1,522 matches
-
de o stimă de sine pozitivă. în ceea ce privește răsplata pentru efort, studiul efectuat pe eșantionul de studenți portughezi a relevat o asociere a acestuia cu internalitatea locului controlului. în anul 2004, Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
portughezi a relevat o asociere a acestuia cu internalitatea locului controlului. în anul 2004, Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a fost mică, reflectînd o slabă suprapunere conceptuală. Rezultatele sugerează, după aprecierea lui Bond și a colaboratorilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
religioase se caracterizează prin afirmare de sine în viața civică și politică (Leung et al., 2002), altruism și apropiere interpersonală. Psihologii germani au raportat de asemenea corelații negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de adaptare prin "gîndirea voluntară". Totodată, persoanele cu scoruri ridicate la cinism social se așteaptă ca relațiile umane să conducă la control ierarhic și tendințe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Totodată, persoanele cu scoruri ridicate la cinism social se așteaptă ca relațiile umane să conducă la control ierarhic și tendințe mai pronunțate spre orientare socială de tip dominant (Sidanius, 1993). în anul 2006, Safdar și colaboratorii săi au urmărit dinamica axiomelor sociale în Iran și Canada, împreună cu structurarea contactului intercultural, adaptarea și reglajul interpersonal. în acest studiu, autorii au inclus o a șasea dimensiune a axiomelor sociale, "armonia", pe care Safdar colaboratorii au descoperit-o în urma analizei factoriale dintr-un studiu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de tip dominant (Sidanius, 1993). în anul 2006, Safdar și colaboratorii săi au urmărit dinamica axiomelor sociale în Iran și Canada, împreună cu structurarea contactului intercultural, adaptarea și reglajul interpersonal. în acest studiu, autorii au inclus o a șasea dimensiune a axiomelor sociale, "armonia", pe care Safdar colaboratorii au descoperit-o în urma analizei factoriale dintr-un studiu precedent, din 2003. în eșantionul cuprins în cercetarea lui Safdar și a colaboratorilor săi din anul 2006 au fost incluși subiecți canadieni născuți în Canada
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se asociază pozitiv cu un loc al controlului extern, negativ cu credințele creștine tradiționale și pozitiv cu credințele spirituale, supranaturale și credința în presimțiri. Constituind un cîmp de cercetare foarte actual și în plină expansiune, teritoriul teoretic și aplicativ al axiomelor sociale constituie un rezervor al subiectivității sociale de profunzime, care, odată explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de cercetare foarte actual și în plină expansiune, teritoriul teoretic și aplicativ al axiomelor sociale constituie un rezervor al subiectivității sociale de profunzime, care, odată explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Guan, Bond, Dincă, Iliescu, 2010). Stratul social specific supus atenției noastre a fost constituit din mediul educațional, iar analiza noastră viza identificarea rolului factorilor culturali
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interdisciplinar, semnalarea tendințelor observate în acest studiu și analiza critică din punct de vedere metodologic pe care o propune se focalizează asupra relației dintre o serie de variabilele de personalitate (asociate unor tipare relaționale) și un set de dimensiuni culturale (axiome sociale, individualism-colectivism). Principala sa strădanie urmărește o diagnoză a sănătății organizaționale prin evidențierea influenței exercitate asupra conduitelor disfuncționale de către o serie de logici explicative implicite, asumate generalizat. în evaluarea noastră vom examina pertinența premisei care alimentează o întreagă retorică a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
angajează două registre teoretice majore. în primul rînd, avem în vedere "inerțiile mentale" ("mentalitățile") din mediul educațional, care ar putea fi adecvat investigate prin intermediul unui corp teoretic tot mai influent în studiile de factură interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cunoaștere inaugurată de Geert Hofstede și discipolii săi (Hofstede, 1980/2001, 1986, 2002; Smith, Dugan, Trompenaars, 1996; Schwartz, 1992, 1994, 1999; Schwartz, Bardi, 2001; Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000; Schwartz, Rubbel, 2005). Amploarea și noutatea demersului sînt atestate de impactul topicii "axiomelor sociale" în cercetările din științele sociale din ultimii ani, această resursă teoretică constituind una din zonele de cunoaștere psihosocială cele mai frecventate în ultimii ani, cu o ascensiune remarcabilă (fapt evidențiat, bunăoară, de prezența a 36 de studii indexate EBSCO
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
zonele de cunoaștere psihosocială cele mai frecventate în ultimii ani, cu o ascensiune remarcabilă (fapt evidențiat, bunăoară, de prezența a 36 de studii indexate EBSCO (iunie 2010) sau a 14 studii indexate PsycInfo (ianuarie 2010). Totodată, unul dintre autorii teoriei axiomelor sociale, Kwok Leung este președintele în exercițiu al prestigioasei și influentei Asociații Internaționale pentru Psihologie Interculturală (International Association for Cross-Cultural Psychology) IACCP. Nu în ultimul rînd, nevoia de a clarifica și lămuri la noi resursele de cunoaștere pe care le
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Cross-Cultural Psychology) IACCP. Nu în ultimul rînd, nevoia de a clarifica și lămuri la noi resursele de cunoaștere pe care le poate aduce această arie teoretică este subliniată și de caracterul de subiect cvasinecunoscut în cercetarea de profil românească al axiomelor sociale. Studiul "dimensiunilor culturale" în mediul organizațional românesc pe baza modelului elaborat de Geert Hofstede nu reprezintă o premieră (a se vedea cercetările prealabile realizate de Spector, Pitariu et al., 2001a; Luca, 2005; Gavreliuc, 2009), dar investigațiile anterioare aveau în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Luca, 2005; Gavreliuc, 2009), dar investigațiile anterioare aveau în special un rol de diagnoză organizațională și nu se revendicau ca factori explicativi ai unui model predictiv pentru o serie de "comportamente disfuncționale" din mediul educațional autohton. Modelul deja evocat al axiomelor sociale a semnalat prezența în cadrul său a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lor voințe, fără alte influențe externe sau interferențe. Foarte succint, teoria autodeterminării se centrează pe gradul în care comportamentul fiecărui individ este produs de către sine, în dauna presiunilor situaționale externe (Sheldon, 1995; Deci și Ryan, 2002, apud Kalovelonis, 2007). pentru "axiomele sociale" <AXS> se va aplica proba SAS60, care este alcătuită din 60 de itemi grupați evaluați printr-o scală de tip Lickert în cinci trepte, care exprimă gradul de acord al subiecților cu afirmațiile incluse. Proba reunește cinci sub-scale (CNS
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile identitare care înfățișează "cum sînt profesorii" din mediul educațional timișorean în registrul "axiomelor sociale" și al "patternurilor relaționale care vizează autonomizarea" subiecților. Rezultatele sînt descrise în tabelele 10 și 11, iar dimensiunile subliniate evidențiază prezența unor diferențe statistic semnificative între cele două loturi de subiecți (din mediul universitar, respectiv din mediul preuniversitar). Principalele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
descrise în tabelele 10 și 11, iar dimensiunile subliniate evidențiază prezența unor diferențe statistic semnificative între cele două loturi de subiecți (din mediul universitar, respectiv din mediul preuniversitar). Principalele tendințe ale cercetării exploratorii ar putea fi rezumate astfel: în registrul axiomelor sociale, subiecții, indiferent de apartenența la mediul educațional preuniversitar sau universitar, înregistrează un cinism social ridicat (unul dintre cele mai mari scoruri specifice, comparativ cu rezultatele obținute pe cele 40 de eșantioane naționale studiate pînă în prezent); o complexitate socială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt, nivelul satisfacției în viață (Leung, Bond, 2004), chiar dacă această remodelare este costisitoare și iluzorie. Un alt factor relevant al modelului axiomelor sociale este complexitatea socială, care exprimă convingerea implicită asupra existenței mai multor căi potențiale de comportament în situații specific diferite. Faptul că subiecții se caracterizează printr-un scor mai degrabă modest al complexității sociale mărturisește despre paleta comportamentală precumpănitor săracă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între autodeterminare și cinism social este de r = -0,51, p < 0,01), ca expresie a detașării de sine și a libertății limitate asumate implicit în cursul socializării. Portretul psihosocial rezultat în această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale evidențiază și setul de expectații nerealiste, bovarice, ale corpului profesoral, ilustrate prin scorurile ridicate la dimensiunea răsplată pentru angajare și conturează imaginea aceluiași profil asistențial majoritar, în care o instanță supraordonată ("inspectoratul", "ministerul") trebuie "să ne dea" ceea ce ni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
politicile educaționale. Acestea vor putea fi întemeiate nu numai pe diagnoze conjuncturale, care iau în considerare factori individuali (trăsături de personalitate) sau structurali (indicatori societali, precum cei sociodemografici, de resurse materiale specifice etc.), ci și factori istorici de profunzime (precum "axiomele sociale") sau organizațional-culturali (precum dimensiunile modelului Hofstede). Astfel, se vor putea elabora modele explicative cu o putere predictivă sporită pentru un anumit set comportamental (de tipul comportamentelor dezangajante și deresponsabilizante, calificate drept "comportamente disfuncționale în mediul educațional"), oferindu-se un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sensului comun al adoptării modei prevalente. 2. Individul este frecvent atras de "vârtejul" modei datorită temerii de dezaprobare socială [...]. Mulți oameni protestează împotriva modei, dar în prezent, aceștia sunt văzuți ca adoptând-o datorită presiunii sociale neînțelept exercitate. Există o axiomă printre mulți oameni că un individ nu este integrat în viața socială dacă nu ține pasul cu aceasta [cu moda n.n]. Presiunea socială [de conformare n.n] se manifestă deosebit de puternic asupra femeilor, mai ales în chestiuni vestimentare. 3
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de liceu: (exerciții de limbă și literatură română pentru clasa a VIII a), Deva, Cetate Deva, 2005, 212 p. [167] TOMULESCU-SCRADEANU, EMILIA, Limba româna: clasa a IV-a: exerciții aplicative rezolvate ( la literatura si gramatica), după Editura Aramis, Târgu Jiu, Axioma Teomsnic, 2005, 104 p. [168] TRACHE, ALINA; TRACHE, ELENA; CIURESCU, CAMELIA, Limba si literatura română: ghid de studiu/ învățare pentru bacalaureat: scriitori canonici: proza narativă, dramaturgia, poezia, Constanța, Muntenia, 2005, 138 p. [169] TROFIN, ELIZA-MARA; ARDELEAN, LUMINIȚA; ENESCU, IOANA, Gramatică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
propusă pe larg în §III.3.5 (cu referire la limba modernă): inversiunea rezultă din deplasarea verbului în domeniul C; deplasarea are loc în componentul sintactic și se reflectă în linearizarea constituenților la interfața fonologică (conform Ipotezei bazei universale și Axiomei de corespondență lineară propuse de Kayne 1994). 3.2.2.1 Deplasare la FINP Primul aspect pe care trebuie să îl clarificăm este la ce proiecție din domeniul C se deplasează verbul sub inversiune în româna veche. Să ne reamintim
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ocultă. Revelația divină din hermeneutica textelor sacre iudaice și creștine reproduce oracolele divine, matrice profetică încă din istoria continentelor dispărute cu zeci de mii de ani. Dar cum Dumnezeu înseamnă ceea ce el zice, interpretarea literală a fost privită ades ca o axiomă a inspirației biblice. Oponenții acestora rămân fermi în a arăta că vorbele divine sunt de o asemenea profunzime încât puțini inițiați reușesc să străbată forma înșelătoare de la suprafață prin regulile exegezei figurative. Și iarăși, de la oracole se ajunge la interpretarea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]