1,792 matches
-
operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare a asimilării unor repere valorice și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare a asimilării unor repere valorice și trebuie să fie o structură flexibilă care să permită acumularea de noi valori sau reinterpretarea altora. Importanța acestuia este dată și de faptul că schimbarea educațională capătă valoare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
structură flexibilă care să permită acumularea de noi valori sau reinterpretarea altora. Importanța acestuia este dată și de faptul că schimbarea educațională capătă valoare și prin raportarea acesteia de către om/organizație la cadrul de referință valorică preexistent. De asemenea, competența axiologică necesită timp pentru formare. Ea vizează, în opinia aceluiași autor, nu doar capacitatea de a discrimina valorile, ci mai degrabă "instituirea operativă de grile și repere valorice din perspectiva cărora să fie raportate și interpretate diferite produse culturale". Aceasta înseamnă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
operativă de grile și repere valorice din perspectiva cărora să fie raportate și interpretate diferite produse culturale". Aceasta înseamnă că e nevoie și de crearea de noi valori, nu doar de interpretarea valorilor deja instituite. Din perspectiva schimbării educaționale, competența axiologică presupune o acțiune deliberată de formare și transformare a indivizilor și a organizației școlare în sensul valorizării schimbării și a inițierii acesteia. Valorizarea schimbărilor educaționale nu trebuie realizată arbitrar, imediat sau în manieră definitivă, ci numai după ce s-a înregistrat
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
necesitatea de a oferi un răspuns adecvat la solicitările societății contemporane. Mai mult, ea impune școlii să-și dezvolte capacitatea prospectivă, de anticipare a viitorului. Specificul aparte al dezvoltării organizației școlare este dat și de trăsăturile distincte ale acesteia: * încărcătura axiologică mai pregnantă, prezentă în scopurile și obiectivele sale, ceea ce face ca definirea lor să fie net calitativă; * actorii sociali ai instituției școlare au nevoie de mai multă autonomie și libertate de acțiune, în virtutea activității lor și a scopurilor urmărite; * specificul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fiecărei școli, nevoilor și solicitărilor acestora. Atitudinea asertivă față de schimbare se poate obține numai prin respectarea principiilor schimbării, prin provocarea acesteia din interior, ca o expresie a propriilor cerințe și nu ca ceva impus din exterior, prin raportarea la referențialul axiologic al indivizilor și școlii, prin favorizarea comunicării sau prin asigurarea autonomiei în realizarea efectivă a schimbării. În plan educațional, a devenit o certitudine faptul că reforma nu mai poate fi evitată, ceea ce impune ca efectele acesteia să se reflecte la
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
situa în afara cadrului organizațional. Cu certitudine, acolo unde există resurse umane există și riscul apariției unor paradoxuri comportamentale. Stă în puterea managerului organizației de a le corecta, dar și în puterea indivizilor înșiși, să-și calibreze comportamentul funcție de propriul referențial axiologic și nu după avantajele de imagine ale momentului. O organizație devine cu atât mai credibilă, cu cât cultura sa este mai coerent structurată și mai orientată valoric. Analiza culturii unei organizații nu poate fi completă fără precizarea componentelor sale de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cât și particularitățile resursei umane. Astfel, consideră Ș. Iosifescu (1999, p. 190) putem vorbi despre strategii orientate spre: a) investiția în resursa umană, în scopul: * diminuării rezistenței la schimbare; * sensibilizării personalului în raport cu strategia de dezvoltare a organizației etc. b) seturi axiologice, ce accentuează valori esențiale: performanță, comunicare, echitate, informare etc. c) resursele existente la nivelul organizației, în scopul dezvoltării personalului acesteia. Aceste strategii devin însă inoperabile în condițiile în care indivizii înșiși nu își asumă responsabilitatea propriei formări și dezvoltări. În
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
are nevoie de personal didactic nu doar bine pregătit sub aspectul cunoașterii academice, ci și deschis inovației, creativ, capabil să anticipeze și să inițieze schimbarea, să acumuleze noi competențe, să opereze o schimbare esențială la nivelul mentalității și al referențialului axiologic. De altfel, majoritatea studiilor de diagnoză a sistemului de învățământ au reliefat faptul că eficiența școlii ca organizație este asigurată și de flexibilitatea personalului, de capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările mediului. Tot în categoria resurselor umane ale
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
configurează activități distincte, între cele trei categorii de proiecte există o relație de interdependență. Astfel, proiectul educațional vizează politica educațională, transpusă în programe de reformă a sistemului educațional în ansamblu. Valorile promovate prin reforme vor reprezenta la rândul lor repere axiologice în dezvoltarea fiecărei școli ce își va realiza misiunea prin proiecte curriculare. În această relație, rolul proiectului instituțional este de a optimiza și dezvolta oferta educațională și curriculară a școlii. Fiecare dintre acestea își are importanța cuvenită, dar în planul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
deși individul trăiește puternic ancorat în sfera unei lumi materiale, aceasta nu a reprezentat niciodată o piedică reală în calea aspirației către idealul spiritual, către valori considerate ca fiind "morale" în acel moment sau prin raportare directă la propriul referențial axiologic al individului. Un rol deosebit în acest sens ar avea educația care va trebui să-l încurajeze către manifestarea unui comportament în spiritul propriilor convingeri, tradiții etc. La o analiză atentă a elementelor subliniate de Jacques Delors vom constata că
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
contrar așteptărilor, schimbarea nu este permanent echivalentă cu valoarea. În procesul de implementare a schimbărilor, individul ajunge să fie asaltat de numeroase "produse" mai mult sau mai puțin viabile. Pentru o alegere cu discernământ este nevoie de dobândirea unor competențe axiologice care să-l ajute nu doar să discrimineze corect valoarea de nonvaloare, ci și să-și construiască propria grilă valorică din perspectiva căreia va face alegeri viitoare, educația fiind în acest sens pârghia de bază în dobândirea acestor competențe. În
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vor inunda, produse, comportamente, idei care nu au nimic comun cu Frumosul, Binele și Adevărul" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 188). Într-o lume aflată în plină mișcare, transformare, posibilitatea individului de a refuza sau accepta ceva conform propriului referențial axiologic exprimă în fapt manifestarea libertății depline a acestuia, debarasarea de constrângerile exterioare. Educația pentru schimbare și-ar putea găsi fundamentarea și la nivelul altor științe cum ar fi: etica, științele politice, științele naturii etc. Ceea ce merită reținut este că în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
doi autori, putem afirma că, în ceea ce ne privește, educația pentru schimbare vizează realizarea a două mari sarcini: conștientizarea necesității schimbării și formarea conduitelor participative, proactive, prospective. A. Conștientizarea necesității schimbării. Aceasta nu se poate realiza în absența unui referențial axiologic, moral sau intelectual privind principiile care guvernează procesul de implementare a schimbărilor în sfera educației. Putem vorbi de cel puțin trei direcții de abordare a conștiinței schimbării: a) cognitivă, care accentuează importanța laturii informative, a conținutului principiilor ce guvernează schimbarea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reper istoric. Astfel, educația dinainte de 1989 a fost profund marcată în principal de contextul politic și cel socio-economic care au influențat profund și fenomenul educațional. Astfel, trăsătura esențială a învățământului românesc a fost reprezentată de producerea unui dezechilibru la nivel axiologic, ceea ce a atras după sine pierderea sensului indivizilor. La nivelul politicii educaționale, matricea fundamental centralizată a societății promova cu ardoare utopia egalitarismului, teorie ce nu permitea practic nici o ieșire din "normalitatea" impusă, din realitatea ternă și necompetitivă. Idealul educațional al
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și educație", Chișinău, Republica Moldova. Antonesei, L., 1996, Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Editura Polirom, Iași. Antonesei, L. et al., 2000, Managementul universitar. De la viziunea conducerii la misiunea de succes, Editura Polirom, Iași. Antonesei, L., 2002, O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educației, Editura Polirom, Iași. Argyris, C., 1970, Participation et Organisation, Dunod, Paris. Arnold, H. J., Feldman, D. C., 1986, Organizational Behavior, McGraw-Hill Book Company, New York. Baker, R., Mednick, B., 1984, Influence on human development, Klumer-Nijhoff, Boston. Bandura
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela ca povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri. Nu este o manieră "blândă" de a trata subiectul radiografiat și nici pe povestitor, deoarece partenerul de dialog este de multe ori un intervievator cinic și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vorbitorilor, dicționarul reprezintă un sondaj sociologic, permițînd atît reliefarea modului în care se structurează cunoștințele, cît și evidențierea atitudinii purtătorilor limbii față de cultura lor, a relațiilor dintre cultură și subcultură. Dicționarul poate fi folosit de politologi și sociologi în analiza axiologică și ierarhizarea valorilor, a convingerilor, idealurilor, aptitudinilor, intereselor și a altor dominante și caracteristici sociale. Psihologii și psihiatrii pot folosi materialul dicționarului în procesul de diagnosticare și de tratare a unor patologii, rezultate din schimbările survenite în conștientul uman. Dicționarul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o cronică regulată, dar ... dramatică" . După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an ", critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
opere reprezentative. Istoricul literar a scris în colaborare un tratat de referință. Versificația modernă se adresează specialistului și cititorului obișnuit, informând și instruind deopotrivă. Eseistul tratează cu eleganță și subtilitate chestiuni dintre cele mai interesante din sfera disciplinelor umaniste. Scara axiologică a lui Vladimir Streinu este suplă și funcțională. Din perspectiva militantismului estetic, exegetul disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, într-o inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
literatura nu reprezintă nici pe departe un dat abstract ci un tezaur palpabil, păstrător al specificității și originalității noastre spirituale. Demersul său critic de o viață validează tocmai valoarea inestimabilă a acestui tezaur, într-un mereu înnoit efort de fixare axiologică ce îl alătură - în scurgerea timpului - atâtor și atâtor generații de critici. A examina modul în care Vladimir Streinu face critică aplicată - în câmpul literaturii române și în câmpul literaturii universale - este de aceea cât se poate de instructiv, nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului "prevestește" nu o dată geniul arghezian; Arghezi topește în retortele misterioase ale poeziei experiențe de factură eminesciană. Într-atât de statornic și de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și puterea de a impune această creație unică în conștiința contemporanilor. Travaliul exegetic al lui Vladimir Streinu trebuie privit permanent în corelație cu cel al confraților de generație, dintre care - se știe - unii au merite superioare în comentarea și susținerea axiologică a creației autorului Cuvintelor potrivite. Genialul poet propune - în viziunea lui Vladimir Streinu - un univers fundamental nou, de o frapantă originalitate: "Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]