1,607 matches
-
vegheat îndeaproape de "Ulmu și Boroda/ ce beau whisky îndoit cu soda"), o meditație despre Ultimul ban a lui Ioan Hurjui, o erotică ceremonioasă marca Cezar Ivănescu, având drept țintă, în parodia rezultată, Părul cel mai lung din lume, un autoportret narcisiac, Ca-ntr-o oglindă, al Indirei Spătaru etc. Plecând însă de la un astfel de pretext, Dumitru Spătaru chiar dă impresia, în cele mai reușite dintre "amicalele" care încheie Caii ninsorilor, că vede lumea în maniera autorilor vizați. În numeroase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de aceea, deseori încremenită dincolo de spațiu și de timp ("unde se termină Lumea"). Imaginea se prelungește, simbolic, și în cel din urmă volum al lui Cassian Maria Spiridon, Poeme în balans (Editura Charmides, București 2013), spre sfârșitul căruia descoperim un autoportret în trepte, încheiat cu același credo erotic: "am săpat șaizeci de trepte în trupul timpului/ șaizeci de cazemate blindate/ ca pentru un măcel atomic/ am adunat clipe zile luni săptămâni/ de viață continuă/ cu inima pe sfoara suferinței/ suspendată într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
propria subiectivitate, ocolită, abia tatonată sau pe de-a-ntregul camuflată. Eul poetic revine însă întotdeauna în forță în alte cicluri de poeme ale solitudinii mândre, dornic să-și clameze de fiecare dată diferența înnobilatoare (a se vedea, bunăoară, seria de autoportrete din Agenția de eufemisme: autoportret cu blestem, autoportret în oglinzile somnului, autoportret cu prăpastie, autoportret cu iluzie etc.). Statuat din nou, în fond, drept demiurgic, în maniera poeziei moderniste, el își declamă orgolios drepturile po(i)etice, preocupat a da
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau pe de-a-ntregul camuflată. Eul poetic revine însă întotdeauna în forță în alte cicluri de poeme ale solitudinii mândre, dornic să-și clameze de fiecare dată diferența înnobilatoare (a se vedea, bunăoară, seria de autoportrete din Agenția de eufemisme: autoportret cu blestem, autoportret în oglinzile somnului, autoportret cu prăpastie, autoportret cu iluzie etc.). Statuat din nou, în fond, drept demiurgic, în maniera poeziei moderniste, el își declamă orgolios drepturile po(i)etice, preocupat a da seamă aici de propriile tribulații
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-ntregul camuflată. Eul poetic revine însă întotdeauna în forță în alte cicluri de poeme ale solitudinii mândre, dornic să-și clameze de fiecare dată diferența înnobilatoare (a se vedea, bunăoară, seria de autoportrete din Agenția de eufemisme: autoportret cu blestem, autoportret în oglinzile somnului, autoportret cu prăpastie, autoportret cu iluzie etc.). Statuat din nou, în fond, drept demiurgic, în maniera poeziei moderniste, el își declamă orgolios drepturile po(i)etice, preocupat a da seamă aici de propriile tribulații în căutarea identității
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revine însă întotdeauna în forță în alte cicluri de poeme ale solitudinii mândre, dornic să-și clameze de fiecare dată diferența înnobilatoare (a se vedea, bunăoară, seria de autoportrete din Agenția de eufemisme: autoportret cu blestem, autoportret în oglinzile somnului, autoportret cu prăpastie, autoportret cu iluzie etc.). Statuat din nou, în fond, drept demiurgic, în maniera poeziei moderniste, el își declamă orgolios drepturile po(i)etice, preocupat a da seamă aici de propriile tribulații în căutarea identității de suprafață și de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în forță în alte cicluri de poeme ale solitudinii mândre, dornic să-și clameze de fiecare dată diferența înnobilatoare (a se vedea, bunăoară, seria de autoportrete din Agenția de eufemisme: autoportret cu blestem, autoportret în oglinzile somnului, autoportret cu prăpastie, autoportret cu iluzie etc.). Statuat din nou, în fond, drept demiurgic, în maniera poeziei moderniste, el își declamă orgolios drepturile po(i)etice, preocupat a da seamă aici de propriile tribulații în căutarea identității de suprafață și de adâncime. Rezultatul constă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pare a fi imaginea desăvârșită, pe care voi încerca să o surprind măcar vreodată. Deocamdată văd doar umbra acestei treceri pe un zid mare, încăpător pentru toate apartamentele orașului". Imaginea se mai întâlnește, cu un impact diferit, în finalul amarului autoportret din Salamandra, în care, la adăpostul falsei măști de energumen, Codrin Dinu Vasiliu își mai coagulează o dată programul poetic: Există o mie de poduri/ spre același perete, există/ o mie de poduri, spre aceeași parte a râului,/ există o mie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
evidențiată de modalitatea permanentă prin care cel ce se intitulează, fără orgoliu, "(Eu sunt) inocentul, cel subțire și palid/ ca o înserare pe cerul Mamei", își construiește, ca într-un tipic Mic tractat despre omul bun și frumos (Kalokagathos), un autoportret oximoronic, structurat în esență pe o serie de antinomii atitudinale. Dacă ființa poetică datorează ceva, cuiva, nu este vorba decât de un dat ce a înscris-o într-o serie generică absolut binecuvântată, înnobilând-o apoi printr-un proces conceptual
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ta se ceartă în morminte/ vor ura mea în ocna gurii lor/ e viața-n doi un ostenit izvor/ prin pulberea deșertului fierbinte?". Chiar și în tratatul taumaturgic care este, finalmente, Cartea de copilărire (Editura Junimea, Iași, 1974), apare un autoportret de esență argheziană, articulat pe ideea scindării în forțe conceptualizate maniheist: "Bòlnav de stenahorie,/ în cerdacul de priveală/ un seraf din mine scrie/ stih liubov ca o beteală./ Semnele domniei mele/ (cucă și caftan și tui)/ stau la poarta iadului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
începerii lor8, așa cum constatăm că există în altă latură (Călinescu: vol. I, 1999, pp. 251-252 et passim). Este pe deplin adevărat faptul că însuși poetul se vede, într-o prezentare autoironică, "vecinic doctorand în multe științi nefolositoare" (ms. 2256), totuși autoportretul glumeț, ca și smerita impresie că nu este pregătit să predea filosofie la Universitate, nu trebuie să inducă în eroare. Despre Schopenhauer și Eminescu vor bește și Liviu Rusu în pagini ce dezvoltă teza în virtutea căreia influența schopenhaueriană în opera
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Editura Junimea Iași 2015 "Am visat, întotdeauna, un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală, pictați cu peisaje, în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți." Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest La umbra cuvintelor în floare Eminentă absolventă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Alina-Iuliana Popescu este actualmente profesoară în învățământul preuniversitar. Ea a dorit să continue activitatea de cercetare începută cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să ignore, de asemenea, vocea civică a Anei Blandiana. O altă legătură, Iulian Boldea stabilește între poezia, eseistica și publicistica acesteia (Calitatea de martor, Eu scrii, tu scrii, el, ea scrie, Cea mai frumoasa dintre lumile posibile, Coridoare de oglinzi, Autoportret cu palimpsest etc.), autorul identificând prezența unor teme comune, precum: condiția creatorului, mirarea de a fi, individul în raport cu propriul destin și cu istoria. A doua parte conține o analiză a prozei acesteia (volumele de nuvele Cele patru anotimpuri și Proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care noi l-am considerat magistral ("Am visat, întotdeauna, un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală pictați cu peisaje în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți" (Autoportret cu palimpsest), i-am cercetat poetica dintr-un unghi diferit, pe care îl considerăm corect, fiind susținut parțial de alte încercări anterioare, de cercetare a operei sale. Premisa deconstrucției canonice pornește de la studiile Ioanei Em. Petrescu, care încearcă o atribuire
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Balanța cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004, Cărți de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Orașe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul in mulțimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001, Cărți de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 nuvele fantastice; Proiecte de trecut, 1982 nuvele fantastice; Ambele volume au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Cartea Românească, 1980. Ileana Mălăncioiu, Linia vieții, Editura Cartea Românească, 1982. Ileana Mălăncioiu, Urcarea muntelui, Editura Albatros, 1985. II. Volume de eseuri și de proză: a) Ana Blandiana: Ana Blandiana, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970. Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Bucuresti, Editura Eminescu, 1985. Ana Blandiana, Cine sunt eu, București, Editura Dacia, 2001. II. Studii și articole în periodice: Adam, Georgeta, Ana Blandiana: Imaginarul liric sau pasul dintre materie și spirit, în "Pro Saeculum", nr. 3 (2007). Alexandrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca motto al tezei: "Am visat, întotdeauna, un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală, pictați cu peisaje în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți." (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) identifică, la modul vizionar, aceste două deconstrucții. Autoarea tezei consideră că deconstructivismul își află cel mai bine funcționalitatea la nivelul textelor care se opun ideologiei. Detectează, de asemenea, două etape poetice: una a metaforizării sau volumele deconstrucției și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
55Nicolae Manolescu, op. cit. 56Ibidem, p. 270-271. 57Ileana Oancea, Poezie și semioză, p. 37. 58Nicolae Ciobanu, Ana Blandiana: Feminitate și obsesie existențială, în Panoramic, București, Editura Cartea Românească, 1972, p. 356. 59Luiza Bratu, op. cit., p. 47. 60Ibidem, p. 48-49. 61Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Bucuresti, Editura Eminescu, p. 51. 62Ibidem, p. 49. 63Diana Tâlvâc, op. cit., p. 4. (Rezumat) 64"Momentul maturizării imediate se cristalizează la nivelul vulnerabilității ființei confruntată cu moartea tragică a tatălui, un moment de răscruce al asumării dureroase a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tămâie in formă de ou și ducându-le la sanctuarul din Heliopolis". Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83rea Phoenix/accesat iunie 2011.. 173 Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane, p. 506. 174 Ibidem, p. 506. 175 Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Bucuresti, Editura Eminescu, p. 51. 176 ***, Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. M/N, Coordonator general: Eugen Simion. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 289. 177Ibidem, p. 289. 178Ibidem, p. 291 179Ibidem, p. 289. 180 ***, Academia Română, Dicționarul general
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 29-41. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Singurătatea scriitorului: Geo Dumitrescu, Urmuz, Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004, 238 p. (Biblioteca de istorie literară; 8) SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret: câteva lecturi în palimpsest. Iași: Timpul, 2007, 234 p. (Critică și eseu) SOROHAN, Elvira. Teatrul politic în Istoria ieroglifică și modernitatea romanului. În: Bogdan Crețu (coord.). Dimitrie Cantemir: perspective interdisciplinare. Iași: Institutul European, 2012, p. 115-132. SOROHAN, Elvira. Salon literar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nr. 17, p. 10. SOROHAN, Elvira. Damnarea cărturarului. În: Convorbiri literare, 141, oct. 2007, nr. 10, p. 20-22. Despre George Călinescu. SOROHAN, Elvira. Doctrina criticului. În: Convorbiri literare, 141, nov. 2007, nr. 11, p. 15-17. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret (I). În: Convorbiri literare, 141, mai 2007, nr. 5, p. 24-26. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (II). În: Convorbiri literare, 141, iun. 2007, nr. 6, p. 19-22. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (III). În: Convorbiri literare, 141, iul.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
20-22. Despre George Călinescu. SOROHAN, Elvira. Doctrina criticului. În: Convorbiri literare, 141, nov. 2007, nr. 11, p. 15-17. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret (I). În: Convorbiri literare, 141, mai 2007, nr. 5, p. 24-26. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (II). În: Convorbiri literare, 141, iun. 2007, nr. 6, p. 19-22. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (III). În: Convorbiri literare, 141, iul. 2007, nr. 7, p. 16-18. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (IV). În: Convorbiri literare, 141, aug.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
15-17. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret (I). În: Convorbiri literare, 141, mai 2007, nr. 5, p. 24-26. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (II). În: Convorbiri literare, 141, iun. 2007, nr. 6, p. 19-22. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (III). În: Convorbiri literare, 141, iul. 2007, nr. 7, p. 16-18. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (IV). În: Convorbiri literare, 141, aug. 2007, nr. 8, p. 14-16. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret. Iași: Timpul, 2007, 234 p. În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
24-26. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (II). În: Convorbiri literare, 141, iun. 2007, nr. 6, p. 19-22. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (III). În: Convorbiri literare, 141, iul. 2007, nr. 7, p. 16-18. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (IV). În: Convorbiri literare, 141, aug. 2007, nr. 8, p. 14-16. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret. Iași: Timpul, 2007, 234 p. În: Jurnalul literar, 18, nov.-dec. 2007, nr. 21-24, p. 2. SOROHAN, Elvira. Literatura lui Marcel Petrișor. În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
19-22. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (III). În: Convorbiri literare, 141, iul. 2007, nr. 7, p. 16-18. SOROHAN Elvira. G. Călinescu în autoportret (IV). În: Convorbiri literare, 141, aug. 2007, nr. 8, p. 14-16. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret. Iași: Timpul, 2007, 234 p. În: Jurnalul literar, 18, nov.-dec. 2007, nr. 21-24, p. 2. SOROHAN, Elvira. Literatura lui Marcel Petrișor. În: Convorbiri literare, 140, febr. 2007, nr. 2, p. 19-21. SOROHAN, Elvira. Mircea Eliade. Magia erosului. În: Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]