8,361 matches
-
121-129): - slăbire semantică / pierdere de trăsături semantice (engl. semantic bleaching/weakening); - pierderea structurii tematice: în Habeo epistulas scriptas '(lit.) Am scrisori scrise', lat. habeo atribuie el însuși rolul tematic Temă obiectului direct epistulas scriptas, pe când în cazul perfectului compus romanic auxiliarul avea este cu totul lipsit de abilitatea de a atribui rol tematic, această proprietate căzând sub incidența verbului lexical; - pierdere de trăsături (morfo)sintactice (engl. syntactic attrition): pierderea trăsăturii [+prezent], decategorializare; - reducție (morfo)fonologică (v. (96); (95) vs (94)) și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mod direct domeniul funcțional verbal (MOODP > TP > ASPP). În al doilea rând, acceptând ipoteza că originea perfectului compus în română este aceeași ca și în celelalte limbi romanice (structura posesivă de prezent), pierderea trăsăturii [+prezent] conduce la INSERAREA sintactică a auxiliarului într-o proiecție mai înaltă, proiecția de mod49. Întrucât am luat franceza ca termen de comparație (v. (88) supra), este necesar să menționăm că în această limbă romanică gramaticalizarea habere>avoir nu a operat prin eliminarea trăsăturii / trăsăturilor de timp
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
termen de comparație (v. (88) supra), este necesar să menționăm că în această limbă romanică gramaticalizarea habere>avoir nu a operat prin eliminarea trăsăturii / trăsăturilor de timp, fapt care explică variația auxiliarului avoir după mod și timp. În concluzie, gramaticalizarea auxiliarelor românești a operat în mod sistematic prin eliminarea trăsăturilor de timp (și aspect) și reanaliza acestor verbe ca mărci de mod. Întrucât auxiliarele românești nu satisfac pe deplin necesitățile de temporalitate ale propoziției, verbul lexical este direct implicat în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsăturii / trăsăturilor de timp, fapt care explică variația auxiliarului avoir după mod și timp. În concluzie, gramaticalizarea auxiliarelor românești a operat în mod sistematic prin eliminarea trăsăturilor de timp (și aspect) și reanaliza acestor verbe ca mărci de mod. Întrucât auxiliarele românești nu satisfac pe deplin necesitățile de temporalitate ale propoziției, verbul lexical este direct implicat în procesul de valorizare a trăsăturilor de timp, fapt care explică deplasarea verbului lexical din domeniul lexical vP în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
necesitățile de temporalitate ale propoziției, verbul lexical este direct implicat în procesul de valorizare a trăsăturilor de timp, fapt care explică deplasarea verbului lexical din domeniul lexical vP în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a trăsăturilor de timp, fapt care explică deplasarea verbului lexical din domeniul lexical vP în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului lexical din domeniul lexical vP în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat în valorizarea trăsăturilor de timp și aspect • astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat în valorizarea trăsăturilor de timp și aspect • astfel, spre deosebire de alte limbi romanice (e.g. franceza), verbul lexical se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasare XP, nu deplasare X0, predicția analizei este că, în cazul deplasării în domeniul C, în mod sistematic se va deplasa verbul lexical (verbul sintetic în inversiuni bazate pe structuri sintetice, verbul lexical în inversiuni bazate pe structuri analitice), nu auxiliarul, predicție direct confirmată de paradigma din (98) (=(9)) din româna contemporană și de faptele din româna veche, examinate în capitolul IV (98) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
XP MOODP TP ASPP a. să nu i-l daui ti ti b. nu i l- am dati ti 3.2 Cliticele pronominale Distribuția generală a cliticelor pronominale în română este următoarea: − configurații proclitice(100):pronumele clitice precedă verbul sintetic / auxiliarul (auxiliarele) în structuri perifrastice și sunt precedate de negație și de complementizatorii să și a (100) a. îlvăd/îlvedeam/îlvăzusem b. l-am văzut /îlvoi vedea /l-oi fi văzut c. nuîl văd / nuîl vedeam /nuîl văzusem d. nul-am
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
MOODP TP ASPP a. să nu i-l daui ti ti b. nu i l- am dati ti 3.2 Cliticele pronominale Distribuția generală a cliticelor pronominale în română este următoarea: − configurații proclitice(100):pronumele clitice precedă verbul sintetic / auxiliarul (auxiliarele) în structuri perifrastice și sunt precedate de negație și de complementizatorii să și a (100) a. îlvăd/îlvedeam/îlvăzusem b. l-am văzut /îlvoi vedea /l-oi fi văzut c. nuîl văd / nuîl vedeam /nuîl văzusem d. nul-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-te și citește-l/du-te și îlcitește (102) a. ducă-l pe pustii b. lua-te-ar naiba! - o situație specială de encliticizare prezintă cliticul de acuzativ feminin de persoana a 3-a singular (o), care se encliticizează atunci când auxiliarul începe cu o vocală ((103a-c) vs (103d)); encliza lui o este determinată fonologic în acest caz (fiind o strategie de evitare a hiatului), deci nu prezintă un interes deosebit pentru sintaxa pronumelor clitice românești (103) a. ai citi-o / l-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
105) a. Ako ti bog ne pomogne, ... dacă te Dumnezeu nu ajută.PREZ.3SG b. *Ako bog neti pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută' În schimb, în sistemele orientate spre I, cliticele stabilesc relații de adiacență cu verbul (forma sintetică / auxiliarul (primul auxiliar)) și sunt precedate de negație (exemplificare prin română 53): (106) a. dacă el îlface bine b. *dacă îl el face (107) a. dacă Dumnezeu nute ajută b. *dacă te(Dumnezeu)nu ajută Adiacența la complementizatori înalți (FORCE 0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ako ti bog ne pomogne, ... dacă te Dumnezeu nu ajută.PREZ.3SG b. *Ako bog neti pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută' În schimb, în sistemele orientate spre I, cliticele stabilesc relații de adiacență cu verbul (forma sintetică / auxiliarul (primul auxiliar)) și sunt precedate de negație (exemplificare prin română 53): (106) a. dacă el îlface bine b. *dacă îl el face (107) a. dacă Dumnezeu nute ajută b. *dacă te(Dumnezeu)nu ajută Adiacența la complementizatori înalți (FORCE 0) (e.g. că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de pronume clitice (128a) / pronume clitice plus auxiliar (128b); în limba nonstandard însă și în istoria limbii române (Mîrzea Vasile 2015), există și opțiunea de a lineariza semiadverbul mai la extremitatea stângă a nucleului flexionar, precedând astfel pronumele clitice și auxiliarele (128a', b'), opțiune care a fost analizată ca formă de linearizare postciclică (Nicolae 2013d: cap. IV). În structurile a, b și a', b' mai are aceeași interpretare aspectuală (aditivă, continuativă): (128) a. le maivăd a'. maile văd (româna nonstandard) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să le maivăd b. să mai le văd c. *mai să le văd (mai cu citire aspectuală) d. Mai să plece când a auzit ce am spus. (mai 'aproape') Să prezintă o caracteristică neașteptată pentru un element flexionar (particulă sau auxiliar) însă bine reprezentată pentru complementizatori: prezența în structuri cu complementizatori scindați sau dublați. Structura ca... să a fost analizată de Stan (2007) ca reprezentând o instanțiere prototipică a ipotezei scindării complementizatorului în două proiecții separate, FORCEP și FINP, între care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
TP > ASPP} qp I0 vP (VOICEP >vP..} qp v0 .... Urmând intuițiile exprimate în Rizzi și Roberts (1989); Dobrovie-Sorin (1994); Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Nicolae și Niculescu (2015); Hill și Alboiu (2016) între alții, vom interpreta encliza pronominală și postpunerea auxiliarelor ca indicații pentru deplasarea verbului în domeniul complementizator. Rămâne să stabilim care este însă proiecția la care se deplasează verbul inversat (mai precis, sub analiza deplasării verbului ca grup, proiecția în al cărei specificator se deplasează verbul). În analiza fazelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul inversat la stânga cliticelor / auxiliarelor / cliticelor + auxiliarelor ocupă o poziție joasă în ierarhia CP. Inversiunea subjonctivului arată în chip nonambiguu că proiecția la care se ridică verbul este FINP (i.e.); complementizatorul să este sistematic omis sub inversiune: (143) a. Ducă-se pe pustii! Facă-se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul inversat la stânga cliticelor / auxiliarelor / cliticelor + auxiliarelor ocupă o poziție joasă în ierarhia CP. Inversiunea subjonctivului arată în chip nonambiguu că proiecția la care se ridică verbul este FINP (i.e.); complementizatorul să este sistematic omis sub inversiune: (143) a. Ducă-se pe pustii! Facă-se voia ta
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi [Spec, FinP]. Să este un element X0 care se proiectează în poziția de centru, FIN0. Întrucât să nu este un centru încorporant 84 (ca negatorul ne- și semiadverbele mai, cam, prea, tot, și), ci este mai degrabă asemănător cu auxiliarele (care, după cum dovedește inversiunea, deși sunt centre, nu se încorporează), specificatorul și centrul proiecției FINP sunt simultan ocupate, ceea ce conduce la o violare a Doubly-Filled COMP Filter (Chomsky și Lasnik 1977) / Generalized Doubly Filled-Comp Filter (Koopman 1996; Koopman și Szabolcsi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
am dat seama că 4. Concluzii. Rezumat Deplasarea verbului. Analiză (i) Româna modernă prezintă două opțiuni de deplasare a verbului: deplasare la I (opțiunea generală) și deplasare la C (opțiune mai restrânsă, diagnosticată sintactic prin encliză pronominală și/sau postpunerea auxiliarelor). (ii) În română, strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea ca grup (XP-movement). Spre deosebire de limbi ca engleza, în care topicalizarea VP se produce fără extracția argumentului intern din VP, în română argumentul intern se extrage obligatoriu din VP. Am
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
proiecție verbală din domeniul flexionar (i.e. [Spec, MOODP]) ca efect al instanțierii paradigmatice sărace a categoriei de mod în limba română; deplasarea este locală și sensibilă la specificarea categorială: nu se omit specificatorii proiecțiilor verbale (proiecțiile [+V]). În structurile analitice, auxiliarele sunt implicate în mod direct în verificarea trăsăturilor de mod și modalitate, iar verbul lexical (participiu trecut / gerunziu (i.e participiu prezent) / infinitiv) joacă un rol important în verificarea trăsăturilor de temporalitate; astfel, auxiliarele se generează în mod direct în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbale (proiecțiile [+V]). În structurile analitice, auxiliarele sunt implicate în mod direct în verificarea trăsăturilor de mod și modalitate, iar verbul lexical (participiu trecut / gerunziu (i.e participiu prezent) / infinitiv) joacă un rol important în verificarea trăsăturilor de temporalitate; astfel, auxiliarele se generează în mod direct în poziție de centru al MOOD0, iar verbul lexical se ridică din domeniul vP prin mișcare locală spec-la-spec la [Spec, TP]. Deplasarea prin specificatori explică efectele de adiacență din nucleul flexionar românesc: specificatorii proiecțiilor verbale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
flexionar românesc: specificatorii proiecțiilor verbale sunt în mod sistematic blocați (de VP sau de urma sa), astfel că nu pot găzdui alți constituenți. (vi) Cât privește structurile cu deplasare la C, am arătat că proiecția care găzduiește VP deplasat la stânga auxiliarelor și a pronumelor clitice este FINP. Modul de funcționare a enclizei pronominale și a postpunerii auxiliarelor este extrem de important pentru analiza datelor din româna veche din capitolul următor. Rezultate și predicții Analiza generală a sistemului verbal românesc și a deplasării
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
astfel că nu pot găzdui alți constituenți. (vi) Cât privește structurile cu deplasare la C, am arătat că proiecția care găzduiește VP deplasat la stânga auxiliarelor și a pronumelor clitice este FINP. Modul de funcționare a enclizei pronominale și a postpunerii auxiliarelor este extrem de important pentru analiza datelor din româna veche din capitolul următor. Rezultate și predicții Analiza generală a sistemului verbal românesc și a deplasării verbului a scos la iveală o serie de fenomene sistematice. (vii) Distincția centru / grup (engl. head
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]