1,947 matches
-
dintr-un anumit număr de intervenții-clauze date (inițiative, reactive și facultativ-evaluative). Această structură ierarhică, în ciuda caracterului extrem de fluctuant al structurilor dialogale, se înscrie în modelul general prevăzut. Închei prin a-l cita pe Umberto Eco, care rezumă destul de bine filosofia aserțiunii mele, la sfârșitul volumului Semiotica și filosofia limbajului: Codul nu poate reprezenta doar o singură cifră: cu riscul de a-l folosi ca metaforă, acesta ar fi doar o matrice care autorizează ocurențe infinite, sursa unui continuu joc. Dar niciun
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
natura "informativă" a acestui fragment, însă această valoare informativă nu o va transforma într-un text explicativ sau, cel puțin, dispozitivul textual nu va fi niciun moment strict explicativ. Textul din Capitolul 6 Intervenția A1 este mai mult decât o aserțiune. Putem vorbi aici de o formă de angajament-promisiune. În mod normal, un enunț de acest tip nu aduce cu sine replica bine definită. Poate fi recunoscut doar valabil / non valabil sau pur și simplu posibil / imposibil. B1 arată cu precizie
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Raul Logophat, în Republica Democratică Vandana, în etapa "democrația avansată" s-a decis și promulgat că "dacă e democrație, atunci măcar să gândim și să ne rugăm la același Dumnezeu, chiar dacă egali cu totul nu vom putea fi niciodată". Această minunată aserțiune a fost gravată deasupra fiecărei intrări monumentale ale bisericilor. Așa că așa-numita Biserică sumerană a fost scoasă în afara legii. Vündünii îi disprețuiesc pe sumerani, nici nu vor să audă de ei, cele trei așezări din Munții Apuseni au fost șterse
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
acești colegi să formuleze posibile ,,gânduri” specifice lor; - să formuleze trei propoziții sau fraze gândindu- se la capacitatea unor personae de a se adapta rapid la noile solicitări și de a dovedi flexibilitate în rezolvarea problemelor noi ce apar. Colectarea aserțiunilor s-a făcut de la un număr de 10 persoane, cu vârste cuprinse între 30 și 55 ani. Afirmațiile au fost extrase de pe fiecare chestionar, trecute într-o bază de date comună. S-a făcut o analiză de conținut a propozițiilor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a făcut o analiză de conținut a propozițiilor de la ultimul punct al chestionarului care făceau referire la gânduri cu caracter general referitoare la conceptul de adaptabilitate, împreună cu trecerea la persoana întâi a gândurilor menționate la punctul al doilea. Am grupat aserțiunile extrase în funcție de conținutul lor, separându-le în categorii de dimensiuni la care făceau trimitere. După ce am grupat aserțiunile, le-am distribuit câte două constuind chestionarul care a fost aplicat, chestionar care a adunat 66 de itemi. Dimensiunile identificate în urma analizei
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cu caracter general referitoare la conceptul de adaptabilitate, împreună cu trecerea la persoana întâi a gândurilor menționate la punctul al doilea. Am grupat aserțiunile extrase în funcție de conținutul lor, separându-le în categorii de dimensiuni la care făceau trimitere. După ce am grupat aserțiunile, le-am distribuit câte două constuind chestionarul care a fost aplicat, chestionar care a adunat 66 de itemi. Dimensiunile identificate în urma analizei calitative a chestionarelor cu întrebări deschise au fost: - deschiderea către nou/ schimbare - lucrul în echipă/ colaborare - continua perfecționare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
volumul total al exportului. Un volum mai mare de exporturi determină creșterea cursului de schimb, extinderea sectorului modern, transferul de tehnologie avansată, varietatea sporită a producției, ameliorarea eficienței și absorbirea surplusului de forță de muncă. Evidența nu susține decât parțial aserțiunea economiștilor structuraliști. Să nu uităm că unele din cele mai prospere țări ale lumii sunt exportatoare de produse agricole (Noua Zeelandă, Danemarca, Austria etc.), iar industrializarea Japoniei a fost finanțată pe seama exportului de mătase. Abordarea structuralistă a dezvoltării economice nu a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este că rata de randament a investițiilor (simplificat, rata profitului) va scădea în timp, pe măsură ce nivelul capitalului/lucrător crește către “steady state”. Profiturile se diminuează, deoarece rata de randament a capitalului variază direct proporțional cu productivitatea marginală a capitalului. Această aserțiune este destul de simplă teoretic, dar extrem de dificil de verificat empiric, deoarece conceptele utilizate - în special capitalul - sunt greu de măsurat. În plus creșterea rezultată din progresul tehnic poate masca declinul ratei profitului. Autorii teoriei creșterii “endogene” au remarcat trei limitări
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de ideologiile la modă. Cea mai influentă ideologie a fost socialismul, care părea să fi descoperit creșterea economică optimă. În orice caz, discuția despre creșterea economică nu s-a purtat chiar în termeni atât de simpliști pe cât lasă de înțeles aserțiunea de mai sus, adică teorie versus politică economică. Cele mai multe politici ale dezvoltării s-au inspirat sau credeau că se inspiră din teorii consacrate academic și verificate empiric. Am gasit că ideile din literatura economică privind factorii dezvoltării ar putea fi
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
revoluției de la 1848 în Țara Românească. Există însă istorici care susțin că în iulie 1848 Palmerston nu s-ar fi opus unui proiect de stat romano-slav, compus din Moldova, Valahia, Serbia și Croația, sub sceptrul lui Milos Obrenovici, cu toate că această aserțiune pare să fi fost foarte puțin probabilă, neacomodându-se în nici un fel cu vederile politice ale omului politic britanic pentru această parte a Europei. în ciuda simpatiei manifestate de Palmerston pentru mișcările pentru drepturi constituționale și politice din vestul Europei, atitudinea sa
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de a interveni militar, cerându-i să acționeze în acest sens. Prezentând desfășurările politice din București din aprilie, Colquhoun condamnă acțiunile de intimidare ale domnului, care amenințase pe revoluționari cu o intervenție militară turcească. Diplomatul britanic aprecia că o asemenea aserțiune era dăunătoare pentru că putea oferi Rusiei tocmai pretextul de a interveni militar, pe care îl căuta, declanșând, în același timp, sentimente de turcofobie, care nu existau în acel moment. Pe de altă parte, el cerea liderilor revoluționari să dea dovadă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
recunoscute ca atare de vorbitori, dar nu lipsite de ambiguitate. 2.4.3. Distanța ironică Sunt situații în care nu se mai justifică o intenție de desemnare peiorativă, alde funcționând doar ca marcă de imprecizie enunțiativă, de atenuare ironică a aserțiunii: cum fu Mizilul stație pentru rapidul de Berlin, la alde Caragiale (EZ 4.X.2006); Și alde Pinocchio avea o Conștiință care-l bătea la capul lui de lemn (EZ 8.XII.1999). În exemplele de mai sus, informația contextuală
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cercetători au sugerat că atributele statului pot fi variabile determinante în declanșarea războaielor. În acest sens, s-a afirmat că o anumită cultură politică, religie sau ideologie fac ca statele să fie mult mai predispuse spre comportament conflictual. Însă aceste aserțiuni nu au fost sprijinite de probe empirice care ar putea rezulta din studii cantitative. În același timp, alți cercetători au căutat explicații ale conflictelor tocmai în diferențele dintre caracteristicile statelor. Prin urmare, diferențele naționale de limbă, religie și alte trăsături
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
majoritară, ce constituie non-elita. Așadar, în relațiile dintre membrii săi, ca și în relațiile dintre membri și nemembri, elita este supusă regulilor de funcționare și de interacțiune care sunt aplicate oricărei minorități. În cadrul sociologiei sale formale, Georg Simmel formulează câteva aserțiuni care merg în acest sens. Pentru el, „corpurile aristocratice” au, în mod necesar, „o dimensiune relativ redusă”. Această limitare cantitativă comportă două aspecte. Este vorba mai întâi despre un raport de proporție: „acest fapt evident care ține de dominația lor
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
face politică liberală, fiind ales deputat în perioada 1876-1888. În 1876 este primit în Societatea Academică Română (secția istorică). M. nu e, de fapt, un istoric. El este un gazetar cu o temeinică informație, gata oricând să susțină, împotriva unor aserțiuni tendențioase, originea latină a neamului nostru, vechimea și continuitatea lui. „Disertațiunile” sale, risipite prin diferite publicații („Columna lui Traian”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Buciumul român”) sau adunate în broșuri, nu sunt demonstrații de erudiție ale unui savant, ci impetuoase pledoarii politice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
în plus, „prea clarul ucide frumusețea plăsmuirilor noastre”. Și, într-adevăr, „stihul sever” al lui C. nu se remarcă prin limpezime. La fel, notațiile sale în cheie reflexivă. Cu înfloriri poetizante, silnic nu rareori până la obscuritate, el uită de propria aserțiune, potrivit căreia simplitatea e un „semn regesc”, și își complică teribil frazarea, iluzionându-se că astfel atinge profundități de filosofie nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul literar și artistic”), în care sunt portretizați diferiți autori și li se comentează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
acum patru decenii se numeau în anii ’20-’30 „avangardiști”. Ei atacau dictatura modelor artistice, stabilite prin relații economice de putere și trafic de influență politică. Dar revoluția democratică a gustului instituie valoarea estetică printr-un simplu act de voință. Aserțiunea culturală a sinelui e separată de orice proiect paideic. Bildung nu mai emană grija anticilor și a medievalilor europeni pentru suflet (Jan Patodka), care aspirau la reîntregirea spirituală a chipului (das Bild) divin în matricea umanului. „Arta pentru artă” pronunță
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a opera și incursiuni autobiografice, împinse până în copilărie, Ș. evocă fapte, momente, realități caracteristice acestei etape istorice, ceea ce îi inspiră comentarii, reflecții, îi trezesc în minte analogii de natură livrescă, umplând paginile cu personaje literare și citate sau parafrazări de aserțiuni memorabile. „Jurnalul” devine o combinație de reportaj și eseu, modalitate prozastică obișnuită în literatura modernă. Odată cu situații din redacția „României libere”, din secția de corectură a Tipografiei „13 Decembrie” și din medii cunoscute în exercițiul profesiei, memorialista resuscită aspecte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
propagate de ea, adică a adevărului; înțelegînd prin adevăr convingerea că sufletul, întrucît este separabil de corp, are existență veșnică, înțelegînd, prin adevăr, spiritul pentru sine însuși..." [30 td]. Evidența [169] dovezii este de patru feluri [170]: percepția, deducția, comparația, aserțiunea. 12 obiecte ce trebuie dovedite, ce trebuie să devină evidente. 14 calități ale sufletului, corpul, organele senzației, obiectele simțurilor, silogismul. "Am văzut că în India lucrul principal este concentrarea sufletului în sine, înălțarea lui la nivelul libertății, gîndirea care se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este numai durere, ci e un amestec de dureri și bucurii. S-a afirmat și atare afirmație e, desigur, un reziduu al romantismului secolului trecut că și creștinismul este supus aceleiași viziuni pesimiste a existenței. Pentru cine privește superficial creștinismul, aserțiunea respectivă ar putea face impresie: i-ar suna imediat în urechi acel vanitas vanitatum omnia vanitas al Ecleziastului (Kohelet), făcîndu-l să uite acel viguros și repetat gaudete, iterum dico gaudete (Fil., 4, 4) rostit așa de categoric de Apostolul ginților
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fie bine utilizat în propovăduirea „formulei de dezvoltare a culturii românești”. Modalitatea adoptată nu a fost studiul critic, „științific”, ci articolul de ziar, ancorat în stricta actualitate, precum și eseul. Impulsul inițial e îndeobște polemic, C. procedând la demontarea și respingerea aserțiunilor enunțate de adversari, nu fără scăpărări de ironie și sarcasm, ce duc, de multe ori, la expresii tari, la violente injurii. Adesea, el face loc somptuoaselor evocări ale unor mari simboluri culturale, portretelor vii, cu precizia detaliului plastic, scurtelor narațiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din Freiburg (1891). Datele referitoare la aceste laboratoare sunt contradictorii. Ursula Șchiopu, în dicționarul de psihologie pe care l-a coordonat, susține că laboratorul de psihologie experimentală creat la Universitatea din Iași în anul 1893 era al zecelea din lume, aserțiune care nu este urmată de dovezile corespunzătoare. Victor Henri afirma la data apariției articolului său că în Europa existau 16 laboratoare, printre țările citate că ar avea laboratoare de psihologie figurând și Romînia. Autorul francez s-a bazat în evidențele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sacră a sa datorie este a grăbi făptuirea acestei uniri, pentru că ziua cea mai frumoasă a domniei sale va fi aceea când se va coborî de pe tron, după ce va fi pus cea de pe urmă piatră la edificiu"269. În aceste condiții, aserțiunea consulului Austriei la Iași potrivit căruia ar fi existat o înțelegere între Al.I. Cuza și susținătorii săi privind îndeplinirea articolului trei din Dorințele Partidei Naționale pare corectă: "Trebuie să fi făcut o declarație precisă prietenilor săi politici că va
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lui Carol în țară nu a însemnat în mod automat o liniștire a spiritelor. Astfel, chiar pe 10 mai izbucnea la Calafat o răscoală a grănicerilor, la a căror "calmare" contribuise și un regiment din Craiova condus de Gh. Magheru. Aserțiunea potrivit căreia mișcarea era una îndreptată împotriva lui Carol este exagerată, dacă avem în vedere că și înainte de 1866 existaseră răscoale ale grănicerilor, iar ministrul de externe P. Mavrogheni îl informa pe I. Bălăceanu despre îndemnurile la revoltă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]