1,813 matches
-
30-35) nu au relevat diferențe semnificative în identificările valorice nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
diferențe, pentru rural-urban a relevat o tendință de diferențiere din ce în ce mai pronunțată a identificărilor, în sensul că tinerii din rural devin semnificativ mai tradiționaliști și mai puțin deschiși la schimbare pe măsură ce ne apropiem de prezent. Așadar, în dinamica 1993-2005, în ceea ce privește profilul axiologic al tinerilor, tușa cea mai apăsată și care pare să se evidențieze tot mai tare odată cu trecerea timpului este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
datele culese prin interviuri (ca și cele furnizate de BCC-2005) referitoare la identificările pe dimensiunea etnospirituală sunt de tip hic et nunc. Ele nu ne permit o perspectivă diacronică asupra identificărilor, așa cum a fost posibil în cazul analizelor dedicate dimensiunii axiologice, și nu permit dinamizarea profilului identitar pe ideea nucleu-identitate proteică. Studiul reprezentărilor însă ne va permite conturarea unor ipoteze în raport cu identificările pe dimensiunea etnospirituală. 6.4.1. Reprezentarea socială definire, caracteristici Reprezentările sociale, numite și reprezentări colective, fac parte dintr-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
48,2 % 38,4 % 4,5 % Notă: Tabelul prezintă numai răspunsurile valide ("non-răspunsurile" și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). Sub rezerva speculativului 34, putem aprecia că rezultatele vin în întâmpinarea celor obținute în urma analizei identificărilor pe dimensiunea axiologică. Altfel spus, întoarcerea către tradiționalism a tinerilor din rural, descoperită în plan axiologic, e reflectată și în reprezentările pe care le au despre ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). Sub rezerva speculativului 34, putem aprecia că rezultatele vin în întâmpinarea celor obținute în urma analizei identificărilor pe dimensiunea axiologică. Altfel spus, întoarcerea către tradiționalism a tinerilor din rural, descoperită în plan axiologic, e reflectată și în reprezentările pe care le au despre ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem spune că, în timp ce tinerii (din rural) își reprezintă comunitățile de apartenență ca fiind
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
absența datelor longitudinale 55. Deși, evident, nu acoperă empiric complexitatea și vastitatea problematicii identității colective, acest capitol oferă o radiografie asupra fenomenului identitar la tineri. Concluzia generală care pare să se detașeze în urma analizelor efectuate pe cele trei dimensiuni (identificări axiologice și etnospirituale, pe de o parte, și reprezentări sociale, pe de alta) este că identitatea de tip tradițional nu este în declin, ci mai degrabă în resurecție, fenomenul fiind mai puternic în mediul rural decât în cel urban. CAPITOLUL 7
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). Întrebarea principală pe care am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor obținute în urma studiului identificărilor pe dimensiunea axiologică. În planul identificărilor pe dimensiunea etnospirituală, interesul pentru și identificarea cu elemente ale capitalului cultural autohton par să prevaleze. Ideea generală pe care credem că am reușit să o surprindem în ceea ce privește această dimensiune este că percepția comună a unor distanțări
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru un trai decent 2,6 Ne ajung numai pentru strictul necesar 6,7 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 3,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ed.) (2005a), European Integration from East to East: Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing World, Sibiu, Psihomedia. Rusu, Horațiu & Voicu, Bogdan (ed.) (2005b), Perspectives on the European Postcommunist Societies Psihomedia, Sibiu, Psihomedia. Rusu, Horațiu (2007), "Identitate și profil axiologic: identificări valorice la tineri în România", în Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Iași, Institutul European. Sandu, Dumitru (1999), Spațiul social al tranziției, Iași, Polirom. Saucier, Jean-Francois și Ambert, Anne-Marie (1982), "Parental marital status and adolescents
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ultimului dar din cutia Pandorei; ea a fost necesară fără îndoială pentru a hrăni spațiile mentale obosite ale populațiilor din arealul roșu, dar pentru cercetătorul schimbărilor sociale, din punct de vedere al utilității analitice, poate fi o capcană cu iz axiologic. 4 Conceptul de postcomunism nu este mai puțin ideologizat; e utilizat mai mult în câmpul analizelor dedicate țărilor fostului bloc comunist (vezi de exemplu McFaul, 2005) și are asociată aceeași teleologie a trecerii de la dictatură la democrație. 5 (eng.: agency
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comparativă sumară a rolului parlamentului în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Este prezentată, de asemenea o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite ale Americii, edificatoare în legătură diferențele funcționale și axiologice ale parlamentarismului statal și suprastatal. În această primă secțiune este analizat și conceptul de diplomație parlamentară și rolul Uniunii Interparlamentare în dezvoltarea societății parlamentare internaționale. Cea de-a doua parte, Dimensiunea parlamentară a organizațiilor internaționale. Organizațiile interparlamentare începe cu un
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
apud Mureșanu 2001: 19). Greimas și Fontanille ([1991] 1997) oferă în modelul actanțial imaginea acțiunii subiectului în căutarea unui obiect de valoare. Dar dincolo de valențele respectivului obiect, subiectul trebuie să dețină anumite competențe, pe care le putem echivala cu mărci axiologice universale sau socioculturale specifice și care vor constitui mijloacele morale pe care se bazează performanță subiectului pentru a atinge "stările-scop dezirabile" (Jacob, Flink apud Mureșanu 2001: 25). Discursurile autohtone corporatiste și politice din ultimii ani ar trebui să ia în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe o dublă absența: pe de o parte, absența mirosului, în favoarea unui semn, iar, pe de altă parte, o totală absența a parfumului în favoarea unei valori. Tot acest joc "de-a v-ați ascunselea" este construit conceptual pe un calcul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), unde un rol important îl joacă indicii elogiului respectivei mărci de parfum. Orice decodare a imaginii unei reclame ar trebui să înceapă cu problema iconicității, si anume a depistării sistemului semiotic al participanților reprezentați. Grupul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
leagă cele două expresii idiomatice și este, de asemenea, elementul care ajută la decodarea celui de-al doilea procedeu discursiv metaforă vizuală a acadelei. ÎI.4.c.2. Metafore vizuale "acadeaua electorală" Devalorizarea contracandidatului PSD se realizează pe anumite mărci axiologice (Angenot 1982: 162) implicite, asociate obiectului acadea. După cum am menționat, enunțul verbal Vrei să fii dus cu zăhărelul? și imaginea acadelei creează structura conceptuală a unui act tranzacțional între un vânzător dibace și un cumpărător credul. Acest act "comercial" va
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
realitate: conținutul care este ascuns în ambalaj nu are gustul dulce al unei promisiuni/ acadele (minciună), ci "doare" din cauza vârfului ascuțit al tepei (realitate). Folosind opoziții binare explicite și implicite, cei doi actori politici pot fi catalogați prin două mărci axiologice contrare: vânzător necinstit vs vânzător cinstit: Variabile Actori politici PSD Electorat Alianță D.A. Simt gustativ/ tactil dulce (acadea) rigid (țeapă PSD-ului) Simt vizual (culoare) Albastru portocaliu Valori abstracte Minciună adevăr Mărci axiologice vânzător necinstit cumpărător (aparent) credul vânzător cinstit
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
politici pot fi catalogați prin două mărci axiologice contrare: vânzător necinstit vs vânzător cinstit: Variabile Actori politici PSD Electorat Alianță D.A. Simt gustativ/ tactil dulce (acadea) rigid (țeapă PSD-ului) Simt vizual (culoare) Albastru portocaliu Valori abstracte Minciună adevăr Mărci axiologice vânzător necinstit cumpărător (aparent) credul vânzător cinstit Paradoxal, desi cromemul /albastru/ (Chevalier, Gheerbrant, ([1969] 1994: 79), metonimie pentru PSD, este considerat simbolul speranței, în acest afiș electoral, în contextul politic românesc este reinterpretat drept culoarea minciunii. Metamorfoza speranței în minciună
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și aparține codului social culinar. Jean-Jacques Boutaud ([1998] 2003: 109) consideră că orice comunicare vizuală a gustului se bazează pe o dublă absența: "absența senzației (gustative) în favoarea semnului și lipsa iremediabila a savorii în folosul valorii", axată pe un calcul axiologic care presupune elogierea (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284). Fiind integrată în strategia intertextualității, analiza noastră nu se va opri la imaginea vizuală a gustului întrupata de semnificantul /ardei iute/. Acesta este motivul pentru care vom vorbi de două niveluri: nivelul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
imaginile nu promovează nici produsul /ardei iute/ și nici instituții publice sau private, aceste unități minimale ale semnului plastic /ardei iute/ constituie doar o parte a calculului topic. Axate mai degrabă pe cunoașterea enciclopedica a acestui condiment, imaginile activează calculul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), fiind un indice al valorificării produsului/ politicianului-candidat. Pentru identificarea beneficiarului acestui elogiu iconic trebuie să analizăm de asemenea metaforă conceptuală construită pe domeniul-sursă /ardei iute/. Ardei iute metaforă conceptuală Contextul sociopolitic românesc este cealaltă parte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
față de familie și importanța atribuită familiei care continuă să rămână ridicată în România (peste 85% dintre subiecți declară familia ca "importantă" sau "foarte importantă"), dar nu atât de ridicată ca în unele țări catolice mai conservatoare din punct de vedere axiologic (Polonia, Irlanda, Italia), dar și mai tradiționaliste (ca Turcia), unde acest prag trece de 90%. În această confruntare simbolică cu alte repere existențiale majore, familia deține întâietatea, fiind urmată de muncă, religie, prieteni, timp liber (toate peste 70%), viața politică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de lumină, când se observă, că acestea se regăsesc și în principalele tipuri de discurs cognitiv istoric elaborate de om: magico ritualic, mitic, inițiatic, religios, filosofic, artistic, științific și tehnologic, dar are în funcție de parametri și o corespondență ontologică, gnoseologică sau axiologică etc. în ansamblul acestor accepțiuni (între care un loc privilegiat îl ocupă cea tehnico-științifică), atunci se definește lumina din spațiul complex C pentru a descrie în termenii pulstonicii particularitățile unei lumini universale definite astfel, chiar prin constatarea, că două sisteme
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
vreun ideal personal. "Tezele" de la Mangalia reprezintă un prag atât în istoria României, cât și în opera Monicăi Lovinescu: primul volum din Unde scurte, care se termină imediat după iulie 1971, este diferit din punct de vedere compozițional, tematic și axiologic, de celelalte cinci volume. Dacă înainte răspunde provocărilor concesiv și conciliator, după 1971 nu mai tolerează și devine un lector aspru și ferm. Monica Lovinescu susține ideea că "Tezele" sunt întâmpinate cu neliniște de către toată lumea: și de anticomuniști și de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
radiofonice modelează valoric orizontul de așteptare al publicului și reacțiile scriitorilor în fața acestui orizont. Există credința că oamenii pot fi convinși și influențați în a-și însuși puncte de vedere străine de personalitatea lor, dar când este vorba de modele axiologice, acestea doar se reconfirmă și se întăresc. Emisiunile radio nu ar avea succes dacă nu ar numi reperele unor idei preexistente, dacă nu ar confirma părerile ascultătorilor. Vocea Monicăi Lovinescu știe să se facă auzită și ascultată, iar pronunțarea unui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
organizare a elevilor (Dumitriu Gh., Dumitriu, C., 2003, p. 3) - funcțiile procesului de învățământ: - instructive - de comunicare a valorilor și produselor culturale, științifice în situații adecvate de predare-învățare; - formative - de pregătire pentru integrarea continuă în viața socială, profesională, de dezvoltare axiologică (Călin, M., 1995, pp. 19-23) - structură (Ionescu, M., Radu, I., 2001, pp. 32-34): - agenții acțiunii: cadre didactice, elevi; - finalitățile: ideal educațional, scopuri, obiective educaționale; - conținuturile prevăzute în planuri de învățământ, programe și manuale școlare; - metodele și mijloacele; - planificarea și organizarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]