1,229 matches
-
Într-un articol din 1988 Thomas amintește de semnul “M” al arterelor iliace tortuoase care sunt dificil de cateterizat (corespunzător tipului D al bifurcației aorto-iliace din clasificarea propusă de noi). Deviația axială a aortei s-a determinat în funcție de un plan axial paralel cu axul coloanei vertebrale. Deviația axială pozitivă a fost considerată devierea aortei către stânga axei iar devierea axială negativă cea spre dreapta axei corpului (fig. 2.12). Justificarea acestei nominalizări se află în traseul paravertebral stâng parcurs în mod
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de semnul “M” al arterelor iliace tortuoase care sunt dificil de cateterizat (corespunzător tipului D al bifurcației aorto-iliace din clasificarea propusă de noi). Deviația axială a aortei s-a determinat în funcție de un plan axial paralel cu axul coloanei vertebrale. Deviația axială pozitivă a fost considerată devierea aortei către stânga axei iar devierea axială negativă cea spre dreapta axei corpului (fig. 2.12). Justificarea acestei nominalizări se află în traseul paravertebral stâng parcurs în mod normal de aortă. Determinarea curbaturii vasculare. Se
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
corespunzător tipului D al bifurcației aorto-iliace din clasificarea propusă de noi). Deviația axială a aortei s-a determinat în funcție de un plan axial paralel cu axul coloanei vertebrale. Deviația axială pozitivă a fost considerată devierea aortei către stânga axei iar devierea axială negativă cea spre dreapta axei corpului (fig. 2.12). Justificarea acestei nominalizări se află în traseul paravertebral stâng parcurs în mod normal de aortă. Determinarea curbaturii vasculare. Se descrie linia de centru a traiectului vascular, se trasează un cerc care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pulsatil nu este constantă ci se modifică în timp (fig. 4.9). Curgerea turbulentă particulele de fluid sunt animate de mișcări turbionare și nu mai există straturi concentrice regulate. În fluxul turbulent porțiuni ale fluidului se mișcă radial dar și axial formând vârtejuri. Într-un sistem tubular dat pentru un fluid cu o vâscozitate cunoscută tranziția de la curgerea laminară la curgerea turbulentă se produce când viteza depășește o anumită valoare critică. Numărul Reynolds este parametrul hemodinamic fără dimensiuni utilizat pentru a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se extind pe o distanță relativ mai lungă ceea ce implică și consecințele aterogene. Pierderea de energie calculată pe baza factorilor generatori de turbulență este mai importantă decât cea estimată de legea Poiseuille. La viteze mari eritrocitele se acumulează în stratul axial (fenomen Muller). Numărul Reynolds tipic al fluxului sanguin variază între 1 - artere mici și 1000 - artere mari, fluxul variind între limite în care forțele vâscoase sunt dominante la o extremitate a arborelui arterial iar forțele inerțiale la cealaltă extremitate 37
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
că vasele tind să mențină un stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ) este egală cu gradientul de velocitate între straturile de fluid (∆v) și variația razei vasului (∆r): Astfel stressul de forfecare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
rol nutritiv). În vasele mici legile hemodinamicii sunt foarte complexe (sângele nefiind este un fluid omogen): presiunea critică de obstrucție la care vasul se închide este pentru arteriole de 10 mmHg72. în vasele mici vâscozitatea aparentă se reduce prin acumularea axială a hematiilor cu formarea unui strat periferic de plasmă de câțiva microni grosime (unii autori amintesc chiar de capilare “plasmatice” în care proporția elementelor figurate este foarte redusă 6); deformabilitatea hematiilor deține un rol împortant în microcirculație. În capilare hematiile
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
să vadă ceea ce mintea știa deja (“the eyes see what the mind knows!”). Instrument: Ultrasonograf intravascular (trasductor 20-25-30 MHz; oglindă în unghi la capătul flexibil; rotație 1800 rpm pe un cateter 3.2-3.5 F (1.16 mm); rezoluție 80µm axial, 150µm lateral). Dispozitivele mecanice rotaționale utilizate până în prezent au valoare limitată în cazul unor artere foarte tortuoase, aceasta ducând la așa-numita “distorsiune rotațională neuniformă”. În ultimul timp au fost realizate noi sisteme care să răspundă limitelor USIV rotațional 120
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
angioscopiei virtuale USIV poate fi utilizată și în cursul intervențiilor vasculare cu rol de a ghida procedurile. EXPLORAREA ARTERIALA TOMODENSITOMETRICA. Definiție: o investigație densitometrică (tomodensitometrie) care operează pe baza densității atomice a structurilor străbătute folosind coeficientul de atenuare, în plan axial (a reușit să elimine “zgomotul” structural determinat de sumația planurilor) cu un fascicol colimat. TDM lucrează deci cu o imagine reconstituită, nu cu o imagine reală. În patologia arterială, TDM a fost rezervată multă vreme explorării anevrismelor aortice, dar treptat
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
un material este comprimat într-o direcție el tinde să se destindă în alte două direcții (fig. 7.5). Raportul Poisson este o măsură a acestei tendințe și este egal cu raportul negativ dintre strain-ul transversal (negativ pentru tensiunea axială, pozitiv pentru compresia axială) și strain-ul axial ( pozitiv pentru tensiunea axială, negativ pentru compresia axială). Ecuațiile Navier-Stokes descriu mișcarea fluidelor viscoase, rezultă din aplicarea legii a II-a a lui Newton la mișcarea fluidelor. Ele sunt ecuații diferențiale care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
într-o direcție el tinde să se destindă în alte două direcții (fig. 7.5). Raportul Poisson este o măsură a acestei tendințe și este egal cu raportul negativ dintre strain-ul transversal (negativ pentru tensiunea axială, pozitiv pentru compresia axială) și strain-ul axial ( pozitiv pentru tensiunea axială, negativ pentru compresia axială). Ecuațiile Navier-Stokes descriu mișcarea fluidelor viscoase, rezultă din aplicarea legii a II-a a lui Newton la mișcarea fluidelor. Ele sunt ecuații diferențiale care, spre deosebire de ecuațiile algebrice nu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tinde să se destindă în alte două direcții (fig. 7.5). Raportul Poisson este o măsură a acestei tendințe și este egal cu raportul negativ dintre strain-ul transversal (negativ pentru tensiunea axială, pozitiv pentru compresia axială) și strain-ul axial ( pozitiv pentru tensiunea axială, negativ pentru compresia axială). Ecuațiile Navier-Stokes descriu mișcarea fluidelor viscoase, rezultă din aplicarea legii a II-a a lui Newton la mișcarea fluidelor. Ele sunt ecuații diferențiale care, spre deosebire de ecuațiile algebrice nu stabilesc o relație explicită
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în alte două direcții (fig. 7.5). Raportul Poisson este o măsură a acestei tendințe și este egal cu raportul negativ dintre strain-ul transversal (negativ pentru tensiunea axială, pozitiv pentru compresia axială) și strain-ul axial ( pozitiv pentru tensiunea axială, negativ pentru compresia axială). Ecuațiile Navier-Stokes descriu mișcarea fluidelor viscoase, rezultă din aplicarea legii a II-a a lui Newton la mișcarea fluidelor. Ele sunt ecuații diferențiale care, spre deosebire de ecuațiile algebrice nu stabilesc o relație explicită între variabilele de interes
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fig. 7.5). Raportul Poisson este o măsură a acestei tendințe și este egal cu raportul negativ dintre strain-ul transversal (negativ pentru tensiunea axială, pozitiv pentru compresia axială) și strain-ul axial ( pozitiv pentru tensiunea axială, negativ pentru compresia axială). Ecuațiile Navier-Stokes descriu mișcarea fluidelor viscoase, rezultă din aplicarea legii a II-a a lui Newton la mișcarea fluidelor. Ele sunt ecuații diferențiale care, spre deosebire de ecuațiile algebrice nu stabilesc o relație explicită între variabilele de interes (de exemplu, între velocitate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
x R, modelul parametrului global, modele de propagare unidirecțională a undei, teoria Womersley, teoria rețelei etc. Majoritatea modelelor utilizează însă o simulare cu presiune zero la ieșire. C. pentru peretele vascular - două condiții: condiția de alunecare; condiția de non-alunecare (velocitatea axială zero). D. Pentru solide - constrângeri kinematice, tracțiuni și suporturi distribuite (arterele sunt înconjurate de țesutul de susținere, element ignorat de majoritatea modelărilor). E. Pentru interacțiunea fluid-solid: cuplare puternică (accelerațiile sunt variabile); cuplare slabă (dar presiunea se transformă în tracțiune); decuplare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
9 ani. Coroana se dezvoltă din coalescență a doi lobi: un lob vestibular, la rândul său format din trei lobuli separați prin depresiuni, și un lob oral reprezentat de cingulum. Coroana incisivilor este aplatizată în sens vestibulo-oral. având patru fețe axiale și o margine incizală. Fețele vestibulare sunt convexe în treimea cervicală și aproape plane în treimea incizală (ansamblu planconvex). Prezintă trei lobuli: distal, central și mezial. Fețele orale sunt convexe în treimea cervicală și concave în cele două treimi incizale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
secundară. Erup în intervalul 9-12 ani. Împreună cu incisivii formează grupul incisivo-canin. Prezintă doi lobi de dezvoltare: vestibular, format din trei lobuli, și oral, reprezentat de cingulum. Au aceeași aplatizare vestibulo-orală, mai puțin accentuată decât incisivii și prezintă tot patru fețe axiale și o margine incizală. Fața vestibulară este pentagonală, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală are tot o formă pentagonală, cu convexitatea maximă determinată de cingulum; prezent în treimea cervicală. Prezintă două creste marginale (mezial și distal) care se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este mai puțin accentuată. Rădăcina - axial are formă de con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară, aplatizată mezio-distal. Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dublu sens, convexitatea maximă fiind situată mezial în treimea cervicală. Prezintă trei lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginea cervicală este în formă de semicerc, cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală este formată din două segmente inegale, cel mezial fiind mai lung decât cel distal. Marginile proximale sunt ușor convergente spre colet. Relieful este convex în dublu sens, axial și mezio-distal, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă două șanțuri cu direcție verticală ce delimitează lobulii de creștere. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă la unirea treimii mijlocii cu cea mezială. Fețele proximale sunt cele mai mari fețe axiale, având o orientare ușor convergentă spre palatinal. Fața mezială are contur trapezoidal, cu baza mare la colet. Marginea cervicală constituie baza mare a trapezului, fiind o linie curbă cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală constituie baza mică a trapezului, având
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]