74,189 matches
-
constatare este motivul fiecăruia de a-si însuși această calitate. Dacă Troțki a urmărit prin cartea biografica pe care a scris-o ultima răfuiala personală cu Stalin 1 a cărei miza era chiar posteritatea acestuia și care, pesemne, i-a atras moartea, resortul intelectiv al lui Johnson pare să fie altul: "generația tânără nu-l cunoaște suficient de bine" (p. 5). Trecând mai departe de factorul motivațional, evaluarea formală a unei biografii nu trebuie să ocolească alte două aspecte de interes
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
plus o prospețime a judecăților și a stilului în care le formulează. Autorul are nu numai figură, ci și arhitectură interioară de good guy, om cinstit exprimându-și cu sinceritate opiniile și apărându-le apoi ferm, dar cu eleganță. Ceea ce atrage, în primul rând, în scrisul său este această notă de onestitate intelectuală. Dacă greșește și alunecă în parțializări ori ocultări ale adevărului (de la cel istoric la cel estetic), o face pe cont propriu, fără a urma la comandă aliniamentele "patriotice
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
mai ales, al altcuiva, aflat la polul opus, și desemnat cu inițiala S., căruia "condițiile obiective ale dezrădăcinării i-au impus modificări în comportament și în ierarhizarea valorilor, modificări care au clătinat structura lui psihologică. Băiatul degajat, generos, distrat, lejer, atras de poezie și apreciind prietenia a devenit un businessman. A supralicitat (...) a imitat peste măsură, a preluat coduri comportamentale și etice care-i erau străine". M., un alt personaj, se caracterizează și el prin mimetism, știe "să ia forma vasului
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
mâniei sale... Acum, își mai și bătea joc de el, - deși pe bună dreptate; căci cine ar suferi un măgar lăudăros! Nu ăsta fiindu-i caracterul. (Bun înțeles, punem aici punct.) O notă a ediției clasice pentru școlari arhicunoscută ne atrage atenția că, în fabulă, cuvântul măgar, pe lângă că-i scris fără majusculă, este folosit la singular, ca și cum pe pământ nu ar exista decât un singur asin; și că acest lucru, în gramatică, e bine să știm că se numește syllepsie
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
al lui Victor Roncea din ZIUA (29 mai) în care ministrul de Externe al României era pus la zid. Motivul atacului, de fapt, pretextul lui, are mai puțină importanță. Dar limbajul trivial și foind de conotații rasiste al articolului a atras atenția și a determinat o reacție a unei ,anumite părți" a societății civile. Ziua a reacționat la reacție. întreg contenciosul se află în revista 22, nr. 848. Tot acolo, Radu Ioanid inventariază și alte Atacuri antisemite la București, într-un
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
zilnică / între timp o dublasem. Vezi bine, trepidam că un motor din toate / încheieturile. / Aveam să constat în curând ce vă să zică „efectul de galben”. (Deh! - Efectul Coandă, Efectul Sorescu, între altele !). Aceeași sursă americană, citată mai înainte, a atras atenția ca pictorul „nu a fost nebun, nici alcoolic, cum s-a presupus până acum”. Comparatistul Virgil Dumitrescu stăruie, în timp și în spațiu, asupra diferitelor maladii pe care le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a spăla spurcăciunea devastatoare cu care a fost impregnata de către comuniștii bolșevici și KGB-ul cu slugile lui. Incompatibil Mareea-și atinge azi plinul alai de cochilii se-adună împinse de val. Îndrăgostit de dresoare, delfinul ar vrea s-o atragă-n străfunduri adânci, diadema de melci sidefii cu iubire să-i așeze pe frunte, păduri de corali, purpura lor dintre stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la mal, mângâieri și-alge proaspete-i aduce cu jocuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un remarcabil tenor. Dar Zavaidoc alege lăutăria, care era aducătoare de bani, mai ales că alergau după el casele de discuri pentru a-i imprimă cântecele. Semnează un contract cu casa de discuri Columbia, scoate disc după disc, fapt ce atrage invidia. Era căutat de patronii marilor restaurante care își triplaseră astfel clientela. Femeile mureau după el. Fie la restaurantul „Viscol”, în Kiseleff, Carpați, La Cotitură, în grădinile de vară sau „La Mărită Borțoasa” admiratorii îl căutau. Deși bondoc, era adoratul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori în spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții), chiar în dreptul restaurantului Ciocârlia, față-n față cu Tribunalul capitalei, și al carei cadavru a fost găsit de un polițist beat cele-a spus ziariștilor că un individ în halat și cu borsalină trasă pe ochi a spălat cuțitul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
importante instituții financiare și bancare, ca și centralele marilor corporații și companii indiene se află aici, Bombay Stock Exchange și Reserve Bankof India, iar standardul de viață este relativ ridicat față de alte părți, dacă putem spune și așa. Acest fapt atrage o mulțime de migrații, din India și din Asia de Sud, creând un purpuriu de comunități, religii și culturi. În sec. al XVI-lea portughezii l-au numit Bom Bahia, de la Good Bay - Golful lui Dumnezeu, intrând în posesia englezilor, a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fac măcar avocat. Ca atare interesul meu față de matematici era practic nul și abia așteptăm să ajung în clasa VII-a literară ca să scap de ea. Pe când învățăm la cel care este astăzi Colegiul Național Samuil Vulcan din Beiuș, am atras atenția unui profesor de matematici, doctorul Ștefan Musta, a doua persoană care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că nu a putut inspiră pasiuni puternice, ci doar prietenii trainice, ceea ce în ultimă instanță este cu mult mai mult. Concluzia pe care aș vrea să o desprindă din cele de mai sus cei interesați este că fără a-ți atrage înțelegerea și cooperarea oamenilor apropiați și a personalităților este greu să răzbați, mai ales după ce ți-ai lăsat în urmă o țară, prieteni și rezultatul eforturilor depuse în cea mai activă parte a vieții... ND: Mulțumesc domnule profesor doctor Matasă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mare cu flori. Pe aici se plimbă lumea spre seară de-a lungul parcului situat pe marginea mării, unde se află și Cazinoul din Constantă. Prietenii lui Stanley au aflat de venirea lui și îl vizitau mereu. Stanley le-a atras atenția că deși vin cu soțiile lor să-i vadă și să joace poker, vor deveni suspecți și s-ar putea să aibă neplăceri. Între timp, si eu sunt angajat, si de acum fac parte din personalul Consulatului Britanic. Doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din ca și coleg, ca și doctor, de la evitarea cacofoniei se ajunge ușor la o extindere a uzului, chiar dacă nu mai există nici un risc de cacofonie: "Teroriștii se înmulțesc precum iepurii" (Gardianul, 15.05.2006); "România a început să-i atragă precum un magnet pe investitorii imobiliari din Europa" (europeanhouse.ro). Un semn al extinderii e apariția (încă destul de rară) a lui precum prepozițional, urmat de un pronume în acuzativ: " Dacă se cred precum mine sau chiar mai buni, le doresc
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
România Mare în anii interbelici ai secolului trecut nu a șters urmele vechilor stăpâni, după cum nici în anii de acum rămășițele trecutului bolșevic nu pot fi prea ușor depășite. Se ignoră, între altele, și voci ale celor de demult care atrăgeau atenția asupra durerilor venite din răul cel mare adus de străinii stăpâni: înstrăinarea. Scriind despre semne ale acesteia, Laurențiu Fulga (1916-1984) în Universul literar și artistic din 23 iulie 1938, referindu-se la tânăra lirică basarabeană a acelor ani, nota
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
coborât în mocirla cluburilor, de unde n-au mai încercat să se ridice. Acolo se bălăcesc și acolo compromit numele Basarabiei. Iar tineretul idealist, care dorește alți oameni decât acei pe care îi zărește astăzi numai pe la cluburi, este persecutat sau atras în cursă și politicianizat. Tineretul curat și doritor să rămână neîntinat la intrigile clubului - continuă preotul gazetar -, este urât și chiar persecutat. Și asta fiindcă îi arată acestei generații păcatele pe față. Este ajutat și sprijinit în schimb tineretul politicianizat
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
multe altele ale vremii, care își nota cu amărăciune constatările despre situația reală a Basarabiei și a locuitorilor la aproape două decenii de la Marea Unire. În Școala basarabeană, revistă a învățătorilor din județul Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu peste mult timp, la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la unirea Basarabiei noastre cu patria mamă". Unirea Basarabiei, nota dascălul de la Chișinău, "a fost pentru sufletele
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
nivel instituțional și constituțional (Montesquieu) sau chiar își propun să tempereze unele excese ale democrației (Tocqueville). Toți gîndesc însă cu mintea lor, văd dincolo de locurile comune ale epocii în care au trăit, caută soluții pragmatice pentru problemele cetății. Lumea este atrasă de excentricitate și, de aceea, promotorii moderației nu au fost printre rasfățații istoriei. "C'est mieux d'avoir tort avec Sartre que d'avoir raison avec Aron" era o butadă la modă în anii '60 care, dincolo de teribilismul formulării, ascundea
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
Mircea Mihăieș Nu e pe profilul acestei rubrici să scriu recenzii sau comentarii pe marginea cărților. Și totuși, parcă din ce în ce mai des, mă simt (re)atras de zona culturii, în contrabalans la zădărniciile și nemerniciile pe care le sesizez în viața publică. Pe măsură ce interesul pentru "cultura înaltă" descrește, pe măsură ce imbecilitatea, incultura și agresivitatea animalică ocupă spații largi ale domeniului public, reîntoarcerea la cultură devine mai mult
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
uneori, eu însumi de trădare. Însă în realitate n-am trădat nicicând pe nimeni. Doar pe mine, poate. Aș spune că am fost apropiat de mulți maeștri, dar n-am avut un Maestru. Așteptarea mă definește și fata morgana mă atrage mereu altundeva. Adevărurile găsite sunt totale, dar mereu temporare, ele n-au aroganța răspunsurilor ultime. De aceea din totdeauna mi-a plăcut fraza lui Kafka: "o destinație există, dar nu un drum. Ceea ce noi numim drum sunt însăși ezitările noastre
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
ceasurile lui bune, care nu sunt deloc rare, George Banu se aseamănă unui prinț-artist din Renaștere: bine așezat într-o tradiție solidă, dar întru totul deschis înnoirii acesteia prin intermediul... aș zice, magic... al iluminărilor, deopotrivă estetice și umane, care îl atrag, îl farmecă și de care, în fond, e îndrăgostit. Artist al iluminărilor, așadar, George Banu își schimbă chipul numai în funcție de descoperirile pe care le poate asimila în mod intim. El e un eseist pentru care seducția înseamnă în primul rînd
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence, cu șzț). De fapt, acestea sînt frecvent pronunțate cu z; diferența fonetică dintre s și z fiind însă extrem de mică (o pură distincție de sonoritate), variațiile în rostire nu sînt supărătoare; în scris, ele atrag atenția considerabil mai mult. E interesant că tendința de sonorizare a lui s între două vocale pare să existe în româna actuală, dar ea nu funcționează automat și constrîngător. De pildă, în disertație, s este pronunțat de mulți z, lucru
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
gradul zero, în chiar voința de epicizare a scriiturii. Autoficțiunea are nu numai nerv și ritm, dar are, obligatoriu, poveste; ea spune povestea celui care vorbește/scrie atîta vreme cît acesta - eul - este subiect al vorbirii/scrierii. Astfel i se atrage cititorului atenția asupra mizei primordiale a autoficțiunii: cea identitară. De ce era nevoie de o nouă literatură, zgomotoasă, țipătoare, cînd aveam o mulțime de forme de literatură personală, de la confesiune, trecînd prin eseu, la roman? Tocmai pentru a deveni "audibil măcar
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
natură reprobabilă a început să dea de gîndit. În realitate, citind articolul, se vede prea bine că autorul nu are decît lucruri bune de spus despre atmoasfera de emulație culturală din incinta Casei Lovinescu. Și atunci de ce nevoia de a atrage atenția cititorului printr-o tactică inversă a titlurilor ambigue? Se pare că tocmai din simplul motiv, acela de a atrage atenția. Cum procedeul, atît de ieftin și de uzat moral, va ajunge prin a-i micșora lui Alexandru Matei credibilitatea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]