2,645 matches
-
prestigiul și forța, în favoarea Statelor Unite. Ele sunt acum bancherii lumii. Ele își vor impune de acum modelul propriu de civilizație. Sentimentul de incertitudine pe care îl încearcă francezii este cu atât mai acut cu cât tulburările afectează întreaga Europă. Imperiile austro-ungar, german și rusesc se prăbușiseră în urma războiului. În est triumfase revoluția bolșevică. În ceea ce privește Germania, aceasta își trăiește înfrângerea într-un climat de crize politice interne și de inflație galopantă. Acesta este momentul în care francezii botează deceniile dinaintea războiului cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
12-15 ani. Racordându-ne la situația demografică a mediului rural bănățean, la nivelul anului 1910 această obligativitate a echivalat cu cuprinderea a peste 18,5% din totalul locuitorilor în sfera unei activități organizate de instruire școlară. În toată perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință, școlile comunale și confesionale cu limba română de predare, susținute material numai de locuitorii români din așezările bănățene, ocupau un loc însemnat în structura generală a învățământului poporal elementar. Spre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de noroc." Conform mărturisirilor Tatei, din care o mică parte au fost puse pe hârtie, la insistențele mele și ale fraților mei, din sat au plecat mulți tineri, mai ales înainte de a fi prinși cu arcanul și luați în armata austro-ungară, de unde erau foarte mici șanse să se mai întoarcă. Fuga lor depindea doar de decizia personală, condițiile erau simple și facile. Spre exemplu, casa unui unchi al mamei Ioan Bangălă se afla la circa 15 metri de frontieră, iar pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
dintre care una se pare că are peste două sute de ani. Este într-o stare avansată de deteriorare și sper să poată fi salvată, ea aflându-se la numai câteva sute de metri de fosta frontieră dintre România și Imperiul Austro-ungar. Casele, la început, erau foarte rare, fiecare proprietar construind pe proprietatea sa, de regulă acolo unde i se părea că este mai la adăpost de vânturile uneori năprasnice, dar și de trecătorile obișnuite ale animalelor sălbatice, periculoase. Se căuta, totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
intelectuali de seamă, ce au ocupat chiar importantul post de director al celui mai vestit liceu din orașul Brașov, Liceul "Andrei Șaguna". Peste un secol de la alungare, în respectiva familie avea să se nască un erou, care, dezertând din armata austro-ungară și înrolându-se în armata română, va răzbuna, în timpul primului război mondial, nedreptățile îndurate de populația română din Tohanul Vechi în 1765. Este vorba de faptele de arme ale ilustrului strateg, Generalul Traian Moșoiu, descendent după tată din strămutații care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
poate fi văzut în curtea Dispensarului din Fundata, aflându-se chiar lângă șoseaua națională. În noaptea respectivă, armatele române au parcurs întreaga depresiune a Branului. În timpul înaintării, trupele române au luat cu ele pe cetățeanul Ioan Nan, salariat al autorităților austro-ungare în calitate de cantonier pe tronsonul de drum al comunei Fundata, locuitor al satului Drumul Carului, partea de sus dinspre Fundata, vecin al bunicului meu. Casa lui nu mai există, a fost nelocuită în anii copilăriei mele și apoi dărâmată de strănepoții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
toamna acelui an, teatrul unor încrâncenate lupte. Este evident că armata germană devenise conștientă de avantajele pozițiilor trupelor române și că nu avea nici o șansă de izbândă, drept pentru care a apelat la o mișcare de învăluire. Brigada 8 alpină austro-ungară a fost adusă din localitatea italiană Isonzo la Sibiu, in ziua de 22 septembrie. Această brigadă, alcătuită din 5 batalioane de infanterie, 3 baterii, dotate pentru escaladarea munților cu animale de tracțiune și echipament corespunzător pentru acțiuni speciale, cu militari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mai arătoasă decât celelalte, iar tinerii s-au mutat și au trăit, vorba basmelor, până la adânci bătrânețe, cu toți copii lor. Trebuie menționat, de asemenea, că, în ciuda diferenței de religie, Biserica ortodoxă și-a îndeplinit misiunea în mod firesc. Autoritățile austro-ungare, biserica oficială, catolică nu au creat probleme deosebite populației locale, pornind de la ideea menținerii liniștii necesare în orice zona frontalieră. În toate satele mai mari din potcoava Branului au fost construite biserici. Locuitorii cătunului Drumul Carului, încă puțini la număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a pierdut 10,5 % din populația activă, la care trebuie adăugate cele 100.000 de decese în urma gazării sau a rănirilor grave, și cei aproape l. 100.000 de invalizi de război, dintre care 130.000 de mutilați. Germania și Austro-Ungari au plătit un tribut aproape tot atît de mare: 1.850.000 de morți pentru prima, reprezentînd 9,8 % din populația activă, 1.540.000 pentru a doua (9,5 %). Cît despre Rusia, aceasta și-a lăsat pe cîmpurile de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
său Erich, romancier și el, austriacul Robert von Musil al cărui Om fără calități publicat parțial în 1930 și 1933 (contaminarea nu va apărea decît în 1934 după moartea sa) scoate în evidență, dincolo de evocarea plină de dezamăgire a societății austro-ungare de la începutul secolului, o profundă luciditate intelectuală. Această pasiune pentru introspecție nu împiedică marile nume ale literaturii și ale artei să se intereseze de epoca lor și să participe la dezbaterea dacă nu chiar și la lupta politică. Așa se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Coudenhove-Kalergi (1894-1972) publică o carte "Pan-Europa", care va produce o imensă mișcare. El preconizează unirea Europei contra bolșevismului și împotriva dominației economice americane. Diplomat, Coudenhove-Kalergi încarnează cosmopolitismul vechii Europe aristocrate. Născut la Tokyo din mamă japoneză și un diplomat austro-ungar, de origine olandezo-greacă, el este austriac prin naștere; devine ceh după tratatul de la Saint-Germaine (1919) și obține naționalitate franceză în 1939. "Uniunea paneuropeană" pe care o fondează în 1923 cuprinde secțiuni naționale la care aderă oameni de stat ca: Briand
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
deputații Nicolae Fleva, Nicolae Filipescu și alte câteva persoane. Evenimentele petrecute au fost urmărite cu mare interes de către legația rusească, ministrul Rusiei, Hitrovo, lucra din răsputeri la răsturnarea cabinetului Brătianu, fiindcă chestia bulgară erea tot o problemă, iar războiul ruso- austro-ungar putea să izbucnească dintr-un moment într-altul. Apoi erea cestiunea fortificațiilor. Rusia nu văzuse cu ochi buni ridicarea fortificațiilor de la Nomoloasa și a celor de la București, care-i închideau drumul către Bulgaria. Chiar și făcuse mijlociri oficioase. Spera, prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
2.) Pagina 29 Urmează: Guvernul profită de ocazie ca să scape și de opoziția pe care i-o făcea ziarul l’Indépendance Roumaine, acuzat că are relațiuni rusofile. (Id., ibid.) Pagina 32 * Urmează: În timpul acesta agitația în oraș e mare. Ambasada austro-ungară este păzită de mari forțe polițienești. (Id., ibid.) Pagina 34 O versiune mai detaliată asupra vizitei lui Armand Lévy la București: Cunoscutul, pe vremuri, fruntaș evreu și luptător pentru cauza evreimii, bătrânul Armand Lévy a sosit la București și a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ilfov, str. Valter Mărăcineanu (în afară de Camera IV care se află în str. Brezoianu, 27); Universitatea (facultățile de Drept, Litere, științe, Teologie și Medicină), Bulevardul Universității (pp. 206-208). legațiile și consulatele legații străine: Germană, str. Polonă, 15; Engleză, str. Scaunelor, 46; Austro-Ungară, str. Italiană, 6; Belgiană, Calea Victoriei, 170; Spaniolă, str. Romană, 13; Franceză, Calea Victoriei, 192; Greacă, str. Biserica Amzei, 19; Italiană, str. Negru-Vodă; Olandeză, Calea Victoriei, 77; Rusă, Calea Victoriei, 19; Sârbă, str. Columb, 8; Turcă, str. știrbei-Vodă, 41 bis; Monaco, Calea Grivița, 53
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
colonii, după exemplul Statelor Unite, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Unele state noi s-au creat în estul Europei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și după Primul Război Mondial din destrămarea imperiilor Otoman și Austro-Ungar, dar principalul imbold spre independență a fost dat între sfârșitul anilor '40-'60, perioadă în care numărul de state independente s-a dublat. Acestea s-au format mai ales în sudul și sud-estul Asiei, Orientul Mijlociu, nordul Africii și Africa Subsahariană
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
existase doar pentru câțiva ani, adesea după Primul Război Mondial, dar partidele nu fuseseră foarte active, apartenența partinică fusese redusă, iar ele nu operau de obicei în condiții de libertate deplină. Acest lucru fusese valabil chiar și în cazul Imperiului Austro-Ungar înainte de 1914. Așadar nu exista aproape nicio tradiție care să fie reînnoită. * clivajele sociale pe care se bazează partidele în Vest erau mai puțin puternice în Europa de Est, cu excepția etno-naționalismului în unele cazuri. Clivajul de clasă sau diviziunile religioase care au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
căci ei văd în Maiestatea-Voastră nu pe regele României, ci pe regele românilor. Și cu ajutorul lor, Maiestatea-Voastră va recuceri pietrele nestimate ce lipsesc încă la coroana lui Ștefan cel Mare.“ Aceste cuvinte au provocat o furtună mare în toate ziarele austro-ungare. Nu este ocară pe care aceste foi să nu o arunce asupra românilor; cele mai șovine amenință cu pedepsirea României, altele cer o intervențiune diplomatică energică. în sfârșit, intervenția diplomatică se face, iar guvernul este silit să publice un Comunicat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a opoziției retrasă din Cameră. Studenții conservatori, cari primeau instrucțiile și chiar subsidiile de la Clubul conservator din casa Mandy, împingeau întotdeauna la violențe. În seara aceea consemnul erea ca studenții, după întrunire, să iasă în stradă, să treacă pe la legația austro-ungară, să huiduiască și să spargă geamurile. Dar poliția, care și ea avea printre studenți spionii ei, știa ce se plănuise; de aceea, pe de o parte a vestit legația din strada Vienei - astăzi strada Wilson - ca să închidă mai devreme porțile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
studenților bucureșteni I. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Cârlova, Constantin Bacalbașa, Emil Frunzescu, Theodor Canari, Ghica-Simionescu, Const. Iliescu“ Din acești 7 studenți au murit 4. Astăzi, la 1927, mai trăiesc doi: Emil Frunzescu, avocat, șeful stenografilor Senatului și autorul acestor rânduri. Legația austro-ungară a protestat energic pe lângă guvern, cerând să se ia măsuri împotriva studenților cari au semnat protesturile împotriva faptelor de la Cluj. Imediat, ministrul Instrucțiunii a cerut rectoratului ca studenții vinovați să fie eliminați din Universitate. în capul semnatarilor celorlalte manifeste eream
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
AD., nr, 11 855, 5 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 220 * într-o seară, în urma unei întruniri anunțată, ținută la sediul Societății Unirea, studenții, în număr de câteva sute, porniră pe străzi pe la orele 11 din noapte, trecură pe la legația austro-ungară unde huiduiră și aruncară cu pietre. Poliția alergă în grabă, în cap cu prefectul Radu Mihai. Prefectul intră în mijlocul studențimii căutând s-o potolească cu vorbe bune. Spre a se putea face înțelegerea prefectul intră cu tot alaiul după el
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să adreseze, în numele guvernului său, un apel la sentimentele echitabile ale Rusiei, și exprimă dorința de a se acorda Principatului o extensiune de teritoriu la sudul Dobrogei care să cuprindă Silistra și Mangalia. Comitele Andrássy a reamintit adesea că guvernul austro-ungar are mai cu seamă în vedere căutarea unor soluțiuni definitive susceptibile de a preveni complicațiuni ulterioare. În această ordine de idei dară a fost de părere ca delegații români să fie ascultați; tot cu același cuget Excelența-Sa, rezervându-se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
totuși discuțiunea ei până ce puterile se vor uni în privința procedurii ce trebuie urmată. Președintele crede că poate menține la ordinea zilei discuțiunea Art. XII și XIII și comitele Andrássy este de părere că în adevăr nu este contradicțiune între propunerea austro-ungară și aceste articole. Excelența-Sa o consideră ca un amendament făcut necesar prin noua situațiune ce rezultă din atribuirea Dobrogei românilor, a Basarabiei rușilor etc. Președintele emite ideea că mai multe principie ar putea fi extrase din propunere și prezentate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d’Oubril, este acceptată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aceluiași articol, recunoaște că România va trebui să fie de aci înainte reprezentată în Comisiunea europeană. [...] protocolul nr. 12 Ședința din 4 iulie (22 iunie) 1878 [...] Congresul trece la cestiunea Dunării și la examenul textului restrâns în care d-nii plenipotențiari austro-ungari, conform deciziunii luată în ședința trecută, au fost siliți să îngrădească principiile precedentei lor propuneri inserată în protocolul no. 11. Comitele Șuvaloff anunță că, din parte-le, plenipotențiarii ruși au preparat asupra aces tei cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
speciale în care vor fi admiși comisari din partea tutulor statelor mărginașe, și această lucrare va fi supusă la cercetarea și la sancțiunea reprezentanților puterilor semnătoare.“ Președintele observă că este o mică diferență între această propunere și aceea depusă de către plenipotențiarii austro-ungari. D. d’Oubril zice că reprezintanții Rusiei au avut scopul de a evita amănuntele și de a se mărgini la expunerea principielor. Baronul de Haymerle arată diferințele între textul austro-ungar și acel citit de comitele Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]