1,176 matches
-
dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare asupra adultului, unele apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și ele sistemul protecției drepturilor omului, deci drepturile cetățenești. Este vorba, în definitiv, de asumarea de către state a unor obligații internaționale privind aplicarea națională a acestor principii. Un rol special în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului îl are și principiul autodeterminării popoarelor 28. În ultimele decenii s-au cristalizat unele reguli generale de drept internațional în domeniul drepturilor omului, reguli care instituie, în esență, o obligație a statelor de a colabora pentru promovarea respectului drepturilor fundamentale ale omului, de a asigura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ultimele decenii s-au cristalizat unele reguli generale de drept internațional în domeniul drepturilor omului, reguli care instituie, în esență, o obligație a statelor de a colabora pentru promovarea respectului drepturilor fundamentale ale omului, de a asigura dreptul popoarelor la autodeterminare, egalitatea în drepturi a oamenilor și nediscriminarea și de a combate practicile contrare acestor obligații. Dreptul internațional al drepturilor omului este o ramură care își caută, în continuare, configurarea normativă și de sistem, dinamica sa fiind extrem de rapidă, reflectând preocupările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în temeiul unui document pe care cel puțin una dintre victime nu pare convinsă că este necesar să-l insereze în textul viitorului Tratat politic de bază; c) reafirmarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului acestora la autodeterminare, principii care au determinat procese ireversibile în Europa și în lume, de democratizare și afirmare a libertății, a independenței statelor noi, concepute ca state de drept, și de trecere la economia de piață; d) nou stat, care la 27 august
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
masivele colonizări cu ruși, ucrainieni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți, suferințe și sacrificii. În exercitarea dreptului său de autodeterminare, recunoscut și de noile autorități ale Rusiei sovietice, la 27 martie 1918, Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești Independente Sfatul Țării potrivit voinței populației, a decis prin vot liber unirea "pe vecie cu Patria mamă România". Notele ultimative ale guvernului sovietic din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au loc în Europa și în lume, de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, de edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÂND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei Națiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Republicii. Această hotărâre de importanță capitală se înscrie în mod logic în procesul de înnoiri democratice, de destrămare a structurilor totalitare comuniste, care au loc în URSS. Guvernul României își îndeplinește o nobilă îndatorire de a saluta actul istoric de autodeterminare a poporului Republicii Moldova, de împlinire a năzuințelor sale legitime spre libertate, democrație și demnitate națională. Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea veniturilor, egalitatea sexelor, discriminarea rasial], egalitatea șanselor, tiranie, libertate, sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit c]rora versetul din Predică de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o concepție a ființelor umane că p]rți ale naturii, ale c]ror dorințe, inclinații și acțiuni sunt susceptibile de explicații cauzale obișnuite. În același timp ins], teoria să asupra libert]ții umane vede agenții umani ca fiind capabili de autodeterminare și, mai ales, de determinare în acord cu principiile datoriei. Viziunea lui Kant pare a fi una dual]: suntem ființe determinate cauzal și natural, dar și capabile de autodeterminare. Mulți dintre criticii lui Kant au suținut c] aceast] viziune dual
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra libert]ții umane vede agenții umani ca fiind capabili de autodeterminare și, mai ales, de determinare în acord cu principiile datoriei. Viziunea lui Kant pare a fi una dual]: suntem ființe determinate cauzal și natural, dar și capabile de autodeterminare. Mulți dintre criticii lui Kant au suținut c] aceast] viziune dual] este în cele din urm] incoerent]. În Critică rațiunii practice, Kant încearc] s] dep]șeasc] aceast] dificultate susținând c], în condițiile accept]rii anumitor „postulate”, putem înțelege și ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altora. Drepturile morale primare sunt acele drepturi pe care le are orice persoan], în contrast cu acele drepturi care depind de anumite circumstanțe, spre exemplu, promisiuni sau contracte legale. Drepturile morale primare ale persoanei includ, în mod obișnuit, dreptul la viat], libertate, autodeterminare și libertatea fâț] de v]ț]m]ri corporale. Interzicerea avortului pare s] încalce toate aceste drepturi primare. Viețile femeilor sunt puse în pericol cel puțin în dou] moduri. Acolo unde avorturile sunt interzise de lege femeile tind s] apeleze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu apeleze la avort. Desigur și nașterile voluntare prezint] un risc fâț] de viață femeilor, dar f]r] elementul de coerciție nu exist] o violare a dreptului la viat] a femeilor. Interzicerea avortului încalc], de asemenea, dreptul femeilor la libertate, autodeterminare și integritate fizic]. A fi forțat] s] porți o sarcin] nu este doar o „inconvenient]”, așa cum afirm] cei care susțin interzicerea avortului. A duce o sarcin] pan] la cap]ț este o responsabilitate dificil] și riscant], chiar și atunci când este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de dragul vieții f]tului. Precum a ar]țâț Judith Thomson în mult discutatul articol din 1971, „Pledoarie pentru avort”, nu exist] nici un alt caz în care legea cere indivizilor (care nu au fost condamnați pentru crime), s]-si sacrifice libertatea, autodeterminarea și integritatea fizic] pentru a salva viața altuia. Poate o analogie pentru sarcinile involuntare sunt recrut]rile pentru armat]. În orice caz, comparația poate s] ofere o susținere limitat] poziției antiavort, din moment ce justificarea serviciului militar obligatoriu este în sine discutabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
globalizare a început să fie uzitat tot mai frecvent la sfârșitul anilor '80, în articolele unor economiști japonezi apărute în Harvard Business Review, devenind treptat conceptul anilor '90. Similar altor concepte centrale din vocabularul științelor politice, precum putere, democrație sau autodeterminare națională, termenul globalizare rămâne unul extrem de controversat, neavând o definiție precisă și nici universal (sau măcar majoritar) acceptată. Pe marginea sa, sfera academică a Relațiilor Internaționale a consemnat în ultimii ani o dezbatere internă ce poate fi încadrată în seria
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
adoptată la 28 iunie 1991 de Conferința Internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia”. Declarația de Independență subliniază semnificația istorică remarcabilă a ambelor acțiuni și a hotărârilor adoptate în 1989-1991, într-un context internațional favorabil afirmării dreptului popoarelor la autodeterminare. În virtutea acestui drept, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi, Republica Moldova era proclamată „stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apărarea depozitelor și a căilor de comunicație, la solicitarea locuitorilor din zonele jefuite, s-a produs - începând cu 10/23 ianuarie 1918 - intrarea armatei române în Basarabia. Reacția guvernului bolșevic de la Petrograd, care nu mai ținea seama acum de lozinca „autodeterminării până la despărțirea de stat”, s-a concretizat în ruperea relațiilor diplomatice cu România și în confiscarea tezaurului nostru, aflat la Moscova. Guvernul sovietic îl declara „intangibil pentru oligarhia română” și se angaja a-l conserva și „a-l remite în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Hotin și Cetatea Albă, precum și pretențiile Ucrainei de a participa la tratativele de pace de la București, „în legătură cu chestiunile Republicii Moldovenești, interesele căreia le poate reprezenta numai ea”. Orice tentativă de acest fel era considerată ca o violare a dreptului de autodeterminare, drept câștigat cu atâtea sacrificii. La 16 martie - va consemna un fruntaș al luptei pentru unire - „s-a confirmat din nou votul din 24 ianuarie, de despărțire de Rusia, de data aceasta sub forma votului de protest contra Ucrainei”. Într-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
devenit tot mai evident că Partidul Comunist din România, înființat în 1921 ca filială a Internaționalei a III-a (Internațională ce reprezenta, în fond, interesele politicii externe sovietice), își însușise tezele acesteia cu privire la România - „stat multinațional” și a aplicării lozincei „autodeterminării până la despărțirea de stat”. Anul 1924 ocupă un loc aparte în istoria relațiilor sovieto-române, marcând „un adevărat paroxism al poftei sovietice de a anexa Basarabia”. Între 24 martie și 2 aprilie, s-au desfășurat la Viena lucrările Conferinței româno-sovietice vizând
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost primită „eliberarea” Basarabiei, „un jalon însemnat în istoria poporului moldovenesc, a tuturor cetățenilor din Basarabia”. Prin măsurile adoptate la 2 august și 4 noiembrie 1940, „reunirea ca atare a poporului moldovenesc și formarea republicii unionale a încheiat procesul autodeterminării național-statale a moldovenilor”, clamat, adăugăm noi, de Internaționala a III-a Comunistă în anii '20. Este reluată maniera în care s-ar fi „rezolvat” acum „epopeea basarabeană”, contrar voinței naționale exprimată în 1918. „Trăsătura distinctivă pe care evenimentele din anul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatârnată la 24 ianuarie a.c., în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că între republicele Moldovenească și cea Ucraineană, din momentul de când ele s-au declarat autonome, s-au stabilit cele mai amicale raporturi de vecinătate și Ucraina întotdeauna a avut o atitudine de respect față de Republica Moldovenească, recunoscând dreptul ei la autodeterminare și independență. În raporturile și adresele sale către Republica Moldovenească guvernul ucrainean întotdeauna privea Republica Moldovenească, ca pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 decembrie 1917, semnată de Vinicenco și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republica Moldovenească independentă, neatârnată și indivizibilă și orice tentative de oriunde ar veni ele împotriva independenței și indivizibilității Republicii Moldovenești, așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, în hotarele fostei gubernii a Basarabiei, le consideră ca o violare neauzită împotriva dreptului de autodeterminare a unui popor care și-a cîștigat drepturile cu atâtea sacrificii. Sfatul Țării își exprimă convingerea fermă și credința nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate, Secretar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru ca la 24 ianuarie 1918 să se proclame Republica Moldovenească Independentă. Cum însă nici așezarea geografică, dar nici condițiile economice nu chezășuiau noii Republici o viață de stat independentă, Sfatul Țării, care reprezenta suveranitatea teritorială a Basarabiei, în virtutea dreptului la autodeterminare a popoarelor, a proclamat, în ziua de 27 martie 1918, unirea Basarabiei cu Regatul României. Iată și cuprinsul acelui memorabil act istoric: „Republica Democratică Moldovenească Basarabia, în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]