1,671 matches
-
ce, cât și la ce bun te creditează? De ce să merg eu, Cititor, pe propunerile, numele, titlurile, evenimentele, lecturile sau spectacolele pe care le prezinți matale? Ce te face ascultabil, lizibil, urmăribil și, Doamne ferește, infailibil? Cine-mi ești, de te-avânți să surfilezi înconjurătorul, să selectezi chestii vrednice sau nemernice din peisaj și să mi te dai de exemplu?!? Corect. Iar în „buna“ tradiție a generației nașpa de azi voi răspunde: „I’m nobody but me!“ Un om care a scris
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
000 de semne, în care să spui cine, cât și cum te-a învățat (sau nu) că educația gastronomică e soră bună cu educația estetică, fizică, istorică, religioasă, financiară, vestimentară, igienică ș.a., este o generozitate editorială de nerefuzat. M-am avântat mintenaș în cascada evocativă, aducându-mi aminte, o dată mai mult, că scriito rimea moldo-valah-transilvană, pașoptistă, junimistă, cla sică, romantică ș.a.m.d. s-a dedicat cu nesățioasă plăcere memorialisticii. La noi - știe cine vrea s-o știe - ficțiunea e moft
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
o supremă beție, istovit și totodată fericit, mi se părea, la limita oboselii și timp de o clipă, că înțeleg, în sfârșit, taina ființelor și a lumii. Dar oboseala pierea a doua zi și, o dată cu ea, taina; iar eu mă avântam din nou în vâltoare. Alergam astfel, gustând clipă de clipă fericirea dar nesăturându-mă niciodată de ea, fără a ști unde să mă opresc, până în ziua, până în seara, mai bine-zis, când muzica a tăcut și luminile s-au stins. Petrecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
eu voi fi mereu lângă tine când vei avea nevoie.” Apoi eu am nevoie de ajutor tot timpul, sfințite părinte... „Nu-ți fie teamă, că n-ai să rămâi singur, fiule.” Simt cum îmi revine sângele în vene și mă avânt printre înscrisurile domnești de pe rafturi. Nu după multă vreme, citesc: „Io Aron voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei...m am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră sfânta mănăstire Galatiia, cu cinci sălașe de robi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Când l-a găsit, mi l-a întins: „Poftim de citește și acest hrisov, din 2 august 1685, și...ai să rămâi tot atât de nedumerit.” - mi-a vorbit bătrânul, cu o undă de zâmbet pe obraz. Nu am încotro și mă avânt în necunoscut: „Io Constantin (Cantemir n.n) voievod...am dat și am întăritu la svânta mănăstire la sventi Ioan... care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerile Ducăi Vodă...” Apoi pe cine să credem, sfinția ta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
încă un manuscris al lui Grigore Ghica voievod. Este dat la 1 noiembrie 1747 (7256) și vorbește de încă o treabă gospodărească. „Dacă tot îl ai în mână, dă-i citire, nu mai zăbovi!” Nu stau pe gânduri și mă avânt în dezlegarea celor scrise: „Facem știre tutror cui să cade a ști că, făcând domniia me certare pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
autor „ajuns la vârsta înțelepciunii”, precizează Mihai Batog - Bujeniță, prefațatorul lucrării. Sau cum consemnează George Petrone, în Postfața cărții: „Ștefan Boboc parcurgând întreaga gamă de procedee stilistice, de la înțepătura ironiei la denunțarea segace a trăsăturilor vulnerabile ale naturii umane, se avântă fără falsă pedanterie în repudierea șabloanelor de gândire, a mentalităților și, în general, a racilelor care sălășluiesc în societatea în care viețuim. Conținutul plin de vervă al cărții este întovărășit de o suită de desene inspirate ale cunoscutului grafician Nicolae
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
discordantă, notă discordantă între comportamentul tău de azi și cel din restul zilelor. Fii cuminte. Nu-i nimic. Nici n-are ce să fie. Ți se pare... Dar...gata. S-o lăsăm baltă. S-a desprins de grup, s-a avântat spre abis, pe pârtie, și, deși a fost chemat, să-i aștepte și pe ceilalți, a zbughit-o, ca un bolid, la vale. Nu însă pe centrul pârtiei, ci, cu câțiva metri în afara traseului, pe care-l străbătea, toată lumea. Nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și, ultima, pentru reântoarcerea pe Terra. E și una d’asta? E, mă, să auzi și să nu crezi, dar, e! O, mă bucură grozav această informație. Diseară o trec pe internet, și-o difuzez la televizor. Ho, nu te avânta, ca buhaiul, cu capu-n spinii gardului, când o vede, la un pas, dincolo de gard, pe Joiana,în călduri. Dar ce să fac? Ai oleacă de răbdare. Și o să afli; și,în funcție de aflare, o să decizi, o să decidem, poate, împreună, ce
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
număr de pahare de rachiu băute, când se dezlegau limbile la cârciumă, tata obișnuia să se laude că băiatul lui va fi, cândva, "subsecretar de stat" și că va locui "într-un bloc, la etaj". Curios e că nu se avânta niciodată să zică "ministru". Invariabil, se oprea la o treaptă inferioară. Probabil, nu cuteza să treacă de o anumită limită, nici măcar sub influența rachiului. Cei cărora le destăinuia acea aspirație nu știau, cu siguranță, cu ce se îndeletnicește un "subsecretar
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
huruitul motorului. Dar nu dădeau nici un semn că aveau să leșine prea curând. Schimbările de pe ecran produceau schimbări fiziologice, care erau transmise înapoi în lumea de pe ecran. Șoseaua șerpuitoare cotea brusc la dreapta, plutind, apoi prăbușindu-se. Mașinile zburau libere, avântându-se în aer. Urma scrâșnetul oțelului când șasiul se izbea din nou depământ și cele trei corpuri absorbeau șocul. Motoarele scheunau, sufocându-se pe asfalt. Zgomotul se prăvălea ca un val, în timp ce șoferii ambalau în viteze mai mari. Petele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Prelegere la Centrul Medical în șaptesprezece minute. Până la urmă, ea nu-și dorea decât ca el să redevină stăpân pe viața lui, așa cum fusese atâția zeci de ani, de când se întâlniseră la Columbus, în studenție. Bărbatul ei. Bărbatul care se avânta în orice activitate, nu pentru direcția în care putea să-l poarte, ci pentru bizareria inerentă a angajamentului pur. Bărbatul care o învățase că orice viață cu care ne întâlnim este infinit de nuanțată și de neînlocuit. Du-te să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
zenit primul copil e-un Făt-Frumos! Izvor de rare satisfacții un pas cu dreptu-n casa ta și nimeni nu va încerca să facă dintr-un întreg fracții. Familia-i o unitate și o finalitate sfântă cu care doi iubiți s-avântă cu dragostea-n eternitate. Stii că trăiești, vei fi ce-ai fost minune în minunea lumii; de copii fug numai nebunii în viața lor fără de rost. Un pedagog - în ghilimele - și-a-mpins soția s avorteze și astăzi sunt două
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
aurul. Pare făcută din aur curat, seamănă cu toate păsările de pe Pământ dar este și un fel de oglindă în care te poți vedea bine și, privindu-te, să simți că îți vine să zbori. Să te înalți, să te avânți în cele mai înalte și mai chemătoare ceruri, nu să dispari. Ana nu-și mai poate lua ochii de la Măiastră, în timp ce îi povestește Artistului întreaga nenorocire care s-a abătut asupra Țării lui Verde Împărat. Artistul o ascultă cu tot
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
bucurie să sacrifice totul pentru unitatea ei”. 7. Calitățile comportamentale ale adevăratului ecleziastic 1. Este un om al Tradiției mari și mici. Adevăratul e-cleziastic nu trăiește în mică măsură nici experiența creștină și nici apartenența sa la Biserică, ci se avântă spre înălțimi, cu-fundându-se pe deplin în bogata sa experiență creștino-ecle-zială. El se străduiește să fie și să devină un creștin radical și pe deplin catolic, realizând o apartenență totală și puternică la Biserică, nu parțială și slabă după cum se constată
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
raza de lumină a vieții tale sfinte, pentru a reciti în tine „destinul” nostru de har. Arată-ne secretele inimii tale, deschisă la iubirea Tatălui. Arată-ne secretele sufletului tău încredințat sfântului suflu al Spiritului. Arată-ne secretele vieții tale avântată pe Evanghelia Fiului tău. Marie din Nazaret, Femeie a timpului nou, arată-ne un viitor bun, făcut din binele de împlinit pentru reconstruirea lumii în unitatea visată și voită de Creator. Marie din Nazaret, Fecioară credincioasă, Mama Preotului Isus și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a unui preacucernic părinte în miezul vieții, să tot aibe Rotunjimea Sa vreo treizeci și cinci de ani, nu mai mult. Discuția se animase ea mai de demult, așa că intrăm direct în subiect, adică o arătăm scriptural pe uina Slauca, cum se avântă într-o observație directă la adresa urmașului apostolic: "na", zice uina Slauca, "acuma ce i-o trebuit și lui Papa să vină la noi, nu vedeți că abia să poartă, abia pășește, de zici că acuma, acuma pică; nu-i mai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
înghețat, așa că de ce să nu începem? — Ozenfant nu te-a rănit. — Crezi că toate sunetele alea mă făceau fericită? Muzică de balet! Sunete de femei care zboară și plutesc în lumina lunii ca niște lebede sau nori, femei care se avîntă din mîinile unor bărbați ca niște flăcări din lumînări, femei care disprețuiesc compania strălucitoare a unor țari și împărați. Da, mi-a vorbit mincinosul, nu a lăsat nimic în seama imaginației. Mi-a zis că eu aș fi putut face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fete stilate care se opreau din conversații petrecîndu-l cu privirea și șușotind cu mîinile la gură. El se prefăcea că nu observă, dar dacă se întîmpla s-o privească pe una din ele, ea se înroșea sau devenea palidă. Se avînta în vise cu aventuri complicate, toate legate obscur de artă, dar culminînd cu o fantezie la care ajungeau toate visele lui diurne. Vedea o sală imensă luminată de candelabre și cu podea de marmură, cu o scară monumentală în capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și, privind în sus, văzu spre est un vultur imens care avea gravat sub piept Z-1 și-i tăie calea. își dădu seama că propria aeronavă urma o spirală ce ducea spre centrul orașului și cobora tot mai mult. Se avîntă de-a lungul cheiului împădurit al unui alt rîu, unul mic ce lega parcurile pline de oameni care se plimbau sau făceau plajă. Copiii de pe pantele verzi îi fluturau batiste și își zise: „Curînd o să văd universitatea“. Peste o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
palmierii și arborii semi-tropicali. Dar, ici și colo, mai puteau fi zărite alte hoteluri și construcții de dimensiuni mai importante, neidentificabile la prima vedere. Mașina se înălța pe culmea nivelată a unei coline. Era un turn strălucitor, argintiu, care se avânta către înaltul cerului la vreo zece kilometri de hotel. Grădinile și palatul prezidențial învecinat, dispăreau în parte, mascate de coroanele arborilor. Dar lui Gosseyn puțin îi păsa de asta. Mașina, și numai mașina, îi polariza privirea, eclipsând orice alt obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
palmierii și arborii semi-tropicali. Dar, ici și colo, mai puteau fi zărite alte hoteluri și construcții de dimensiuni mai importante, neidentificabile la prima vedere. Mașina se înălța pe culmea nivelată a unei coline. Era un turn strălucitor, argintiu, care se avânta către înaltul cerului la vreo zece kilometri de hotel. Grădinile și palatul prezidențial învecinat, dispăreau în parte, mascate de coroanele arborilor. Dar lui Gosseyn puțin îi păsa de asta. Mașina, și numai mașina, îi polariza privirea, eclipsând orice alt obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
în scutul energetic, fură coborâte pe planetă o serie de agregate - excavatoare și macarale gigantice, benzi transportoare și alte utilaje - potrivit unui plan pus la punct cu atâta migală, încât, o jumătate de oră mai târziu, nava putu să se avânte din nou în spațiu. Operațiunile de excavare fură în întregime teleghidate. Niște oameni cu pregătire specială urmăreau pe ecranele videocomunicatoarelor desfășurarea operațiunilor, dirijând mașinile care le efectuau. În decurs de patru zile, acestea săpară o groapă adâncă de șaptezeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
rampă, îl văzu, dar se mulțumi să ridice din umeri. În definitiv, în ultimul timp erau atâția vizitatori care își petreceau ziua să se joace în felul ăsta de-a v-ați ascunselea, încât nu-i mai păsa. Omar se-avântă ca un înotător într-un râu. În labirint era cald și, brusc, se simți ca mai demult, în deșert, când nu era vânt. Îi păru că și iedera, și arbuștii, ca și celelalte încrengături crescuseră alandala. „Ce uituc și nepriceput
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
deosebit de interesantă în ceea ce privește simbolistica trupului, a mâinii și a piciorului: încheietura mâinii: în acest mod m-a apucat maestrul pentru a mă rechema la viață. Prietenie și unire până la moarte. Aici este primul punct; picior la picior: așa s-a avântat piciorul maestrului pentru a mă elibera, maeștrii sunt întotdeauna gata să alerge în ajutorul unui frate. Aici este al doilea punct; genunchi la genunchi: în acest fel maestrul a depus toate eforturile pentru a mă ridica atunci când eram trântit [la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]