1,144 matches
-
cheamă lampă./ Tavanul se cheamă podea./ Podeaua se cheamă tavan./ Peretele se cheamă ușă./ Și tăticul o învață pe Josette sensul corect al cuvintelor". Ceea ce face însă din această carte o apariție neobișnuită, în care literatura pentru copii și spiritul avangardist se potențează reciproc și se completează cu fast, este excelenta contribuție a lui Etienne Delessert. Ilustrațiile rezonează cu textele în armonii suprarealiste, într-o suprapunere fabuloasă a esteticii pop-art cu expresivitatea joculară a imaginilor comice din imaginarul infantil. Artistul oferă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
formal, al grafiei - pentru versurile lui P. este și recursul la artificiile de punere în pagină, la destructurarea corpului fizic al textului, în răspăr cu uzanțele curente, printr-un fel de antiprozodie de factură personală, nu fără asemănări cu procedările avangardiste. Modalitate de insolitare pregnantă a unor părți de discurs aparent anodine, vizând un spor de expresivitate, o lectură „ghidată”: prin nonconformism tipografic, prin frazări și fragmentări imprevizibile, prin bararea, cu o linie orizontală, a unor cuvinte (la care poetul ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
footnote> au identificat cinci stiluri de viață: generația „eu”, simplitatea voluntară, întrepătrunderea rolurilor, lipsa timpului și stilul de viață mixt; McCann-Erickson vorbește despre patru stiluri de viață britanice<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997, p. 248. footnote>: „avangardiștii” (interesați de schimbări), „pontifii” (tradiționaliștii britanici), „cameleonii” (cei care urmează curentul general) și „somnambulii” (cei mulțumiți cu realizări minime), iar firma BSN - unul dintre liderii mondiali în domeniul alimentar - a identificat șase segmente de cumpărători<footnote Charles Croué, Marketing International
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ca să nu mai vorbim de diferențe categoriale cognitive, ca real versus virtual, etc.). Cred că acest discurs, puțin dispus să-și măsoare vorbele, nu este postmodern. El este cu adevărat hipermodern și, dacă lucrurile stau astfel, mare parte din arta avangardistă, Noul roman francez și muzica serială, spectrală, pictura abstractă și arta plastică minimalistă sînt hipermoderne. Nu putem numi, În consecință, prezentul cultural francez postmodern. Corolar: nu putem, În mod pertinent, lucra cu o cronologie dată de succesiunea polemică modernism-postmodernism atîta
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu totul nouă. Diegeza este, pe de o parte, subvertită, fără a fi anulată, amenințată de piruete funambulești care contribuie la un spectacol scriptural regizat În maniera romanului latino-american, sub influența fastă a unui Garcia Marquez, dar și a experimentelor avangardiste, de la precursori, până la un Georges Perec. Bunăoară, În romanul Au plafond (Pe tavan, 1997, aleasă de redacția revistei Lire, În cadrul unui scrutin anual, pe locul 5 În ierarhia celor mai bune douăzeci de cărți ale anului 1997), naratorul este un
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de după Eliberare o vom prezenta la modul general, cu câteva referiri la un număr de poeți, și ne vom opri asupra lui Beniuc și a lui Jebeleanu ca figuri proeminente ale perioadei. Același criteriu va funcționa și în selecția poeților avangardiști republicați, precum și în prezentarea cenaclului sibian din care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumea: "sus tot mai sus" ("Excelsior"). Într-o interpretare a "Necuvintelor", Edgar Papu spunea că Nichita Stănescu încearcă să schimbe limbajul poetic. De fapt, cum remarcă și Ion Pop în "Poezia unei generații", "autorul "Necuvintelor" preia mai degrabă o experiență avangardistă, integrând-o sistemului său liric personal". Joc al genezelor, poezia propune un cuvânt tentat în permanență să se întoarcă spre condiția sa primară". Încă din volumul "Oul și sfera", poetul încearcă un nou limbaj poetic, fără să uite că-n
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în raport cu lumea de cuvinte: când neputincioase, când esențe supreme, când forme perfecte, când embrionare, informe. Formula estetică variază de la volum la volum, în ele simțim jocul arghezian, sfâșierea lăuntrică din psalmul lui Blaga într-o meditație sobră, fără ostentație, chemări avangardiste și totuși, dincolo de ele, rămâne Nichita Stănescu care a continuat procesul de modernizare al limbajului poetic, într-un fel propriu. Îndoirea luminii (setea de cunoaștere) Cu cele "Unsprezece elegii" pătrundem în lumea conștiinței limitelor umane, a stării faustice a omului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întorsătură. Noi o surprindem pe Yourcenar pe măsură ce își intră în drepturi exact după împlinirea centenarului: 1903-2003. Repetata șicană a cercurilor academice, cum că Yourcenar nu putea inova forma literară, este numai o parte din întregul tablou; nu a fost nici avangardistă nici suprarealistă, nici cubistă sau dadaistă, dar formele ei literare datorează ceva artelor vizuale europene moștenite din epoca lui Dürer și a naturii moarte olandeze până la pictorii postromantici ai generației sale. Vederea, mai mult decât alte simțuri, i-a surprins
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
neomodernistă, altfel spus, de celelalte jocuri ce au marcat poietica secolului XX dacă unele versuri par a pastișa lirica generației sus-citatului Nichita Stănescu ori creația onirică, altele jonglează, în structuri silogistice pe jumătate jucăușe, pe jumătate solemne, cu o pseudorevoltă avangardistă asimilată temporar drept cod atitudinal fundamental. Maniera poetică predilectă, principiul liric structurant al textelor din Căutarea căutării este devoalat într-un text precum Le mal armé, declarație războinică a unui mal-aimé de sfârșit de secol XX: "rău armat apropiere furișă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
activitate literară (1995), Premiul pentru întreaga activitate literară în cadrul Festivalului româno-canadian "Ronald Gasparic" (2000), Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (2009) ș.a. Ucenicia literară a lui Daniel Corbu oscilează între preferința pentru modelul avangardist, pliată pe un temperament belicos, pentru care contestarea valorilor consacrate este normă, și reverența față de paradigma poetică romantică, resorbită prin pânza orficilor ieșeni. Aliajul dintre ele constituie materia lirică pusă cel mai frecvent în practică la începutul creației sale poetice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se ramifică din ce în ce mai mult, probabil și pentru că abilul său constructor începe să aibă tot mai des conștiința propriei captivități în poem: "(poemul mi-a luat-o înainte. mărturisește totul./ mătură totul din calea mea. e un câine devotat./ un bun avangardist. ecoul pașilor se aude nestingherit./ voi fi declarat singurul locuitor./ al acestei vieți. Iar poemul ultimul ei supraviețuitor.)// ...// și totuși. lumea. oglinda din care nu privesc. vina de a sta închis în poem./ când sunt atâtea de făcut./ poemul nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iubirile noastre sunt calme". În Paletă de amurg (Editura Junimea, Iași, 1991), poetul rămâne același devorator de fantasme erotice sau livrești, trecându-le însă printr-o vocație picturală neostoită. Cromatica și, în genere, întreaga recuzită poetică capătă, aici, expresive tușe avangardiste; un text emblematic este Versailles, pastel autumnal golit de orice urmă de suavitate sau ingenuitate: În parcul lung de-o zi cu bicicleta/ tuns zero ca răcanii-n regiment/ statui de ipsos își fac toaleta/ și pajii sorb lichior de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și himerele suav liliale ale mitologiilor culturale de dată recentă se proiectează scenarii textualiste, complicate adesea excesiv. Tiparul cel mai frecvent utilizat este concepția chinuită a poemului, fixată într-un decor similiamniotic fastuos, în care se amestecă elemente de recuzită avangardistă și postmodernă: "deci: steagurile mici rumegă bătrâni și ziare.../ complexele alimentare în vomă și urlet .../ tipii din vârfurile societății duhnind a femei / și lașitate.../ autorul între câmpie de cenușă/ citind din G. Bacovia și C. Vallejo..." (În roua atât de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de pildă, cele din versurile poeziei Timbru de Ion Barbu (Dar piatran rugăciune, a humei despuiare / Și unda logodită sub cer vor spune cum?) sau din Semn 1 de Nichita Stănescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
simbolismul o emblemă a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
renunță frecvent la acest tip de grafem, reliefând tehnica ingambamentului prin scrierea cu majusculă numai la începutul unui enunț (în majoritatea poeziilor lui L. Blaga sau N. Stănescu, de pildă) ori prin renunțarea completă la majusculă (în multe dintre poeziile avangardiste și postmoderniste). Ca unitate semnificativă („conținutul textului, adică universul lui intrinsec și fictiv, inexistent înaintea și în afara formei proprii“ - N. Manolescu), poezia se structurează în secvențe poetice, grupând logic un șir de imagini prin care se exprimă o idee poetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea și Ion Barbu, de exemplu), în creații neomoderniste ori postmoderniste, de la generația șai zecistă la „douămiismul poetic românesc“ (Ștefania Mincu). Lirismul narativ este asociat poeziei contemporane și are ca premisă ipostaze ale omului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
postuman sau de la „psihocorp” la „cybersisteme”. Postulând faptul că informația nu mai deține rolul de a contribui la înțelegerea lumii, ci generează „un câmp de date nedigerate”, supraîncărcând corpul uman, lui Stelarc nu-i mai rămâne decât să emită afirmații avangardiste șocante. Discursul său se impregnează de profetizări care anunță manipularea deplină a structurii corpului, libertatea de a modifica și de a alege forma trupului sau, în termenii săi, de a determina „destinul propriului ADN”. Demersul lui Stelarc se raportează în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nivelul „mașinilor dezirante” sub forma unui potențial eliberator al subiectivității dispersate printre tehnologii - „corpuri fără organe”. Genul proxim există în apropierea celor două teoretizări, așa cum există și diferențele specifice. Astfel, Deleuze și Guattari (1972Ă pornesc de la un model al modernismului avangardist în care umanul este raportat la tehnologie, fiind comparat cu o mașină socială. Inconștientul însuși, prin ruptura de viziunea freudiană, este arheologizat în perspectiva mașinistă, iar „dorința” mașinică se subsumează unui control social sub egida sistemului om-mașină. Deleuze și Guattari
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ei au organizat un simpozion intitulat Fizică pentru Mileniul Trei, în cadrul căruia oameni de știință au dezbătut meritele găurilor de vierme, a călătoriilor instantanee în alte spații și timpuri, a motoarelor ce folosesc drept combustibil vidul și ale altor idei avangardiste. Problema călătoriilor spațiale este că, la înaintare, nu ți se opune nici un fel de rezistență. Când înoți în piscină, împingi apa înapoi, iar tu înaintezi. Când mergi pe pământ, picioarele împing în sol, propulsându-te înainte. În spațiu, nu poți
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
revăzută înainte de tipărire și completată cu puncte de vedere îndrăznețe, înnoitoare, care ieșeau din cadrul estetic teoretizat de mentorul său. Cartea, apărută în 1932 și premiată de Academia Română, semnată Const. I. Emilian, va provoca în cercurile literare discuții aprinse. Reprezentanții orientărilor avangardiste au protestat, nemulțumiți de observațiile critice avansate de C. și de situarea lor în tabloul general al literaturii române. Mihail Dragomirescu, în schimb, l-a acuzat de „trădare” a principiilor sale și de „ingratitudine”, ceea ce nu l-a oprit totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
1932 la revista clujeană „O lume nouă”, iar editorial în 1938 cu romanul memorialistic Am plecat din sat, scris în 1937-1938 la Paris, în timpul unei specializări. În 1932 face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează grupurile avangardiste literare, în 1933 deschide o expoziție de desene împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vitner în localul librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
o expoziție de desene împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vitner în localul librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu), editează în 1933 revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând românesc”, „Hyperion”, „Patria”, „Tribuna Ardealului”, „Societatea de mâine”, iar mai târziu la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Tribuna” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]