3,506 matches
-
de l’amour, Paris, 1989; Diotima, vol. I: Les morts s’en mêlant, Paris, 1991; ed. Oradea, 1997, vol. II: Scara lui Iacob, Oradea, 1998; Această pierdere, București, 1992; Făt-Frumos din lacrimă, I-II, București, 1994-1996; Augusta nostalgie a sângelui - Auguste nostalgie du sang, ed. bilingvă, Oradea, 1997; Solitudinea lui Eros, București, 1998; Ceea ce sferele gândesc despre noi, Iași, 1999; Metopă, pref. Ioan Țepelea, Timișoara, 2001; Ioana d’Arc, Botoșani, 2001; Povestea deviaționistului, I, Iași, 2003. Traduceri: Poeți francezi din secolul
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
estetică este eclectică, alăturând mecanic idei pozitiviste și idei aparținând esteticii transcendentale. Cu toate acestea, L. ocupă în epocă un loc distinct, prin larga răspândire, asigurată de cursurile sale universitare, a principiilor esteticii pozitiviste. Influențat de metoda sociologică a lui Auguste Comte, el și-a sprijinit opiniile pe cercetarea evoluției artei începând din comuna primitivă, analizând pe rând „arta simbolică” (a popoarelor orientale), „arta imitativă și ideală creatoare” (a Antichității greco-latine), arta religioasă (a Evului Mediu), arta romantică, arta naturalistă. Concluzia
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
a Domnului este cât o mie de ani”). În consonanță cu această logică, sabatul reprezintă cea de‑a șaptea zi a „săptămânii cosmice”, ziua în care drepții se vor odihni împreună cu Cristos. Ultima zi, a opta, inaugurează împărăția cea veșnică. Auguste Luneau presupune, pe urmele lui Franz Cumont, că această tradiție a săptămânii milenare a fost împrumutată de Pseudo‑Barnaba dintr‑un curent rabinic influențat de teoriile magilor elenizați. Cele două motive de care tocmai am vorbit - cel al „mileniului pământesc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
anul 293 d. Hr., pentru a se însura - era porunca lui Dioclețian - cu Teodora, fiica împăratului Maximian). Fiul ei, care a iubit-o și a respectat-o în cel mai înalt grad, i-a dat acestei „văduve creștine” titlul de Augustă și dreptul de a se folosi de visteria statului. Cu chipul imprimat pe monede 62, Sfânta Elena a urcat în sanctuarul creștin (catolicii o recunosc doar pe ea), fiind, împreună cu fiul ei, pentru ortodocși, „întocmai cu Apostolii”. Cuvintele și povestea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au rămas, pentru o vreme, în camera de toaletă a Ilincăi... Bizanțul și instituțiile Bisericii primare într-un Bizanț, pe al cărui tron văduvele au avut câteva reprezentante (Sofia, nepoată a Theodosiei și soție a lui Iustin al II-lea, augustă autoritară între anii 565 și 580 [Iustin al II-lea a murit în anul 578]; Irina - contemporana lui Carol cel Mare, măritată cu Leon al IV-lea Chazarul, împărăteasă între anii 769 și 790 și 791-802, „autocratissă” chiar din 797
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au proclamat împărat pe Constantin. El va deveni împărat unic în anul 325, după ce a scăpat de toți adversarii. Și-a concretizat respectul ce-l purta maică-si acordându-i titlul nobilissima femina și proclamând-o, în anul 325, Augustă, cu dreptul de a purta coroană imperială. Sfânta Elena, știută și stimată în imperiu (Eusebius din Cesareea), șicontinuat „viața de văduvă creștină” (opinia majorității scriitorilor), protejând Biserica, cultivând bucuriile spiritului, zidind, ctitorind, ajutând. Văduvele sfinte vin și dintr-o istorie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
York-Oxford, 1998. 368. Constanța Ghițulescu, în șalvari și ișlic, pp. 282 și urm. 369. Vezi Charles Chauvin, Les Chrétiens et la prostitution, Paris, Cerf, 1983, p. 17; John W. Baldwin, Les langages de l'amour dans la France de Philippe Auguste (trad. din engleză de Béatrice Bonne), Fayard, Paris, 1997. Mai pot fi consultați: Jaques Rossiaud, Medieval Prostitution (versiune engleză a lucrării La prostituzione nel Medievo, Laterza, Roma-Bari, 1984) trad. de Lidia G. Cohrane, Basil Blackwell Ltd, Oxford, 1988; Érica-Marie Benabou
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au Închis de la sine; nu putea să mănânce, dar a adormit și a continuat să rămână fără simțire vreme de șaptesprezece săptămâni. Aceasta s-a Întâmplat pe la semănatul orzului, iar când s-a trezit, acesta era deja copt. În luna august a adormit din nou. Era stors de vlagă; s-au folosit remedii stimulatoare și orice mijloc de recuperare pe care priceperea medicală a timpului Îl permitea, dar În van. Nu avea să se trezească Înainte de luna noiembrie”. În Natural History
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lui Bologa 4. Portretul lui Bauer Însă, care deschide ambele ediții, arată un bărbat matur, Îmbrăcat după moda europeană, cu haină, veston și lavalieră foarte asemănătoare cu cele din portretele lui Jacquemont și identice cu cele din portretul contemporanului său Auguste Loiseleur Deslongchamps 5. Cărei istorii culturale Îi corespunde (recuperarea lui) Honigberger?tc "Cărei istorii culturale Îi corespunde (recuperarea lui) Honigberger ?" Ajunși aici, vom Încerca să apreciem și montura istorică În care Honigberger a fost și poate fi relevant. În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unissent leș Principautés à la Turquie” (s.n.) <ref id="3"> 3 Ibidem.</ref>. Un angajament pe care principele Carol l-a concretizat În timpul vizitei Întreprinse la Istanbul, Incepand cu 24 octombrie 1866, când a depus „acte d’hommage chez son Auguste Suzerain” (s.n.), cum se exprimă Palmstierna, care, la rândul său, l-a primit, potrivit aceleași relatări, „en grande cérémonie et très gracieusement” (s.n.) <ref id="4"> 4 Raportul lui Palmstierna, din 25.X.1866 (Ibidem, p. 274). </ref>. Principele a
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
pe 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a reușit să impună titlul de „Alteță Regală”. Imediat, ministrul de externe Kogălniceanu a trimis o notă diplomatică tuturor Însărcinaților noștri, În care se explică, practic, justețea gestului: „Carol aparține unei dinastii auguste, a devenit suveranul unui stat independent, care prin suprafață, populație și grad de dezvoltare este mai important decât multe state, care poartă chiar rangul de regat” <ref id="44"> 44 Kogălniceanu c. trimiși, În AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 131
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Tatăl prințesei Elisabeta de Wied, era Wilhelm-Hermann-Carol, cunoscut și sub numele de Hermann al-IV-lea, prinț de Wied<footnote N. Iorga, Mircea Vulcănescu, Mihail Polihroniade, Regii României, Editura “Tess Expres”, 1998, p. 200. footnote>, fiul prințului IohannAugust-Carol și al prințesei Sofia Augusta (fiica lui Wilhelm, prinț de de Solms Braunfels). În familia prințului Hermann de Wied și a soției sale Maria, se va naște primul copil, la 29 decembrie 1843 . Mică prințesă a fost botezată cu numele de Paulina Elisabeta-Otilia-Luiza<footnote George
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
comparată. Specializată în literatura anglo-americană, dar cunoscând deopotrivă literaturile germană și franceză, cu implicațiile lor filosofice, exegeta relevă vitalismul lui Lucian Blaga din drama Meșterul Manole în relație cu elanul vital din filosofia lui Henri Bergson sau din sculptura lui Auguste Rodin, prezintă lirica lui Ion Barbu în raport cu poetica lui E. A. Poe și Wallace Stevens. Studiile dedicate unor poeți români contemporani - Nichita Stănescu sau „Hemografia”, Timpul ca imagine mobilă a eternității la Cezar Baltag, Continuitatea ființei la Aurel Rău - vor fi
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
al deriziunii, CRC, 1996, 19-20; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, III, Iași-Chișinău, 1996, 175-186; Nicolae Turtureanu, Eternul parteneriat, „Monitorul” (Iași), 1999, 185; Ioan Holban, Sevele vieții și albia râului secat, VR, 2001, 3-4; Ioan Holban, Parabola orbilor, „Evenimentul” (Iași), 2002, 25 august; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 430-431. A. St., C. Dt.
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
opera Nabucodonosor de Giuseppe Verdi. A mai tradus din Alphonse Karr (Amorul unei femei), din Paul Féval (Misterele Londrei, I-III, 1857-1858) și din Al. Dumas (Istoria unui mort narată de el însuși, „Naționalul”, 1858), precum și o melodramă a lui Auguste Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir (Doctorul negru, 1858). În 1890 alcătuiește culegerea Cugetări, maxime și proverbe. Cânturi naționale și politice din toate provinciile române, în care sunt antologate piese populare și culte, precum și câteva producții proprii, cugetări, versuri, completate de scrisori
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
lui Barbu Catargiu, București, 1896; Alegerea, detronarea și înmormântarea lui Cuza-Vodă, 1859, 1866, 1873, București, 1898. Antologii: Cugetări, maxime și proverbe. Cânturi naționale și politice din toate provinciile române, București, 1890. Traduceri: Paul Féval, Misterele Londrei, I-III, București, 1857-1858; Auguste Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir, Doctorul negru, București, 1858. Repere bibliografice: Rosetti, Dicț. cont., 189; Iorga, Ist. presei, 120; Predescu, Encicl., 881; Dicț. lit. 1900, 881-882. G. D.
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
o rescriere punctuală (și punctual-distorsionată) a lui E.A. Poe din Balerca de Amontillado. Finalizarea corupe sursa prin șarja pastișei: infamul ins pe care se răzbună vindicativul narator nu mai este zidit, ci închis (pentru totdeauna) în closet. Tot așa, în Augusta se prelucrează H.P. Lovecraft ș.a. Poetul continuă să fie prezent în text nu doar prin stil sau inaplicare la „barbaria” prozei, ci și prin mai multe poeme care joacă roluri variate, inclusiv acela de climax. Toate parabolele lirice ale lui
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
1942]; Poeții Văcărești, Scrieri alese, îngr. Elena Piru, introd. Al. Piru, București, 1961; Poeții Văcărești, Opere, îngr. și pref. Cornel Cârstoiu, București, 1985. Traduceri: Heinrich von Collin, Regulu, București, 1834; Fr. W. Ziegler, Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte, București, 1834; August von Kotzebue, Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, București, 1836, Ceasul de seară, București, 1839; Eugène Scribe, Bertrand și Raton sau Meșteșugul de a conspira, București, 1846; [Autor neidentificat], Dragoste din copilărie, București, 1846; M. Régnier și Ch. Dupenty, Napoleon la
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
special militante pentru drepturile femeii, ca Irina Duka, Edith Cavell, Doamna de Sévigné, Ellen Key, Maria Bașkirțev, Ștefania Mărăcineanu, Josephina Buttler, Mary Webb ș.a. Consacră un număr special morții reginei Maria, inserează necroloage pentru Emilia Rațiu, Olga Demetriu, Maria Gavrilescu, Augusta D. Faur ș.a., prezintă secvențe din activitatea Elenei C. Meissner, Mariei Dimitriu-Castano, Emiliei Humpel Maiorescu, Clotildei Averescu, Mariei Baiulescu. Rubricile obișnuite sunt „Buletin politic”, „Cronica feministă”, „Figuri de femei”, „Colțul bibliotecei” (unde apar articole ca Arta cititului, Romanul englez), „Medicale
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
de la Roma (sec. XV). Cea mai veche reproducere a hărții lui Ptolemeu este copia manuscrisă de la Mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos (sec. XII)26. În aceasta, către sursă, Rabos are localitatea Hydata-Aquae (Calan); la izvoarele lui Aluta se află Praetoria Augusta, de asemenea cu nume latin. În figură apar, între coordonate, Jiul și Oltul, în copia de la Roma27 datată din anul 1490, mult mai clară decât cea de la Vatoped. La scurtă vreme este atestată documentar și Pelendava, în itinerarul din "Tabula
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
16. </ref>. La 1 iulie 1910 a fost cenzurată o altă broșură, alcătuită de același C. Popescu, care includea Povestea lui Stan Pățitul și Povestea unui om leneș, de Ion Creangă <ref id="61"> 61 Ibidem, f. 25.</ref>. În luna august a aceluiași an au trecut prin cenzură Carte de citire cu științe din gramatica moldovenească <ref id="62"> 62 Ibidem, f. 33.</ref>, alcătuită de arhimandritul Gurie, și Calendar moldovenesc pe an 1911, alcătuit de C. Popescu <ref id="63
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Augustus (la Roma) sau exedrele capitoline din Constantinopol; arhitectura era similară gymnasion-ului atenian. Despre arhitectura acestor săli de conferință care sunt exedrele găsim detalii interesante în H.-I. Marrou, „La Vie intellectuelle au forum de Trajan et au forum d’Auguste”, Mélanges d’archéologie et d’histoire, XLIX/1932, pp. 93-110, și F. Schummel, Wochenschrift für klassische Philologie, Viena, 1919 (cf. Marrou, Istoria educației..., op. cit., vol. II, p. 215). 9. Despre excelenta activitate a acestor rhetores latini, vezi Marrou, Istoria educației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Până la dictatura comunistă, s-au mai succedat trei dictaturi: 1) a lui Carol al II-lea, deja menționată (din februarie 1938 până în septembrie 1940); 2) dictatura lui Antonescu și a legionarilor (septembrie 1940 - ianuarie 1941); 3) dictatura antonesciană (ianuarie 1940- august 1944). După război și după câteva tentative de restabilire a democrației a urmat dictatura comunistă, cu două vârfuri de intensitate: perioada stalinistă, începând cu 1948, și perioada ceaușistă. Mult timp în România nu a existat viață parlamentară și nici șansa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apoi la „Din Moldova”, „Gazeta de Iași”, „Originea”, dar mai ales la „Convorbiri literare”. Înzestrat cu o inteligență vie, sceptic și zeflemist, P. avea și patima cititului. Determinist convins la începuturile activității sale, adept al lui H. T. Buckle și Auguste Comte, eclectic în idei, a evoluat treptat către schopenhauerianism și apoi către budism. În ceea ce privește literatura, a fost un nonconformist, mai mult dintr-o atitudine etică decât estetică. Moștenind de la tatăl său preferința pentru satira în spiritul secolului al XVIII-lea
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
ale tragicului (2001), Metafora și cei trei oaspeți ai poemului (2002) și Spiritul hyperionic sau Sublimul eminescian (2003) - limpezesc și amplifică idei despre poezie exprimate deja de autor în lirica sa. Lucrările dedicate artelor plastice - Semnificațiile spațiului în pictură (1973), Auguste Rodin (1976) - și traducerile din Omar Khayyam, Rabindranath Tagore, Rainer Maria Rilke ș.a. întregesc profilul unui scriitor definit de tentația spre totalitate. SCRIERI: Laudă formei, București, 1969; Semnificațiile spațiului în pictură, București, 1973; Auguste Rodin, București, 1976; Constelația Hyperion, Iași
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]