14,210 matches
-
are rolul de a-i trage pe oameni de mânecă și de a le spune Ťfiți atenți că trăiți în timp, că el este ritmat de sărbători și dacă nu mai țineți sărbătorile atunci începe să se tulbure totul, fiți atenți cu obiectele care vă înconjoară. Ele îmbătrânesc și morť." Generoasă, simțea mereu nevoia de a dărui, în special tinerilor: "Eu am căpătat atîta în viața mea de la alții, încît port un fel de povară a lucrului primit, pe care trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
să o spun, dar un produs pe aceeași temă (istorie română contemporană) și de o calitate mult inferioară, aproape nulă, a devenit, grație strategiei editoriale, un produs cu un oarecare succes popular. Contează mult editorul! Îndeobște cei care sunt mai atenți la calitatea științifică întâmpină dificultăți în distribuție. Lipsește poate și puțină fantezie. Cartea mea despre România se înscrie într-o colecție dedicată istoriei Europei în secolul XX. Sunt uimit că nu există un ziar care să preia această colecție și
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
sunt - laolaltă cu malițiile sau nemulțumirile - temperate domolite, retrase în teacă. Traseul unui scriitor nu se poate aproxima din prima carte publicată, iar surprizele sunt, îndeobște, mai așteptate chiar decât confirmările seci ale verdictelor. Pe de altă parte, o lectură atentă și dispusă să înțeleagă, o privire reconstitutivă și, uneori, tautologică, o grupare categorială a premiselor unui volum de proză reprezintă acte de politețe culturală pe deplin necesare și esențiale pentru configurarea terenului stabil pe care se vor purta discuțiile ulterioare
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
de internet, pentru a verifica traseul. Am descoperit că există una mai directă: baladap..dei, care te trimite imediat la text. Pagina are mulți vizitatori contabilizați, plus o așa-zisă măsurare de rating, după voturile obținute. La o examinare mai atentă a paginii (al doilea exemplar din geanta mea scăpase vigilenței prietenului meu), remarc acum detaliile pe care le ignora colegul meu ziarist (vinovat că m-a băgat în belea, fără să știe și fără să vrea). În titlu figurează astfel
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
trecutul ca re-umanizare, criticul "scriitorinc" se află, cum se spune, la el acasă, pe un teren propriu în progresivă hașurare. Continua absorbție de trecut politic și social are o miză de ordinul istoriei literare, dar și una morală. Prin lectura atentă a operelor confesive (memorii, jurnale, evocări, corespondență, interviuri), devine posibilă reconstituirea unor epoci dispărute: cea interbelică, regretată amar, și cea a comunismului autohton, postbelic, la care se privește înapoi cu mânie. Me-mo-ria-listica nu este citită și înțeleasă aici nici ca
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
1984 în Atelierul său din revista Flacăra. în toate versurile sale sunt risipite semnale superioare despre arta sa, despre sufletul său, despre gesturi și impulsuri care-i dau în lume grația unei mișcări artistice extrem de interesante și utile pentru cititorul atent să afle cum sunt în psihologia lor densă artiștii. Textele sale iradiază puterea de a se fixa în memorie, și ca însăși viața, ceva nu se poate consuma fără să nu ne încânte și impresioneze. Și mai spuneam un lucru
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
rezonanță repetată, asemeni unei vibrații peste altă vibrație, suprapusă altei mișcări... Cel ce punea întrebări duse ceașca mare de cafea la buze în timp ce celălalt vorbea febril și care se simți privit altfel decât până atunci, cu ochii numai, intens, foarte atenți și, nu știu cum, parcă străini de restul fizionomiei, deoarece gura, nasul, care, de regulă, pot transforma natura unei priviri, se abțineau, lăsând numai ideea... ori numai unui singur gând... A. care deține secretul lui B, din când în când ia asuprăși
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
rezonanță repetată, asemeni unei vibrații peste altă vibrație, suprapusă altei mișcări... Cel ce punea întrebări duse ceașca mare de cafea la buze în timp ce celălalt vorbea febril și care se simți privit altfel decât până atunci, cu ochii numai, intens, foarte atenți și, nu știu cum, parcă străini de restul fizionomiei, deoarece gura, nasul, care, de regulă, pot transforma natura unei priviri, se abțineau, lăsând numai ideea... ori numai unui singur gând... A. care deține secretul lui B, din când în când ia asuprăși
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
mea, îmbătat de frumusețea pomilor plini de chiciură. Ei nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până și miile de mii de ace ale molizilor și pinilor sunt distincte. Este o dantelărie albă, uriașă și delicată, profilată pe cerul cenușiu. O livadă pictată numai și numai cu alb, de un pictor care n-a
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
mai ales era la curent cu romantismul de ultimă oră, atașîndu-se nu doar de Lamartine și de Hugo, ci și de Théophile Gautier, Xavier de Maîstre, Alexandre Dumas pere ori Balzac, totul fără ostentație, cu naturalețea rezultată dintr-o lectură atentă. Neobișnuită a fost însă reacția acestui romantic profund față de limba română și de problemele ei. în loc să devină partizan al neologismului, zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
lângă ea, izbăvit de mohoreala de afară"). O altă formă a ereziei în raport cu dogma se impunea în detrimentul canonului. Puterea lor era stoarsă, anihilată de o convingere fatalistă. Eroii militau cu toată forța pentru izbânda revoluției, dar la o disecție mai atentă nu credeau în victoria ei. Se aruncau în luptă, acceptau moartea, purtați însă de un presentiment: inevitabilitatea eșuării. E interesant că o serie de opere inspirate de revoluție dezvăluie acest impas. Citez și alte exemple alături de Condiția umană: Înfrângere de
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
pe Ťmodestulť Costache Negri, a cărui figură m-a sedus și am și scris monografia pe care i-am consacrat-o și unde am pus ceva și din mine". Numeroși alți confrați cu o soartă ingrată au parte de mențiuni atente: "Opt ferpare anunță în România liberă de azi, decesul lui Tudorancea Bănică. Foarte bun prieten din tinerețe, mai mare cu vreo cinci ani decît mine, fost învățător la Viișoara, apoi la Constanța, iar în ultima parte a carierei lui profesor
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
exemplificare (de uz didactic) a erorilor de argumentare. Am avut aceeași senzație: articolul în cauză poate fi folosit, în absența oricărei informații prealabile despre cel atacat, ca un exemplu de rele practici argumentative: e un text care, la o lectură atentă, își anulează din interior orice valoare de adevăr. Unul din principalele sale defecte e că ignoră (probabil deliberat - dar nu putem ști niciodată care este raportul exact dintre ignoranță și rea-credință) practicile și convențiile domeniului în care se plasează. Nu
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
fach-ului ei de soprană lirică spintă în rolul foarte greu al Leonorei care cere și lejerități, cu momente sensibile, frumoase, dar marcate de oarecare oboseală către sfârșit; Liliana Lavric de la Chișinău în Azucena cu o voce bună, dar un mai atent control al intonației i-ar fi util; cu ținută impecabilă în pofida ridiculizării prin costumația de star rocker și un pas mare către ceea ce se numește bariton verdian a făcut Iordache Basalic în Contele de Luna. Cât despre tenorul Ah-med Agadi
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
care i-am amintit deja, alături de încă mulți alții mai puțin spectaculoși, acoperă intervalul dintre sfîrșitul sec. XIX și primele decenii de după cel de-al Doi-lea Război, în stricta noastră contemporaneitate Marin Sorescu a fost unul dintre cei mai atenți și mai profunzi observatori ai fenomenului artistic. Dotat el însuși cu o reală îndemînare pentru desen, exersîndu-se constant și în pictură, de altfel a și deschis cîteva expoziții personale, posesor al unei inteligențe și al unei capacități de intuiție cu
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
timp al catalogului să fie scopul ultim al pedagogiei? Oare controlul calității - sintagmă care deja dă fiori atîtor colegi! - să urmărească mai degrabă dosarele policrome și portofoliile doldora ale cadrelor didactice decît procesele subtile ce se petrec, sub îndrumarea lor atentă, în mințile tinerilor români aflați pe băncile școlilor?... Pînă (îmi) voi răspunde la toate aceste întrebări verificînd personal, pe propria-mi piele, adică, noile grile de evaluare pe care le pritocesc zilele acestea mai-marii din minister și din inspectorate spre
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
post. Apoi o lua agale spre Crucea de Piatră." (pp. 135-136). Inflexiuni lirice barbiene apar în cuprinsul acestui desfășurător prozaic, tern, ca și cum poezia ar fi chemată să facă breșe, supape salvatoare în proza cenușie a vieții. La o privire mai atentă, nuvela nu poate fi integrată până la capăt în codul realist: Iulia aparține unui alt plan decât acela al realității propriu-zise, ea e o fantasmă care apare și dispare, o fata morgana intangibilă. Astfel de alunecări, deplasări de la real la imaginar
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
un marginal și descoperă particulele divine. Ce sunt aceste particule divine? Cele care armonizează ființa, dar și universul. În tot acest joc al planurilor, un rol important îl are și Gilda Tudor. Chiar dacă ea, împreună cu avocatul Paul Cervina și sub atenta supraveghere a Diavolului, construiește un Adăpost pentru animale, loc distrus de acoliții lui Plagamat, reușește în toată țesătura lipsită de orice valoare morală să-și apere identitatea. Nu trebuie să-l uităm nici pe Dan Dembinschi, faimos psiholog și hipnotizator
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
ceară.// Ce frumoase mîini ai, Doamnă, Crini de foc/ Care-mi toarnă umbrele pe frunte/ în sicriu de ulm ca într-o arcă/ Lîngă poarta ultimului munte" (Ce frumoase mîini). Mai peste tot o ușoară ironie e vizibilă în compoziția atentă a pozei, în jovialitatea execuției: "Pentru capul meu a dănțuit/ Fata Irodesei în neștire/ Tăvile de aur s-au topit/ Rostogolind pe caldarîm inel subțire.// Pe talerul de ceară stă acum/ Neînsîngerat ca o icoană/ Capul meu ce a rămas
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
abia apoi, dacă simți nevoia, să scrii poezie, proză sau teatru. Când ești tânăr, scriind critică literară, înveți cum e făcută literatura, te uiți la ea și te întrebi cum a fost creată, o analizezi atent, înveți din această examinare atentă. Pentru că cititorul obișnuit nu o citește atent, o citește lăsându-se transportat de ficțiune, de emoție, de frumusețea ei literară. Pe de altă parte, tânărul este integru din punct de vedere moral, curat, are reacții spontane, nu minte. Nu există
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
la text. Trecerea cărților în format electronic e totuși mai lentă decît își imaginau unii: e nevoie de multă muncă omenească, de scanarea pagină cu pagină a volumelor existente. Transpunerea în format de text presupune, pe lîngă scanare, și corectare atentă - de aceea e mai rară. Dacă textele rămîn fotografiate, cineva le poate doar citi și răsfoi; dacă sînt transpuse în text, îi este mai ușor cercetătorului să caute în ele cuvinte și (dacă programul nu le protejează) să copieze citate
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
el însuși, un text pe care l-am scris cu acel prilej și în care încercam să desprind imaginea pictorului de aceea a poetului și să consacru unicitatea celui dintîi. Pe sărite, textul suna cam așa: Chiar dacă pentru cvasitotalitatea celor atenți la fenomenul cultural românesc acest eveniment a constituit o surpriză de proporții, lucrurile ar putea fi explicate și altfel: în definitiv, nu este chiar o surpriză așa de mare pentru că Șerban Foarță, chiar dacă nu s-a manifestat ca artist plastic
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
introvertit m-ar fi făcut asemănător cu acel bunic semimitic, pe care l-am văzut doar în fotografii de familie: ochi albastru închis și ageri, statură mijlocie, burta mărturisind abuzul de mâncare și alcool, tâmple încărunțite de timpuriu, urechi uriașe, atente la muzica lumii pe care o iubea atât de mult. În străfundul ochilor săi transpărea o anume umbră, cine știe dacă nu presentimentul morții premature, la unsprezece iulie o mie nouă sute cincizeci și cinci, ziua Sfântului Barnabeu; sau regretul de
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
eventual, cîte unul sau altul dintre cei occidentali, aleși pe sprînceană, cu condiția să fi fost mai întîi traduși în Uniunea Sovietică ori să fi avut luări de poziție "antiimperialiste"; chiar și în aceste cazuri, se înfăptuia o evaluare selectivă atentă, dat fiind faptul că însăși opera susnumiților era la rîndul ei pîndită de păcatele "idealismului" ori ale "formalismului". Saltul de la public la privat s-a produs cu mare ușurință. Fără să existe nici o lege cu prevederi exprese în acest sens
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
decât un destin: era un adevăr esențial. Așa că am rămas nedespărțiți din acel moment... Alergând alături prin zăpadă, am constatat că aveam multe lucruri în comun, eu și lupul rege. Când eram calmi, eram calmi în același fel... când eram atenți și vioi, eram la fel de rapizi... când eram entuzismați, eram la fel de emotivi... când eram neîncrezători, eram la fel de bănuitori... și mârâiam la fel... În plus, am început să învățăm unul de la celălalt. Atribuțiile și capacitățile lui mi s-au împrumutat și mie
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]