Permite trăirile frenetice, aventurile emoționale. Ca spre a-și lua revanșa față de momentele
O critică existențială by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5404_a_6729]
-
de orice poză, inconfortabilă, ruptă de lume: "poetul scria pe genunchi, cu un mic creion, doar pentru transcriere acordîndu-și folosirea mesei. Nu-i plăcea să fie surprins în timp ce scria, își acoperea îndată cu palma creionul și hîrtia". O formă de asceză estetică. Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, Pitești, 1999, 96 p., preț neprecizat.
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
expozițiilor personale, recompun sub ochii privitorului biografia artistului din țară și din străinătate. Apoi instantaneele luate de la diversele vernisaje, din expoziții și galerii, pe lângă valoarea documentară, ne pun în fața dualității condiției creatoare, pendulând între singurătate și nevoia confruntării publice, între asceză și dorința comunicării cu semenii. Aș reține penultima fotografie din album, cu șevaletul gol, profilat pe fereastra ce dă pe un colț de grădină, iarna. Transparența geamului se opune simbolic zidului de piatră, pictura se retrage pentru ca natura să-i
La porțile sacrului by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/6721_a_8046]
-
Dumitrescu-Bușulenga. Scris pe un ton de resemnare amară, articolul pune accentul pe obsesia Zoiei Dumitrescu-Bușulenga pentru reînvigorarea ideii de model: "Recluziunea în călugărie n-a fost pentru Zoe Dumitrescu-Bușulenga un semn de bigotism irațional, extatic. A fost mai curînd o asceză meditativă, o inițiere în misteriile religiei ca înțelepciune contemplativă, de pe poziția căreia, detașat de lume, poți să-i judeci abaterile. Cam asta se deduce din cartea care ne-a provocat comentariul despre model și înțelepciunea contemplativă a inteligentului retras din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și de cărăbuși,/ pulă de furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele, de neștiința lor sacră./ aș fi urlat și blestemat, au plecat./ fiara coborî de pe plantă neobservată./ O cunoscusem: trăisem cea dintâi experiență
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
în limba germană, au oprit, până acum, alte elanuri. În prefața nu numai bine documentată, dar și plină de talent portretistic a Ioanei Orleanu, Gotfried Benn este descris în toată întunecata, contradictoria sa strălucire: un „sfâșiat“ între plăcerile cărnii și asceză, un muieratic atras mai ales de femei vulgare (sau excepționale - pe lângă cele trei căsătorii a avut nenumărate aventuri, printre care și cu Else Lasker-Schüler), un mizantrop chemat deopotrivă de societate și de distanța față de ea, de tăcere și singurătate (într-
Poeme și aforisme de Gottfried Benn by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4195_a_5520]
-
fi mai aproape de Alah, " Eu sunt tu", sufletul este o cetate, "mor pentru că nu pot să mor" (Teresa de Avila), ș.a.m.d.; martirajul din iubire (divină sau pentru o persoană ce amintește prin calitățile ei spirituale de divin) presupune asceză, suferință, boală. Excrescențe maligne În această super-civilizație arabă, perfect comparabilă cu civilizația europeană, au existat însă excrescențe maligne. Ignorate în mod suveran secole la rând, ele tind să-și ia, în zilele noastre, o anumită revanșă. Ismaeliții extremiști - pentru că despre
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
nici un moment din vedere faptul că universul medieval era unul teocratic - Dumnezeu este creatorul și omul este creatura. Aceleiași ierarhii valorice i se supune, desigur, și esteticul. El nu poate fi "autonom", ci strict subordonat religiosului. Creația "secundă", este rezultatul ascezei, reculegerii și rugăciunii, fiind la rîndul ei o manifestare a puterii divine. Evident că în această viziune originalitatea nu are ce căuta: "Și această să nu le gîndești că le gîndescu eu din capul meu, ci toate le-am aflat
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
consecințe, până și în literatură... Cerealele, porumbul, cer efort, perseverență, corectarea naturii. Stalin... și asta mergea și în semiotică, nu-i așa?... Stalin nu iubea cerealele, sursă de bunăstare, libertate, deci spirit critic, democratic deci; el iubea instinctiv ierburile perene, asceza, cumpătarea, domnule, teama, frica, spaima, groaza și celelalte din ierburile perene, domnule, pricepi?... hrana trupelor de cavalerie, că păpica o dădeau ceilalți, de pe teren, proaspăt cuceriții, amărâții, domnule, păi? Ce nevoie mai era să te spetești pe câmp ca prostu
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
laic: stă închis cu lunile în cameră, trăind din nimic și consacrîndu-se lecturilor din Platon, Tacitus, Aristotel sau Plutarh. În rarele dăți cînd iese în lume, mizeria străzii îi întărește convingerea că lumea modernă e o expresie a decăderii iremediabile. Asceza intelectuală se încheie în 1976, sub lovitura de grație a întîlnirii cu sculptorița Valentina Boștină, a cărei frumusețe îi inspiră hotărîrea de a atenua pancrațiul ideilor prin traiul așezat în tipar casnic. Pînă în 1989, Ion Papuc este hors-série și
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
putință, cum ar lucra pentru Creatorul a toate și nu pentru oameni. "în vârtejul demonic al încăierării verbale și al subminării virtuale - ne mărturisește Gheorghe Simon în puțina sa scrisoare către noi - aici, la Mânăstirea Agapia, respir aerul primenitor al ascezei mântuitoare. Vă mulțumesc pentru cuvintele care au însoțit poemele mele de acum doi ani și pentru atât de fireasca întâmpinarea sufletului împresurat de duhul înălțării prin cuvânt. Am ales 12 poeme prefigurând Verbul în atât de apriga-i desfigurare." Aceste
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
om care să nu pună mare preț pe bunele relații sociale, pregătit să accepte stricarea lor în orice clipă. Profesarea criticii implică sacrificii și să nu uităm ce a spus E. Lovinescu în această privință. El a vorbit chiar despre asceză: „Cu excepția cazului când nu devine ea însăși pârghia unei ascensiuni sociale, a unei cariere - și atunci uzurpă un nume nemeritat -, critica implică un fel de asceză; independența morală, elementul ei esențial, nu se dobândește decât în urma unei renunțări la niște
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
uităm ce a spus E. Lovinescu în această privință. El a vorbit chiar despre asceză: „Cu excepția cazului când nu devine ea însăși pârghia unei ascensiuni sociale, a unei cariere - și atunci uzurpă un nume nemeritat -, critica implică un fel de asceză; independența morală, elementul ei esențial, nu se dobândește decât în urma unei renunțări la niște bunuri accesibile doar dependenței și complezenței". În general, criticii îi nemulțumesc pe cei despre care scriu, mai toți dorind să se scrie despre ei în felul
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci și credință caldă, trăire evanghelică și dorul Împărăției lui Dumnezeu 111. Starea spre care aspiră Părinții nu este departe de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi, în castitate: în viața îngerească nu dormi, nici nu mănânci, ești neîntinat. Spre această veșnică și sublimă contemplare tinde rugăciunea lor. Însă un asemenea țel întâlnește multe ispite: chiar în natura alterată de păcat și dezechilibrată
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
tiranică a trupului, Sfinții Părinți și-au menținut sufletele în această slujire în care Hristos i-a ales. Viața lor, ca oșteni ai lui Hristos, este deci o luptă pe care nu au putut-o câștiga fără strictețea și armele ascezei 112. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
o estetică pe măsură, riscă să se transforme în predică, exemplul să devină program. în modul cum expoziția a pus problema raportului pictor-natură a existat o destul de periculoasă situare pe muchie de cuțit, afirmare a unui echilibru instabil între morala ascezei și orgoliul modestiei. Dacă riscul de care vorbeam n-a devenit realitate, este numai pentru că avem de-a face cu artiști de o prea bună calitate încât ,supunerea" să se confunde cu servilismul. Dar o supunere pe undeva excesivă a
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
viața, ci și modul de a scrie filozofie. Confesiunea, după model augustinian, l-a ajutat ă depășească fiecare nouă etapă. Interesat de matematică și logică (un rol cunoscut jucând în această orientare admirația și prietenia pentru Bertrand Russell), înclinat spre asceză și însingurare, care l-au purtat în primăvara anului 1914 în Norvegia (etapă în care a lucrat la Tractatus Logico-Philosophicus, publicat în 1921), după război și-a dăruit averea celorlalți frați și în folosul artiștilor austrieci, considerând, în stil tolstoian
Jurnalele filozofului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5191_a_6516]
-
lumi, pe care, în mod paradoxal, îl identifică prin trăsături de măsluire a identității luminii: înfricoșatul și preaiscusitul duh, strălucitul duh, puternicul și iscusitul duh, inteligență nepieritoare și desăvârșită. Puterea profetică, harul clarviziunii dobândit de isihaști prin lungă și aspră asceză, este și el atribuit de către Marele Inchizitor duhului nimicniciei și al neființei care, încă din momentul celor trei ispitiri, pare să fi prevăzut fără greș tot viitorul omenirii, închise întrun cerc vicios al încercării nereușite de a adapta o învățătură
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
vremii. Fusese un adevărat copil minune, era erudit, plin de haz, o fire deschisă, cuceritoare, lumea culturală îl considera un geniu. S-a mistuit însă mult prea repede, s-a închis în sine, a devenit anxios, disperat, a sărit de la asceză la desfrâu, s-a retras în singurătate și a murit după ce „trăise nu ca un scriitor, ci ca un personaj în căutarea unui subiect”. Caracterizarea îi aparține criticului Alfred Kazin. Acest nefericit prieten avea să devină modelul regelui african Dahfu
A scrie – o datorie și un leac by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5762_a_7087]