4,874 matches
-
vizite didactice; preocuparea pentru aplicațiile informaticii În domeniu; preocupare pentru legăturile disciplinei cu alte discipline. e) Tema pentru acasă; la fiecare lecție, pentru consolidare și formare de priceperi și deprinderi; f) Tema de lucru În seminar; pentru verificarea feed-back-ului; g) Autoevaluare; Întrebări pe care studenții ar trebui să și le pună: există și un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină ? am rezolvat sarcina suficient de bine ? ce ar trebui să fac În pasul următor ? ce produs care mă reprezintă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pornind de la similaritățile existente Între instanțele (sau exemplarele) diferitelor obiecte și ignorând diferențele. Conceptul de sine reprezintă totalitatea percepțiilor și cunoștințelor pe care oamenii le au despre calitățile și caracteristicile lor. Componenta evaluativa a eu lui, care se referă la autoevaluările pozitive sau negative ale persoanei, se numește stima de sine. Conduită semnifică activitatea sau acțiunea sub toate formele lor intern subiective si extern-motorii, aspect prin care se evidențiază unitatea dintre psihic și faptele de comportament. Conformismul este o schimbare În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
utilizate de personalul de îngrijire, cum ar fi, de exemplu, scala de evaluare a comportamentului utilizată de personalul mediu și cunoscută sub numele de NOSIE-30 realizată de Honigfeld în 1974. Se pare că în trecut prea adesea au fost excluse autoevaluărilor făcute de către însuși pacienți, cu ocazia reinserării lor sociale. Astfel de aprecieri pot să fie de ordin global sau să fie bazate pe gradul de intensitate a unor anumite simptome-țintă sau pe check-listele de evaluare generală psihopatologice cum este, de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
concrete, acceptarea complexității educației, formularea de ipoteze de soluționare prin alternative, schimbarea stilului de pregătire și de acțiune cu elevii, eficientizarea întregii sale practici educative, curajul abordării și rezolvării dificultăților, orientarea către căutarea și introducerea de oportunități, obiectivizarea criteriilor de autoevaluare, inițierea de acțiuni-cercetare pentru dezvoltarea profesională. Aplicând tezele (macro)paradigmei praxiologice, în lucrarea anterior menționată, am putut stabili relația acesteia cu o altă paradigmă de bază, aceea a complexității, concretizată în utilizarea modelului analizei de sistem (Joița, 1998, 2009) și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestora, educatorul stimulând, moderând grupurile de discuții pentru afirmare și verificare a fiecăruia sau microparadigma educației facilitatoare (care exprimă o provocare a elevilor, prin oferirea de condiții, de oportunități, cu sprijinirea exprimării ideilor proprii și încurajarea interacțiunilor, a dialogului, a autoevaluării) sau educația experiențială. ► Sau în formarea abilităților de învățare, se face apel la microparadigme centrate pe modele specifice: învățare prin asimilare sau prin convertirea teoriei în practică sau pe baza acomodării la diferite experiențe sau prin combinarea observării cu folosirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferențierea și individualizarea în aplicarea sau facilitarea metodologiei educației, • dezvoltarea afectiv-motivațională, pentru înțelegerea sa și a celorlalți, • organizarea educației conform treptelor dezvoltării, • educația pentru și prin valori, • instruirea centrată pe educat, • afirmarea rolului educatorului de facilitator, • formarea pentru autoeducație, autonomie, autoevaluare, autodeterminare prin dezvoltarea învățării experiențiale directe, motivate, • dezvoltarea prin cooperare și promovarea competiției cu evitarea izolării, • asigurarea materialelor, a instrumentelor, a oportunităților care să satisfacă potențele individuale prin inclusiv elaborarea de lucrări individuale de exprimare proprie, • diversificarea situațiilor și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mod curent însă, în obținerea performanței se minimalizează rolul competențelor emoționale (Hughes et al., 2005, pp.1-23, 41-114), deși ele sunt tot mai mult evidențiate astăzi în această mobilizare, fiind aduse în prim plan două dintre categorii: competențele personale (autoconștientizarea, autoevaluarea, autoconfidența, automanagementul, autocontrolul emoțional, transparența, adaptabilitatea, achiziția, inițiativa, optimismul) și competențele sociale (autoconștientizarea socială, empatia, conștientizarea organizațională, serviciile, managementul relațiilor, leadershipul inspirației, influența asupra dezvoltării celorlalți, calea comună acceptată, rezolvarea conflictelor, colaborarea și cooperarea). La acestea se mai pot adăuga
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Își proiectează acțiunea și anticipă strategiile și performanțele. Desfășoară acțiunile de construire practică, directă sau prin colaborare. a rezolvării mai eficient, recurgând la mobilizarea tuturor resursele sale. Utilizează strategiile sale de acțiune, cognitive și metacognitive, dar recurge și la o autoevaluare a propriului demers de rezolvare. ► Recurge continuu la o privire retrospectivă asupra sarcinii propuse și creează legături între noile performanțe și progresul realizat. ► Precizează rațiunile reușitelor și dificultăților care sunt sub controlul său: efortul, metoda utilizată, atenția, atitudinea, experiența, trăirile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a procedurilor adecvate. • Formularea de întrebări, ipoteze, reflecții, exemple, soluții. • Includerea sarcinilor în context, în experiența anterioară. • Oferirea de puncte de sprijin, oportunități, situații, suporturi. • Desfășurarea explorării directe, a rezolvării sarcinilor, a utilizării modelelor. • Efectuarea conștientă a procesărilor mentale, a autoevaluării. • Sesizarea obstacolelor, limitelor, cu sprijinul metacogniției. • Sugerarea de operații, instrumente, modele, scheme, procedee fără a explica, a demonstra. Desfășurarea relațiilor de comunicare și colaborare, dezbatere, negociere, ajungerea la consens. Comunică, moderează • Provocarea dialogului în procesul cunoașterii, rezolvării situațiilor problematice. • Utilizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicării programei și realizării unității de învățare Materiale-suport. Instrumente • Sunt specificate distinct pentru fiecare dintre categoriile de cunoștințe, capacități, competențe antrenate și evaluate Metode clasice și constructiviste • Sunt specificate distinct, nu global, pentru fiecare dintre categoriile de obiective stabilite. Evaluare Autoevaluare Reflecții • Sunt specificate formele evaluării (inițială, formativă, sumativ-integrativă) la categoriile de obiective și acțiuni. • Sunt specificate acțiuni, situații, proceduri de stimulare a afirmării de reflecții și elemente de metacogniție. Eficiența, eficacitatea acestei programe curriculare constructiviste au putut fi apreciate în raport cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
grup, dezbaterea, jocul didactic, alcătuirea de jurnale și portofolii, efectuarea de listări și reprezentări grafice (organizatori grafici), rezolvarea de sarcini în perechi, integrarea în discuții-panel, redactarea de lucrări scrise, proiecte sau reportaje, interpretarea de roluri variate, apelul la autoverificare și autoevaluare critică, formularea de reflecții și aplicații proprii, luarea de decizii, asumarea de responsabilități, inițierea și rezolvarea de cercetări individuale, apelul la modelare ș.a. ► Dacă această orientare a metodologiei învățării este către formarea competențelor prin construirea înțelegerii, atunci putem găsi și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățării de către educator pentru construcția diferențiată a înțelegerii (să găsească oportunități pentru a explicita scopul învățării, pentru folosirea strategiilor învățării, controlul modului de învățare al educatului, stimularea autoresponsabilizării pentru această învățare, pentru învățarea independentă, ca și găsirea oportunităților pentru autocontrol, autoevaluare. Astfel s-au conturat modele care facilitează aplicarea noilor caracteristici ale învățării: modele centrate pe îndrumare în înțelegerea progresivă, modele centrate pe învățarea experiențială (însoțită de reflecții în acțiune, cu explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit mai sus, a făcut obiectul a mai multor abordări și aplicații, căci s-a dovedit că poate concretiza eficient noua paradigmă, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru stimularea ei, influența asupra achizițiilor diferitelor categorii de cunoștințe, competențe sau motivații, atitudini. Tradițional este definită metacogniția ca experiența și cunoașterea asupra a cum s-au desfășurat procesele cognitive, dar două procese sunt considerate mai importante, cu aplicații în autoevaluarea învățării (Perfect și Schwartz, 2002, pp. 4-94): a) monitorizarea (observarea proceselor cognitive, formularea de reflecții, formularea de judecăți asupra învățării, analiza tipurilor de judecăți antrenate, aprecierea rolului lor în înțelegere, oferirea de informații asupra statutului curent al prelucrării informațiilor) și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii de eficiență și calitate, proiectate, desfășurate, evaluate, perfecționate, conduse prin management, către anumite finalități privind dezvoltarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate și progresiv de realizat, derivate din valori, • educatul își elaborează un plan de autoeducare de lungă durată, cu elementele necesare, cu stăpânirea și utilizarea metodelor, procedeelor specifice de autoeducație, • investește un efort cognitiv, afectiv, volitiv, motivațional, acțional conștient, • realizează autoevaluarea rezultatelor obținute continuu, periodic, pe obiective prioritare, • reprezintă un rezultat al schimbării de sine, • completează conceptul de educabilitate, prin includerea eului între factorii devenirii umane. Autoeducația nu diferă esențial de educație, ci se modifică subiectul acțiunii, sensul și ponderea finalităților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rolurilor în comunitate, sesizarea și promovarea schimbării leadershipului în clasă. Odată cu vârsta și cu maturizarea, cu identificarea valorii generale a educației și a autoeducației, educatul se concentrează tot mai mult pe beneficiile și condițiile realizării, folosirii autoînvățării, concomitent cu autocontrolul, autoevaluarea sa critică, autoverificarea unor soluții eficiente. Sintetizând diferitele referințe tematice, constatăm că educatul (adolescent, tânăr) formulează reflecții asupra beneficiilor autoînvățării, prin prisma așteptărilor sale de autorealizare: • poate gândi independent, • își poate asuma responsabilitatea în abordarea unei probleme complexe, • cunoaște direct
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a performanțelor de atins, găsirea condițiilor și a resurselor necesare acestora, conturarea unui proiect eșalonat de realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate, cu avantajele și restricțiile lor, includerea de alternative metodologice după autoverificările și autoanalizele periodice, valorificarea datelor metacogniției, autoevaluarea critică finală. Unul dintre efectele construirii autocunoașterii, autoînvățării, autocontrolului autoreglarea este considerată a fi un construct (Schunk, și Zimmerman, 1994, pp 1-15), care arată modul în care fiecare individ își folosește motivația, metacogniția, comportamentul activ în participarea la procesul învățării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi proiecte, procedee. De autocontrol • Folosirea autoobservației critice, obiective, interpretative, exigente asupra propriei conduite, în diferite situații și a efectelor ei asupra celorlalți, a activității, dar nu numai în autocunoașterea simplă, ci și în imprimarea notei formative. Realizarea unei autoanalize, autoevaluări critice, obiective, sincere, Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație constructive, continuă, conștiente, raționale după desfășurarea acțiunii, asupra conceperii, organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate de comunicare cu sine
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai ales în ceea ce privește autoinfluențarea voinței (a tenacității, perseverenței, cu gradarea progresivă a efortului), a caracterului, trăirilor, a stilului de acțiune, dar și pentru eficientizarea altor metode (autoconvingerea, autostimularea, autoconstrângerea), pentru orientarea acțiunii și a motivației interne, cu condiția și a autoevaluării și autocorectării pe parcurs a rezultatelor obținute. De autoconstrângere • Autodezaprobarea prin exprimarea dezacordului propriu față de fapte, atitudini, exprimări, gesturi, interpretări, argumentări, concepții inadecvate, programe, proiecte, moduri de organizare sau de evaluare, explicații; • Autocomutarea, schimbarea intenționată a motivației, a activității, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoaștere, ca diferențiere. • Valorificarea rolului metacogniției (Flavell, 1976), corelată cu progresul conștientizării a stilului învățării, cu metodologia de înțelegere și rezolvare a problemelor, în căutarea critică de semnificații ale experienței acumulate și a posibilităților proprii pentru noua construcție, în autocontrolul, autoevaluarea și autoreglarea cunoașterii, în a reflecta asupra propriei activități cognitive, în a descifra perspectivele afirmării, în a lua decizii raționale, în a-și diversifica alternativele procedurale. Soluții metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în a-și diversifica alternativele procedurale. Soluții metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea de întrebări variate asupra evoluției proceselor de construire a cunoașterii proprii, formularea de reflecții și analize autocritice, prin automonitorizare și autoevaluare criterială, prin autoaprecierea progresului și a învingerii dificultăților, prin apelul la feedbackul continuu, prin raportarea la aprecierile grupului sau la diferite modele constructiviste de rezolvare, prin automotivare, prin confruntare internă cu sine însuși, prin verificări în alte situații, prin procedee
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la nivel micro, cât și macroproiectare. Practic, acest model poate fi conceput de către educator, folosind paradigme deja cunoscute: abordarea constructivistă (pentru rolul cunoașterii directe, inițiale, cu variate posibilități de înțelegere directă a contextului mediului pedagogic implicat) sau abordarea metacognitivă (pentru autoevaluare continuă, reflecție, a fiecărui partener) sau abordarea învățării prin comunicare și colaborare sau abordarea prin teoria sistemelor a activității sau abordarea prin utilizarea teoriei cercetării, a acțiunii-cercetare. În același stil de analiză critică comparativă, întâlnit mai sus, Visscher-Voerman și Gustafson
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru demonstrarea validității interpretării elaborate individual, fără sprijin. 3. Contextualizarea prin extinderea independentă a observațiilor și interpretărilor inițiale, prin documentare suplimentară, comparare cu alte materiale sau modele, prin ordonare și triere a argumentelor, ideilor proprii, ca o primă confruntare, verificare, autoevaluare. 4. Confruntarea propriilor interpretări rezultate anterior cu cele oferite de către educator ca expert în problemă, cu modelul științific de argumentare. 5. Colaborarea cu ceilalți elevi asupra celor observate, asupra interpretării făcute și asupra completării ei prin extinderea contextului, chiar cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științifică, verificarea ipotezelor formulate, efectuarea de generalizări. 4. Efectuarea de reflecții pentru analiza scopurilor și a sarcinilor, a condițiilor, a procedurilor de rezolvare, în baza dialogului critic. Conturarea a noi idei asupra experienței de construcție, a oportunităților, a modificărilor posibile. Autoevaluarea. Modelul CECERE, ca model constructivist (experimentat direct și prezentat în Joița, E, 2005, pp. 239-274) 1. Crearea Contextului necesar, discutarea lui cu educații, a așteptărilor, pentru învățarea directă, exploratorie, motivare a participării și evaluarea datelor inițiale: precizarea obiectivelor, a sarcinilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]