1,716 matches
-
1918 - s-au făcut demersuri pe lângă Diviziunea politică germană din București pentru ca Ambasada germană din Moscova să fie rugată a lua sub protecțiunea sa atât Tezaurul, cât și depozitele Băncilor noastre, spre a putea scăpa de amenințările continue și jefuirea avutului nostru de către bolșevici. În sfîrșit, ultima știre adusa la Paris, de către fostul gerant al Băncii de Stat, domnul Zaremba, destituit de bolșevici - știre coroborată de-altminteri și de o telegramă a domnului Guérin (No. 4.438 din 8 iulie 1918
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
toate mijloacele pentru a ne desființa ca neam, bătându-și joc de drepturile noastre inalienabile asupra acestei frumoase și binecuvântate țări. Ea a desconsiderat sistematic drepturile limbii noastre, ne-a stânjenit în dezvoltarea noastră culturală și s-a folosit de avutul nostru pentru scopurile ei și împotriva intereselor noastre cele mai vitale. Tot ce simțea românește în această țară era prigonit și urgisit. Pentru manifestarea unei vieți naționale românești nu era loc în hotarele Bucovinei, oamenii cei mai de seamă ai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu cred - se spune în continuare în instrucțiuni - că s-ar găsă un singur sătean, din cei rămași la vetrele lor care să nu se simtă dator de a răsplăti pe apărătorii patriei, cel mai puțin, cu îngrijirea familiei și avutului lor, îndată ce de către Dv. li s-ar explica, făcându-i să înțeleagă că dacă bravii noștri ostași nu ar fi fost și nu ar fi cu pieptul lor la hotarul țării, nici ei, cei rămași în căminul lor nu s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe drum, vitele slăbite nu aveau nutreț, oamenii nici mâncare, nici adăpost. Rămâneau sărmanii lungiți pe marginea șoselei în ploaie și noroi; vremea se înăsprise și sosea iarna peste ei. Toți refugiații din Transilvania, care alergaseră cu o parte din avutul lor ca să scape de ungurii reveniți biruitori în sate și orașe, erau îndreptățiți să caute un adăpost în țara mumă pentru care manifestaseră cu entuziasm la intrarea trupelor noastre, dar unde se duceau? Ce-i aștepta pe toți acei nenorociți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au luptat vitejește la Porumbacu, după ordinul de retragere, ei numai cu infanterie și artilerie ușoară în contra tunurilor grele germane; cum, la retragere, biata populație română, îngrozită să rămână în gheara vrăjmașului înverșunat, a urmat în țară armata, părăsind tot avutul ei. Ungurii trăgeau pe ferestre după ei și după soldați. Astfel a murit la Brașov Leon (Noni), fiul lui George Pallade. De la Azuga, tocmai în ziua de 21 noiembrie li s-a dat ordinul să se re tragă la Plopeni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu tot așa de îndemănatecă, începe pentru mine. Cu amarul despărțirei de casa părintească în inimă, cu nesiguranța zilei de mâni, mergând în întunericul necunoscutului, am plecat din Fălticeni la Iași într-o căruță de poștă, unde a încăput tot avutul meu. Nu erau tocmai vesele gândurile ce-mi treceau prin cap; dar la vrâsta de 20 ani speranțele nu lasă pe om. Mi se părea că norocul o să-mi iasă așa neașteptat din drum, și așa a vroit Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al doilea plan statul, care e dator și el să nu lase să cază în drum talentele născânde. Să sperăm că și conducătorii statului, de orice coloare politică vor fi, vor înțelege că sacrificiile făcute în interesul îmbunătățirei și sporirei avutului nostru intelectual nu sunt pierdute pentru țară, căci acest avut este unicul semn prin care ne putem recomanda străinătăței spre a obținea un rang de onoare între popoarele civilizate occidentale. Am zis că în cariera mea literară am avut oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care cu bucurii și cu necazuri, cu sacrificii și adesea cu foarte mari suferințe, au înfruntat năvăliri devastatoare, războaie nimicitoare, catastrofe naturale sau provocate, au construit cu mâinile și cu spinarea lor, cetăți și ziduri de apărare, și-au sacrificat avutul, familia și viața pentru neam și țară, pentru neatârnare, pentru supraviețuirea națiunii. Omul de rând a umplut cu oase câmpurile de bătălie de la Plevna, Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Mărășești și Mărăști, oasele omului de rând se află îngropate sub construcțiile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de eroi, În dosul frontului, la pândă, Noi nu ne ducem la război! Și-acum, e timpul să comparăm toate acestea cu oamenii din zilele noastre. Nu le cere nimeni să și dea viața pentru țară, să-și sacrifice tot avutul și adesea familia, li se cere doar să accepte câteva luni, poate un an, o reducere de 15 % din salariu, să înțeleagă încercarea de reducerea a unor pensii nejustificat de mari sau desființarea unor posturi de sinecură. Dar ei nu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
familii onorabile și respectate, erau mai toți veniți din Boboștița, sat de albanezi și de aromâni, cu moravurile lor patriarhale de aspre virtuți domestice, păzite și păstrate cu sfințenie prin alianțe și cumetrii, ei Înde ei; sobri și, de aceea, avuți; bisericoși, cu frica de Dumnezeu; rezervați, dar amabili - mai ales femeile lor Îmbrăcate În negru à la turca și mai ales cu noi, copiii vala hilor de aici; Întemeind În Bucureștiul de până mai acum patruzeci de ani, cu comerțul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
încât nu poți să nu rămâi adâncit în meditație și admirație. Firește, nu s-au păstrat prea multe. După 1948, cărțile și obiectele personale ale fraților au fost confiscate, majoritatea au fost arse, iar după moartea lor, Provincia a moștenit „avutul” lor: de multe ori, doar o carte, două, o fotografie, un caiet cu însemnări ... Însă, de cele mai multe ori, o carte de rugăciuni, o culegere de meditații, ceva ce rămâne ferecat în Arhiva Provinciei ca o relicvă prețioasă. La episcopul Ioan
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
țărănimii și intelectualității progresiste. Țara se rostea pentru sine și împotriva oligarhiei marilor proprietari, a trustmanilor și a cavalerilor de industrie, protejați de cercurile palatului.“ (Viața românească, decembrie 1972) „Am moștenit o țară frumoasă și bogată Și-i vom spori avutul și faima-i vom spori Prin faptă vitejească, prin muncă încordată, Cu-avântul ce Partidul în suflet ni-l sădi.“ („Am moștenit o țară“, Luceafărul, 13 august 1977) „Zilele când marele forum al Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român își
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
26 ianuarie 1984) „Dacă aș fi întrebat care sunt însemnele distinctive ale personalității tovarășei Elena Ceaușescu, n-aș ezita nici o clipă să afirm că ele se exprimă în devotamentul nemărginit pentru patrie și pentru socialism și în neclintita convingere că avutul țării se întemeiază pe intensificarea și extinderea gândirii științifice, a culturii și a muncii în acte care au un maximum de finalitate practică, oferind facultăților superioare întrebuințarea cea mai productivă și bucuria cea mai deplină.“ (Buchet de purpură și soare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și odoare ca-ntr o neînchipuită, mândră zi de sărbătoare.“ („Chemare“, Glasul Patriei, 10 decembrie 1957) PETRESCU Gh., prof. dr. „UN MOMENT de largă referință în întregul proces al dezvoltării economice și sociale a țării îl reprezintă Congresul al IX
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
băutură, fân și ovăz la caii lor «căci nu ne iau cu puterea ca executorii, ci ne cer frumos și le dăm», spun iobagii din Oprea Cârțișoara. Neajunsuri înrobitoare mai sufereau românii din Țara Făgărașului și din lăcomia dintotdeauna pe avutul altuia a Habsburgilor ce-și susținea dominația prin trupele militare pe care le așeza astfel ca să le fie imediat la dispoziție în caz de mișcări sociale ale populației tot mai asuprite, tot mai nemulțumite. În mod normal această armată ar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oamenii, nu putu rămâne mult timp în Manresa, deoarece se povesteau despre el lucruri nemaipomenite, în urma celor întâmplate la Monserrat; iar faima îi crescu repede, vorbindu-se mai multe decât făcuse în fapt: se spunea că părăsise o grămadă de avuții etc. Capitolul III MANRESA (martie 1522 - februarie 1523) Lupte spirituale 19. În Manresa 2 cerșea zilnic. Nu mânca deloc carne și nu bea vin, deși căpăta. Duminica nu postea și, dacă i se dădea puțin vin, îl bea. Pentru că, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
al primei gazete evreiești de limbă română, Întemeiată În 1857 de dr. Iuliu Barasch și intitulată Israelitul român. Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise - „vestitul În Țara
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Iași în ziua de 26 aprilie 1933. Populația evreiască din Dorohoi a fost intimidată de amenințările legionarilor, ca urmare, evreii au închis prăvăliile de teama unor devastări. Comunitatea evreilor din Dorohoi a cerut sprijinul Poliției Dorohoi, exprimând îngrijorarea pentru avutul și viața evreilor din oraș. În aceste condiții, autoritățile locale au impus măsuri de ordine, au organizat patrule de jandarmi care să vegheze la respectarea ordinii publice. Pentru a liniști populația evreiască din oraș, comisarul Iacint Radu și câțiva agenți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
poată fi întru adevărat reprezentanții și ocrotitorii nevoilor obștești; se așază pe drumul îndeplinirii datoriei pe toți slujitorii țării, ferindu-i de urmările primejdioase ale frământărilor politice; se prevede pedepse aspre pentru răufăcători și îndeosebi pentru cei vinovați de risipa avutului și banului public, aceasta fiind, de azi înainte, socotită drept crimă. Se instituie un temeinic și riguros control al avutului și cheltuielilor publice; se statornicesc drepturile țărănimii, pe pământul ce-l stăpânesc prin expropriere; se acordă o mai largă și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
-i de urmările primejdioase ale frământărilor politice; se prevede pedepse aspre pentru răufăcători și îndeosebi pentru cei vinovați de risipa avutului și banului public, aceasta fiind, de azi înainte, socotită drept crimă. Se instituie un temeinic și riguros control al avutului și cheltuielilor publice; se statornicesc drepturile țărănimii, pe pământul ce-l stăpânesc prin expropriere; se acordă o mai largă și dreaptă participare la prețul concesiunii și la redevența proprietarilor de zăcăminte miniere expropriate de stat; se asigură o egală îndreptățire
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
intențiile Uniunii Sovietice de a ne răpi Basarabia, totuși, nu a permis evacuarea cu luni de zile înainte a familiilor funcționarilor publici și a populației civile și chiar au fost sancționați o parte din funcționari care au pus familiile și avutul în siguranță. repeziciunea cu care s-au făcut evenimentele și timpul scurt dintre răspunsul sovietic (27/28 iunie 1949) la propunerea guvernului român de a începe tratative și prin care răspuns se cerea evacuarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
milioane USD, unei societăți din Cipru, care le-a revândut unei firme a lui Ion Tiriac. Ceea ce a determinat Credit-Bank să depună un denunț împotriva lui Florea Niculescu, pus sub urmărire penală abia în aprilie 1997, pentru înșelăciune în dauna avutului public. Tot Credit-Bank mai acordase, cu generozitate, credite preferențiale și altora: Sever Mureșan (16 miliarde lei), Leonida Teohari, patronul grupului de firme Darianne (47 miliarde lei), Nicolae Apostol de la Petrol Company (7 miliarde ici). TENTACULA "COLUMNA BANK" Ingineria financiară de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
frontului de la Iași! În seara de 23 august 1944 se difuzează comunicatul privind ieșirea României din războiul contra puterilor aliate. Axa faimoasă plesnise din toate încheieturile și se zvârcolea mergând spre înfrângere! În această situație, nașii încarcă o parte din avutul lor într-o căruță și astfel plecăm, eu și soția, spre refugiul din munții Buzăului. În primele ore ale dimineții de 24 august treceam peste Siret pe podul de la Cozmești, mergem spre Nișcov-Buzău și așteptăm cu îngrijorare desfășurarea evenimentelor. Falnica
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bine, de rău, aveam asigurat un adăpost în familia numeroasă a socrului meu. Întreaga țară este la cheremul învingătorilor! Cum mă purtasem eu cu ei în timpul războiului și ce purtare aveau ei față de noi!?! Plătim cu vieți omenești și cu avutul întregii țări, de parcă noi am fi stârnit războiul și noi am fi săvârșit toate ororile războiului! Rusia ne urăște și urmărește desființarea noastră ca popor și ca stat! Prin noiembrie 1944 revin pentru câteva zile la Priponești. Atunci mi-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și plecau cu ele pline. Cu timpul, aveam să aflu că sarcina noastră, a celor din conducerea primăriei, era de a urmări cât și cum se fură. Trebuia, împreună cu Miliția, să luăm măsuri pentru a diminua sau stopa „furtul din avutul obștesc”. De multe ori ne făceam că nu știm nimic. Foamea era mare. Mulți se aprovizionau de la țară cu produse de strictă necesitate: de la părinți, rude sau cunoștințe. Complicitatea convenea tuturor. Șefii veneau, luau ce le trebuia și plecau. Aveau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]